2,060 matches
-
Nu glumesc, datoria mă obligă să fiu ferm, altfel, unde ajungem? Și o să-l iau ca martor pe reprezentantul armatei. Permiteți-mi să mă prezint singur, domnule locotenent, că delincvenții ăștia n-au catadicsit s-o facă. Comisar Emilian Boț. Încântat. Locotenent Aldan. "Aldan? Sunteți cumva rudă cu generalul Aldan?" E tatăl meu. "Aaa, ce plăcere! Tatăl dumneavoastră e un om cunoscut pentru fermitatea sa, un militar de mare valoare care face cinste țării noastre. Nu mă îndoiesc că are un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ordine când, peste un sfert de oră, șeful de gară și Nel, precedați de Hector, năvăliră în încăpere, frecându-și, înfrigurați, mâinile și cerând, cu strigăte mari, ceai să se încălzească. Li se făcu loc la masă și toată lumea gustă încântată din dulciurile aduse de Filip. Chiar și Hector și-a primit partea lui. Nel începu să povestească cum urcaseră cu paznicul în far, cum a aprins acesta lampa și cum rămăseseră să privească noaptea, spintecată și reîntregită la intervale regulate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Purta rochia roz cu pătrățele verzi pe sub pardesiul verde care îi rămăsese și mai scurt și își pierduse și ultimul nasture. "Vrei să faci o plimbare pe cal, Nel?" Fetița își mușcă buza de jos, pentru a masca un surâs încântat, și privirea îi deveni sclipitoare. O urcă în șa. Ce vastă era perspectiva de pe spinarea calului! Aerul primăvăratic, marea care strălucea cu toate luminile ei, peisajul curățit, de culoarea nisipului, unde numai mugurii de salcâm puneau o bănuială de verde
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mîinile pîlnie la gură cheamă pe cineva care poate povesti cine sîntem; mare caravanserai poezia într-o lume stupidă afacerea Keats, afacerea Eminescu nu există! paștele cailor zice cîteodată Marilyn Monroe o iubesc apoi se aruncă de la etaj snobii privesc încîntați căderea liberă a unei femei cu nume de boală în Central Park Iisus întreabă cine a scris mai multe cărți despre el; oare într-adevăr nebunii țin pămîntul în echilibru? "nous n'aimons pas la bombe!" Punct. Doamnelor și domnilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Eugen Suciu, Nedelciu + Iaru, Bădiliță, don Cezar (minus figurile de la adunarea aceea a lui!), Dinu Flămînd, alții. Dorisem să mă văd cu domnul Paler și n-am reușit. Acasă mă aștepta o scrisoare de la dumnealui. Și Grigurcu mi-a scris încîntat. Preferam să scandalizez. Sînt multe de spus. Dar cred că sînt împăcat de reacțiile celor ce m-au citit. Se confirmă că nimeni nu-mi poate contesta... harul, cel mult o anumită "dezordine" în structurarea cărții (cu voia editorilor). A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
După ce s-au plimbat prin toată livada, prin grădina de zarzavat și grădina cu flori, s-au oprit în ogradă, să vadă păsările. Mie mi-a încredințat misiunea de-a le chema și de a le da de mâncare. Ce încântați au fost copiii! Curcanul cu coada rotată și nasul roșu și-a arătat mărgelele, fala lui, alergând pe câte un năzdrăvan de băiat... Le-au plăcut mult de tot rățuștele. Bobocii de gâște și mai ales cloștile cu puii. Nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un pește. Erau prea gustoși strițelii mei! Când mama a scos celelalte tăvi, tocmai tata a venit de la primărie. Mirosul copturii l-a luat și pe el de nas. I-am arătat "opera" mea și dânsul s-a arătat tare încântat. Mi-a zis că așai înainte de sărbători. Trebuie să ne ajutăm unii pe alții. "O calitate importantă a omului, este aceea de a-și ajuta semenii, în orice împrejurare", a adăugat el. Adevărata înțelepciune a lumii emană de la bătrâni Se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și întâmplat. Ce fericite eram amândouă! Făceam ce făceam prin casă și repede mergeam în grajd, la iepurași. Tata ținea cu noi și ne sfătuia mereu cum trebuie să-i îngrijim și să-i hrănim. Mama nu se arăta prea încântată căci, ei au început să scormonească podeaua din coteț, să-și facă galerii... Nu stăteau deloc degeaba. Un vecin, Ștefan Grigoraș ne-a ajutat și de astădată, punând podele groase și duble în cotețul lor. Mama a mai cedat în fața
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De câte ori am vizitat acest oraș am fost foarte tare impresionată de China Town Și „Parcul Yamashita”. În apropierea parcului se află un „Muzeu al păpușilor” pe care l-am vizitat în anul 2007. Cu acest prilej am fost surprinsă și încântată să constat că, pe lângă păpușile din toată lumea, erau expuse și păpuși din România. Am plecat foarte fericită de la Emiko. Pe drumul spre Asakusa am discutat despre acest dar atât de prețios. La hotel am ajuns pe seară, așa că, obosiți și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
încât, atât timp cât am vorbit la telefon, a ieșit să-mi păzească bicicleta. Revenind la șosea, derutat, am luat-o în sens invers, bornele kilometrice determinându-mă să-mi schimb, fără să fi pedalat prea mult, sensul de mers. Mă simțeam încântat pedalând prin locuri necunoscute, spre locuri necunoscute, fără să simt oboseala. Undeva m-am oprit la umbră, să-i aștept pe ceilalți. Într-un târziau, am hotărât să merg totuși mai departe, să găsesc un loc în care să dormim
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
a fost un cântăreț al vieții, un semănător al ideilor generoase, un artist al stilului, un eliberator al poeziei românești din cătușele pesimiste ale eminescianismului, un deschizător de orizonturi noi. El a fost cel mai autentic afirmator al sufletului românesc, încântat și generos.” Viața artistică la Cernăuți - o pagină (nr.46 din Tribuna) cu Ailim de Victor Eftimiu, pe scena Naționalului de C. Loghin; Teatrul Național din Cernăuți după o jumătate de stagiune, convorbire cu prof. univ. Eugen Bădărău, directorul teatrului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
convergența cercetărilor mitologice și medicale m-a frapat ca fiind foarte important - am presimțit-o vag, dar fără a putea s-o formulez. (Dar și dvs. vă datorează multe dintre idei!) Admir mult activitatea societății Eranos și aș fi, bineînțeles, încântat să fiu invitat acolo. Doar că mă simt nedemn de această onoare. - Ultimul volum din Jahrbuch conține lucruri interesante, mai ales articolul lui Jung, „Ueber Synchronizität”, care mă atinge personal, întrucât am avut adesea experiențe personale de acest gen. Am
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
va rămâne până la moarte. Despre etapa madrilenă (1942-1961) a scriitorului, vezi și postfața lui Andrei Ionescu la A. Busuioceanu, Istoria literaturii române- compendiu, Jurnalul literar, București, 1998, ediție îngrijită de Nicolae Florescu. Foarte probabil, Wikander nu ar fi fost deloc încântat să știe că Busuioceanu, fost elev, asemenea lui Ringbom, al lui J. Strzygowski (pe care Wikander îl califica drept „fanatic pan-iranist”), ajungea în 1955, fără nici o scrupulozitate critică față de sursele cercetate, la fantastica ipoteză a originii iraniene a lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Stancu, se declară de acord cu această inițiativă, însă sugerează că și tinerii trebuie aduși la stadiul de vînduți diavolului, pentru ca nu cumva să rămînă curați la o eventuală judecată de apoi asupra poeziei române: Da, aprobase Stancu, nu prea încîntat, dar să-i puneți să mănînce rahat". Și explică, firește, această necesitate: Dacă vin americanii [...], ne spînzură pe amîndoi. Cu cît o să fim însă mai mulți, o să le fie mai greu să o facă și avem șanse să scăpăm!" Ilie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
venit totuși pe teritoriul țării la douăzeci de ani, din străinătate; la rîndul meu, născut și crescut aici, sînt străin de sînge. (...) Venit din afară unul, făurit înăuntru, dar din altă plămadă, celălalt, ne descoperim în aceeași peste măsură de încîntați și îndrăgostiți de tot ce este românesc". Notează în 1971: neștiința despre lagărele și închisorile comuniste nu e o scuză valabilă. Adevărul răstignirii lui Iisus e unul din argumentele esențiale ce l-au îndemnat să treacă la creștinism, numai deznădejdea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
degajau și chiar seriozitatea pe care o aveau amândoi în acea dimineață păreau cumva să-i lege pe cei doi străini care, deși nu vorbiseră niciodată, se cunoșteau foarte bine. — O, dar cum să nu vă recunosc ! îi răspunde la fel de încântat și scriitorul, după ce Cristi l-a abordat și l-a întrebat dacă îi permite să se așeze pentru câteva minute la masa lui. Răsfățatul publicului bucureștean, dacă nu mă înșel, așa vă numise parcă un amic de-al meu într-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a fost destul de lentă. Ajungem și la Franța, aflată În sfera de interes a românilor Într-o poziție mai puțin strălucită față de ceea ce a Însemnat ea cândva. Imediat după 1989, francezii care au venit În România au fost uimiți și Încântați constatând cum atâția români se descurcă În franceză (nu mai știau că România fusese o mare țară francofonă; de fapt, românii Îi iubiseră pe francezi, În timp ce francezii — vorba unui autor sceptic — doar se lăsaseră iubiți!). Și astăzi, România rămâne principalul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
funicularul pe vârful Postăvarului, de unde cu greu i-am desprins. Vederea spre Predeal și toți munții Carpați din cotitură, este minunată. Am suit cu ei - tot cu funicularul -, Tâmpa, unde s-a construit de curând un restaurant „Panoramic”. Au rămas Încântați. Așa cred că veți fi și Dvs. cu soția În anul viitor. Dorim din suflet Însănătoșirea tuturor celor bolnavi, spre a vă da posibilitatea ca să ne vizitați. Brașovul e minunat! Am auzit că Suceava a luat un mare avânt. Civilizat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ai fost cel mai prompt cu răspunsul, deplasându-te expres de la Suceava. Am trimis imediat Liceului contribuția lui Bacalu și a mea. Nu Înțeleg, cum va fi alcătuit acel „Album al universitarilor”. Numai cu bio și bibliografii? Voi fi foarte Încântat să se schimbe data sărbătoririi și să se realizeze bustul „Gane” (al lui Vasiliu-Falti s-a pierdut). Voi trimite și din lucrările mele mai de seamă. Mă bucură, că s-a găsit măcar una din lucrările pictorului Băeșu. Ambele erau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ce-ți doresc eu ție” și Goethe, „O, Mädchen, o Mädchen” etc.). Am găzduit-o noi ori de câte ori a venit la Flt. Primăria i-a dat o masă chiar În localul ei, s-au ținut toasturi și ea era așa de Încântată, Încât, În cuvântul de mulțumire și-a exprimat dorința, să fie Înmormântată la Flt. „Rampa” din 20 aprilie 1927, sub semnătura lui I. Bacalu relatează despre frumoasa primire. O redau În copie. Personal a jucat, la Flt. pe „Sappho” de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din echipa organizatorilor germani: Cristiane Lange și Bernd Gutberlet. Apele încep să se limpezească. Nelly simte nevoia să o facă puțin pe gazda cu noi, basarabenii, deși este și ea oaspete la Lisabona. Dintre cei câțiva CSI-ști care se arată încântați să cunoască scriitori din Moldova, un ins cu voce de stentor, venit tocmai din Azerbaidjan (vorba cântecului: „mândră republică Azerbaidjan, două recolte pe an... cu grâu american”), devine tot mai intrigat de prezența noastră. Din fericire, ne scapă de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la o expoziție de tipărituri și cărți vechi. Obișnuita cuvântare introductivă, interminabilă, cu traduceri în engleză și franceză, deși nu este nevoie de așa ceva - toate exponatele au comentarii bilingve. Urmează o vizită într-o galerie de ambre - fabuloasă. Toată lumea e încântată: coliere și broșe de o frumusețe rară, e drept că și foarte scumpe. Uite un loc care mai „repară” din imaginea șifonată a orașului. Din păcate, această frumusețe este ascunsă sub pământ, într-o galerie ca un buncăr - un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mari arte pentru patria ce ne făcuse „posibili”, adică reali și vii! Eram frumoși și ne mișcam printre oamenii și clădirile acelui deceniu de parcă am fi dansat într-un carnaval venețian, posesori de palate și de bijuterii fastuoase, ușori și încântați nu numai de existență, dar și de noi înșine, de lutul nostru ce ne târăște, în pubertate și adolescență, prin atâtea confuzii, mlaștini ideatice, temnițe culturale și neînțelegeri dureroase ca o rană de cuțit... Eram, de fapt, spre ghinionul și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Arhimandritul pune pe Jderi să jure în paraclis pe sf. Evanghelie. Jderii pun la cale cu Arh. aducerea lui Mihu. Ducându-se în Polonia după Gogolea ca să aducă pe Mihail, Ionuț dă peste Nasta damă mare poloneză, care-l primește încântată; dar el o leapădă dela sufletul său și se curăță de ea urmând îndată să se îndrăgostească de sora lui Mihail cel tânăr, fiul lui Mihu. 16 Ian. 1471 la un an după sfat tăierea la Vasluiu a lui Negrilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
femeie frumoasă era mama sa. Cum perceptorul Costea s-a sinucis. Cum, disperată, d-na Costea a venit la țară lăsând copila. Discuția situației ei. III. Amintirile din copilărie. Bătrânii atmosfera fericită. Iluzia persistentă ideia că asta a fost partea încântată a vieții ei, când de fapt lucrurile erau cu totul altfel decât le închipuia dânsa. Dovadă că lucrurile nu sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]