11,463 matches
-
comportă și o serie de riscuri. În viața consacrată, îndeosebi în ceea ce privește autodeterminarea și gestionarea sferei emotive și afective, alegem să ne supunem unei legi pe care am putea-o asemăna cu legea marțială pe care o acceptă cei care se încorporează în viața militară. Nu ne putem plânge de rezultate, ci, dimpotrivă, trebuie să ne ducem la îndeplinire datoriile. În rânduielile înrolării noastre e scris: în momentul de față încă nu suntem persoane, ci dobândim acest statut, acceptând constrângerile vieții pe
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și evaluarea alternativelor posibile, ea trebuie să înglobeze, pe lângă analiza strict socială, și analiza economică și a altor discipline sectoriale. Societățile în tranziție, prin profilul lor activ, forțează analiza sociologică să dezvolte, complementar cu schema explicativă, și schema constructivă, să încorporeze în schema sa explicativă procedurile de producere și explorare a alternativelor. Perspectiva cognitivă tinde în societățile active să devină prioritară. Este necesar să luăm în considerare și reconversia cognitivului în social. Actorii care iau decizii în virtutea propriilor interese, în confruntarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
este nevoie să învățăm ceva mai mult decât aceste fraze stereotipe care aglutinează responsabilitățile și pregătesc repetarea erorilor cu alte prilejuri pe care viitorul le va produce. Cartea de față sugerează câteva concluzii pe care cred că trebuie să le încorporăm în viziunea viitorului. Ce trebuie să învețe mediul academic? El trebuie să-și dezvolte capacitatea, pe care tranziția a găsit-o sever limitată, de a proiecta și evalua construcția unei societăți. Cu alte cuvinte, este nevoie să se cristalizeze, alături de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
frapați de forța cu care pot acționa asupra realității oamenilor, ce par mai apoi a-și pierde orice contact cu aceasta din urmă. Iată încă un fapt, nu mai puțin exorbitant: această stare este condiția ce permite individului să se încorporeze masei. Sentimentul de solitudine absolută îl face să caute o viață inconștientă, asemănătoare propriei vieți, procurîndu-și sentimentul de a fi legat de masă. Și psihologii au zăbovit îndelung asupra acestor fapte fundamentale și caracteristice mulțimilor. Le Bon, zăbovind asupra lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zăbovit îndelung asupra acestor fapte fundamentale și caracteristice mulțimilor. Le Bon, zăbovind asupra lor, a avut o a doua intuiție sau sclipire de geniu, cu un efect considerabil asupra științei și politicii. El apreciază că modificările psihice ale unui individ încorporat într-un grup sînt analoage, în toate privințele, celor suferite într-o stare de hipnoză. Stările colective sînt analoage stărilor hipnotice. Parabola este adoptată și de alții, de Freud în special. Le Bon o duce pînă la capăt și deduce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din rațiuni superioare. Ceea ce presupune că individul a interiorizat o interdicție sau o represiune exterioară. El acceptă în mod voluntar ceea ce odinioară se realiza involuntar. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o regulă impusă în viața socială și încorporată pentru totdeauna în viața psihică. Numim identificare atașamentul afectiv față de o persoană: tată, prieten, profesor. Aceasta înlocuiește dorința amoroasă față de acea persoană. Dorința este interiorizată, ființa care iubește devine asemenea celei pe care o iubește. Imitînd-o, o stăpînește. Sacrificiul consimțit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urii. Identificarea înlocuiește părinții reali prin părinți ideali, așa cum trebuie să fie înlăuntru și nu așa cum sînt în afară. Ea devine astfel legătura cea mai importantă pe care un individ o face în existența sa. Ea îl împinge să-și încorporeze figura care i-a fost impusă ca prototip. Prin ea, acesta învață să asimileze și să se supună tuturor variantelor acestui prototip, la tot ceea ce ține loc de tată (sau de mamă) și va fi întîlnit de-a lungul vieții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Lovitura de stat a fost instrumentată de KGB, care a optat pentru Ion Iliescu în calitate de politician al „revoluției”. Pentru Victor Loupan, este mai mult decât emblematic faptul că Securitatea nu a fost dizolvată în timpul presupusei revoluții, ci doar subordonată și încorporată în Armată. Lovitura de stat a fost deci românească (cu trei personaje-cheie aproape la fel de importante: Iulian Vlad, Victor Athanasie Stănculescu și Ion Iliescu), dar cu sprijin logistic sovietic - așa încât marea eminență cenușie a evenimentelor din decembrie 1989 în România ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
participarea la Conferința de codificare a dreptului diplomatic și altele), unde a reprezentat România și, de asemenea, Consiliul O.N.U. pentru Namibia; în documentele acestor conferințe, figurează textul intervențiilor pe care le-a făcut, iar în unele convenții, sunt încorporate și amendamentele pe care le-a prezentat. 9. Președinte și vicepreședinte al Comitetului Birourilor Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale Geneva (1964 și 1965), președinte al Comitetului de lucru (Geneva, 1966) în care s-a elaborat textul proiectului de revizuire a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
desigur, de la analiza textelor și a jurisprudenței 22 în materie. Astfel în afara dispozițiilor din Carta O.N.U. , în preambulul Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor, se arată că statele părți la Convenție "sunt conștiente de principiile de drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stabilit "sferele de interese" de la Marea Baltică la Marea Neagră, hotărându-se în acest mod fie dispariția unor state, fie amputarea lor. Astfel, Polonia urma să dispară, fiind din nou împărțită, de data aceasta între Germania și URSS, țările baltice să fie încorporate prin forță în cadrul Uniunii Sovietice, iar Finlanda amputată de regiunea Carelia. Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Nordul Bucovinei și ținutul Herța, teritorii care nu-i aparțineau și asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a fost revendicat cu titlu de "despăgubire" de către URSS, pentru că Basarabia a făcut parte din România în anii 1918-1940. Ținutul Herța, teritoriu românesc, care nu a fost nici el menționat în Protocolul secret și nici în ultimatumul sovietic, a fost încorporat printr-un procedeu abuziv, exclusiv pe cale armată. În fața forței brutale imperiale, guvernul român, în răspunsul său din 28 iunie 1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului "se vede silit" să evacueze Basarabia și Nordul Bucovinei. De fapt, România
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Desigur, nu atât corporalitatea face discutabilă incidența Convenției, cât natura contractului. După o altă abordare, obiectul contractului ar purta nu asupra operei de creație însăși, ci a unui exemplar din reproducerea acesteia, a cărei copie, cu suportul material care o încorporează (dischetă, CD-ROM, disc dur) sau fără (în cazul transmisiei de date), constituie obiectul obligației furnizorului, contractul intrând sub incidența Convenției. Prin urmare, aspectul material sau incorporal al lucrului nu contează pentru a stabili dacă acesta poate fi obiect al vânzării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
forma în care erau înainte de aderare, ci sunt adaptate și completate spre a ține seama de situația politico-juridică nou creată. În Tratatul de aderare propriu-zis sunt incluse principiile, regulile generale și directoare dezvoltate și armonizate prin documentele în care se încorporează, dar în sensul mai larg (cuprinzând și Tratatul Constituțional), chiar și reguli noi convenite a fi puse în aplicare (încă de lege ferenda), pe care România le-a acceptat înainte ca partenerii din Uniunea Europeană să și le fi însușit. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acquis-ul comunitar. În al doilea rând, legiuitorul român a trebuit să urmărească îndeaproape evoluția legislației la nivel european, acquis-ul comunitar fiind în continuă expansiune, adaptare sau modificare, noile realități europene impunând noi soluții legislative. Până la 1 ianuarie 2007, legislația română încorporase circa 14.500 de acte normative comunitare, publicate în aproximativ 97.000 pagini de Jurnal Oficial al Uniunii Europene. Problematica transpunerii acquis-ului comunitar în dreptul național al statelor membre ale Uniunii Europene a fost, este și va rămâne și în perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în vigoare a legii de ratificare în urma publicării ei în Monitorul Oficial al României (art. 78)12. Din punctul de vedere al legislației române, prevederile din tratatele ratificate au devenit, în mod automat, norme de drept intern și ca atare, încorporate în legislația națională; tratatul la care România este parte are valoare juridică și prevederile lui sunt obligatorii, ca orice alte norme de drept stabilindu-se astfel corespondența necesară dintre dreptul intern și dreptul internațional 13. Integrarea în legislația română a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltărilor științifice și tehnologice", așa cum se arată în preambulul Explicațiilor privind Carta Drepturilor Fundamentale, document inclus în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 25. Dacă în Tratatul constituțional 26 Carta era încorporată în cuprinsul acestuia (Partea II, art.II-61art.II-113), textul ei nu a mai fost inclus în Tratatul de la Lisabona, dar i s-a recunoscut "forța juridică obligatorie", atât prin Tratat, care prevede că "Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în domenii considerate a fi în afara cadrului tradițional de acțiune al parlamentelor naționale cum ar fi domeniul mediului înconjurător, sau al consumului de alcool ori tutun -, ceea ce a dat acestora posibilitatea să legifereze în domenii noi, nu numai pentru a încorpora dreptul comunitar, ci și pentru a-l dezvolta în plan național. Pe de altă parte, U.E. a facilitat comunicarea și transferul de date și informații între statele membre, ceea ce a dat posibilitatea parlamentelor și guvernelor naționale să proiecteze, cu cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Raportul Comisiei speciale, nr.33, se relatează că "contractele de vânzare de bunuri a căror fabricație implică o prestație de muncă deosebit de intensivă... nu trebuie să fie considerate ca implicând " o furnizare de manoperă". De asemenea, faptul că un produs încorporează o tehnologie de vârf nu transformă contractul pentru vânzarea acestui produs în contract de "furnizare... de alte servicii". Pe de altă parte, există consens general că "alte servicii" includ furnizarea directă de diverse forme de tehnologie și de know-how. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la factorii de producție ai fiecărei țări. Potrivit modelului HO, prețurile sunt considerate identice cu costurile de producție, iar acestea din urmă se compun din prețurile factorilor de producție. În aceste condiții, fiecare țară are interes să producă bunurile care încorporează în proporție cât mai mare factorul relativ abundent și ieftin și să importe bunurile a căror producție necesită cantități mari de factor rar și scump. Prin urmare, performanța economică este privită de neoclasici prin contribuția adusă de fiecare factor de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de metodele de management, nivelul concurenței etc., toate acestea fiind influențate de climatul în care firma acționează. Pe lângă cele patru grupe de factori care formează „rombul” Porter, firma se află și sub incidența altor sfere de influență: situația conjuncturală, care încorporează elemente care țin de șansă, posibilitatea apariției unor situații neprevăzute, revoluții tehnologice etc., precum și intervenția guvernamentală care influențează mediul la nivel macroeconomic.<footnote C-tin Ciupagea, Amalia Fugaru, op. cit., p. 59 footnote> Diverse alte accepții, precum fiscalitate scăzută, deprecierea monedei
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
importante fiind specializarea economiilor, capacitatea de performanță a produselor pe piața mondială etc. În concluzie, trebuie subliniat că productivitatea - factor determinat al competitivității - apare ca o expresie a eficienței și eficacității, ea devine chiar o expresie a gradului de știință încorporată în tehnologie și în conducerea activității economice. 2.1.1.2. Managementul După cum sublinia Peter Drucker, rolul managementului este tot mai important în actuala conjunctură economico-socială, „[...] managementul face parte din orice instituție socială [...]. Managementul a devenit organul universal, care se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
legislativă sau executivă să ia o anumită decizie care să servească interesele legitime ale persoanei sau respectivului grup. <footnote C. Irimieș, Lobbying - Suport de curs, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Cluj-Napoca, 2009, p. 2. footnote> Lobby-ul - încorporat în social, dar, în același timp, relaționat cu politicul - nu trebuie însă confundat cu traficul de influență, fiind activitatea care se desfășoară cu respectarea legii și respectarea dreptului la discurs. După cum se știe, parlamentul, guvernul și autoritățile publice centrale și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
firmelor ofertante. Corelația calitate-funcții-competitivitate pentru produse poate fi pusă în evidență prin relația. <footnote H.L. Popa, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara, 2001. footnote> unde: Ni - nivelul calității totale a produsului/serviciului „i”; Nti - nivelul calității tehnice încorporate în produsul/serviciul „i”; Nsei - nivelul calității socioeconomice încorporate în produsul/serviciul „i”; Ngi - nivelul calității globale încorporate în produsul/serviciul „i”; Nei - nivelul calității economice încorporate în produsul/serviciul „i”, corespunzătoare costurilor, prețurilor și eficienței economice - greu de determinat
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
în evidență prin relația. <footnote H.L. Popa, Managementul și ingineria sistemelor de producție, Editura Politehnica, Timișoara, 2001. footnote> unde: Ni - nivelul calității totale a produsului/serviciului „i”; Nti - nivelul calității tehnice încorporate în produsul/serviciul „i”; Nsei - nivelul calității socioeconomice încorporate în produsul/serviciul „i”; Ngi - nivelul calității globale încorporate în produsul/serviciul „i”; Nei - nivelul calității economice încorporate în produsul/serviciul „i”, corespunzătoare costurilor, prețurilor și eficienței economice - greu de determinat din cauza lipsei informațiilor. Prin urmare, caracteristicele de calitate se
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]