4,058 matches
-
seama că mă evită. Bănuind efectul textului meu cam... liber. Îl abordez, destăinuindu-i suspiciunea. Și recunoscînd că suprem admirativ textul nu voise decît să-i amplifice legenda. Da, da, dar cum... veni imediat hipnotizantul rictus. De revenit n-ai încotro la inevitabila periferie. 3 mai De plecat, perifrastic, de la constatarea lui Sorin Alexandrescu, peremptorie, că femeile noastre sînt din ce în ce mai frumoase. Acceptată, prompt simptomatic, de Horia Roman Patapievici, care-l și provocase tv în chestiune. Aș include, adițional, și pe fete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
naturii actului specific ce se consumă zilnic în atelier. Numai că România nu e (încă) Danemarca, strada Armeană nu arată (încă) a stradă copen... Și-atunci pictorul din acest interior (probabil destul de asemănător cu al confratelui său occidental) nu are încotro, vede, vrînd-nevrînd, strada foită de o lume peste care, din păcate, a trecut urîciunea unui comunism impus de tancurile rusești, lume ce face eforturi eroice, acum, să se emancipeze de sub stigmat, să-și asigure, singură, organic, dezvoltarea, neputînd oculta convulsiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
linie de partid - tov. Chișinevschi, tov. Borilă, cu încă câțiva (sic!) tovarăși care cunosc bine - să dați o mână de ajutor, în special pentru partea politică. Tov. M. Constantinescu: Nu va fi un proces ușor. Tov. Gheorghiu-Dej: Trebuie să știm încotro ne îndreptăm vârful. Să fie o lovitură de grație dată încercărilor imperialiștilor de a restabili vechea orânduire prin asemenea mijloace, să le arătăm că n-a fost Iran aici, să demascăm cercurile burgheze din străinătate și activitatea acestora în continuare
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1. Subliniați pronumele personale: Eu și ea și el și ei Bine ne jucăm, hei, hei! Când veniți și voi la noi, Joaca marea e în toi. 2. Precizați persoana și numărul pronumelor: „Eu chemam pe lup încoace, El fugea-ncotro vedea... Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit eu și i-am spus: N-ai nici tu, nici împăratul Bani să-mi cumpere băiatul!” 3. Alcătuiți un enunț cu ajutorul pronumelui personal, persoana a II-a, numărul singular
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele citesc - persoana a III-a, numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a curățat o fântână și a refăcut un cuptor...” (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
între 1970 și 1980; cum nu am cunoștință de ediția din 1980, am presupus că este vorba de o greșeală de tipar și am modificat peste tot. "Colaborări" cu Gerald Prince am îndrăznit, firește, și acolo unde nu am avut încotro. Astfel, cuvintele-titlu time și tense (ambele însemnînd "timp") sau mode și mood (ambele însemnînd "mod") le-am rescris sub intrări noi ("timp", "timp gramatical"; respectiv "mod", "mod narativ", "mod dramatic"), mergînd pe urmele referințelor sper să fi avut inspirație. Cititorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
-au, ei i-au răpus, la viață se trezesc. Și deși palid, omul cel drept în picioare stă și-n sus la cer privește. Tremurînd și loviți de lovitură cea Universală, copacii-s dezrădăcinați, Stîncile gem oribil și-aleargă care încotro; munții și Rîurile lor grozav strigă; vitele se-adună laolaltă, 55 Mugind îngenunchează-n față cerurilor; tremura sălbăticiunile Pădurilor; Leul cutremurîndu-se întreabă Leopardul: "Simți Groază ce o simt, necunoscută mai naite? Glasu-mi refúză ca să urle, Și-n slabe gemete-ți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a zorilor de ziua revărsare cu armonie-n glas! Privește cum razele-arată dinainte nălțárea vreunei putéri de slávă! Soarele-i al tău, merge nainte în maiestuoasa-i strălucire. 400 O tu, zămislitoare voce care chemi! și cine-ți va răspunde?" Încotro fugi, O-ncîntătoareo? unde îți cauți sălașul fericit?" " Spre strălucirea cea de colo, eu într-acolo mă grăbesc, căci ne-ndoielnic de acolo am venit Altfel pesemne că aș fi dormit pe veci, și nici n-aș fi simțit a dimineții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vor fi multiple și mai puțin precise. Filosoful este, pentru Nietzsche, "omul necesar al zilei de mâine și poimâine", aflat "dintotdeauna în contradicție cu prezentul său"248. El este investit să cumpănească faptele trecute, pentru a determina, pe acest temei, "încotro-ul" și "pentru ce-ul" omenirii. Detașat de prezent prin proiectul operei lui și prin înfăptuirea ei, filosoful strânge în sine o "spiritualitate îndrăzneață și exuberantă"; el este, cum ar spune C. Rădulescu-Motru, germenele noului, întemeietorul unei noi vieți. Spre deosebire de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tău, dacă nu-i declanșezi reacțiile agresive. Pentru a dovedi aceasta, maestrul Ludovic L. a întrebat diferiții martori dacă l-au întâlnit vreodată intenționat sau nu pe nemernicul Cremvurșt și dacă da, dacă suspectul le-a făcut vreun rău. Neștiind încotro bate genialul apărător, oamenii s-au cam codit să răspundă, deși se aflau sub jurământ. Dar, până la urmă, nescăpând în nici un fel de întrebările atât de ferme ale avocatului, au trebuit să recunoască fie că l-au întâlnit pe inculpat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și vă veți opri în fața teatrului, și dacă o să tăceți peste puterile dvs., și dacă n-o să vă vină să rîdeți..., nici să plângeți...; dacă n-o să aveți chef să vă duceți acasă..., sau la restaurant..., dacă n-o să știți încotro să vă duceți..., să știți că ați plecat pe drumul spre dumneavoastră... Deocamdată, SOMN UȘOR. Cavou bar In memoriam Sfîntului Corneliu Coposu IAȘI aprilie-iunie 1995 Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu vreau să mă salvez aici, cu tine... (după o pauză) Octav, te rog, înțelege, crede-mă, sînt și eu la capătul puterilor... Octav: (ironic) Te înțeleg, iubito..., traversezi și tu, ca tot omul, o perioadă de greutăți... incertitudini... dezorientări... Încotro tranzitezi tu, iubito...? Mona: (iritată) Iubitule, tranzitez spre o viață normală... dacă nu te superi... și-mi dai voie...! M-am săturat de sarcasmul ăsta al tău de profesie..., de vînzoleala asta continuă în care te zbați și în care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și sfârșit de an școlar 5.2. Un simptom amenințător: Învățământul paralel 5.3. Învățământul superior românesc În perioada haretiană și problema calității 5.4. Calitatea educației În Învățământul superior 5.5. Dileme ale Învățământului universitar 5.6. Formarea profesorilor, Încotro? 5.7. Ședința cu părinții 5.8. Profesorul - un interlocutor al părinților elevilor 6. Formarea prin sine și prin alții 6.1. Dependența În educație 6.2. Nu numai prin școală ne formăm 6.3. Educația ca iluminare 6.4
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și În viață -, avem nevoie unii de alții; pentru că, altfel, am lua-o mereu de la Început sau am orbecăi pe drumuri străine; pentru că, altminteri, nu am vedea calea spre alții sau spre noi Înșine; nu am ști cine suntem și Încotro mergem, pentru că - În fine - nu am mai fi oameni. 2. Confluențe și contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării Constatăm, uneori, că cel ce urmează să fie educat - copilul, tânărul, chiar adultul - se află la intersecția unor influențe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
societate. Însă școala nu se poate centra numai pe așa ceva, lăsând la o parte competențele general-umane, de bază, pe care se clădesc abilitățile punctuale, specializate. Degeaba formăm un bun informatician, de pildă, dacă acesta nu știe de unde vine, cine este, Încotro merge și ce este important să facă. Micșorarea ponderii unor discipline precum latina, greaca, logica, psihologia, filosofia etc. sau chiar a unor științe „clasice” sau „vocaționale” În beneficiul unor topici circumstanțiale foarte specializate arată Încotro se Înclină balanța. Educația presupune
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
știe de unde vine, cine este, Încotro merge și ce este important să facă. Micșorarea ponderii unor discipline precum latina, greaca, logica, psihologia, filosofia etc. sau chiar a unor științe „clasice” sau „vocaționale” În beneficiul unor topici circumstanțiale foarte specializate arată Încotro se Înclină balanța. Educația presupune și o „Înnobilare” a sufletului, o centrare pe dezvoltarea subiectului, o „formatare” a unei baze pe care se poate clădi orice și În care posibilul este „ajutat” să apară. De aceea, un Învățământ de succes
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
se recompensează o activitate. O astfel de vocație este „profitul” cel mai mare pe care-l poate aduce educația, chiar dacă acesta nu se suprapune cu câștigul economic. „Profitul” de perspectivă trebuie vizat și nu trebuie uitat! 5.6. Formarea profesorilor, Încotro? Examenele și concursurile profesorilor din ultimii ani (pentru gradele didactice sau pentru ocuparea unor posturi În Învățământ) evidențiază o pregătire Îndoielnică a acestora prin rezultatele surprinzător de slabe. Faptul că avem profesori de nota 4, repetenți la capitolele știință, conștiință
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un mod autentic. Ea vine cu un set de valori neperisabile, absolute. Fără un „cadraj” transcendent, „coborâm” În temporalitate, ne disipăm, „ne ia vântul” și nu mai știm ce e cu noi. Nu mai realizăm cine suntem, de unde venim și Încotro mergem. Valorile religioase ne propun un drum, ne deschid o cale a Înălțării și a mersului Înainte. Tânărul are nevoie de „ancore” valorice, pe care valorile saecolum-ului nu le pot oferi Întotdeauna. A trăi În mundan, fără un orizont absolut
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mari eforturi de denaționalizare, cu atât mai profund românesc va fi neamul nostru din Basarabia; românii fac parte dintre aceia care socotesc, și astăzi, că Basarabia este a României. * * * Acum, ambele state, România și Rusia, trebuie să își pună întrebarea încotro evoluează relațiile româno-ruse. Trebuie reamintit și recunoscut că de secole Rusia a constituit pentru România și formele ei statale anterioare o piatră de încercare a politicii externe și a rezistenței "între imperii". Potrivit unor "kremlinologi", Federația Rusă s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
parte integrantă a memoriilor sale (Pe urmele trecutului. O călătorie în Egipt). Între 1944 și 1946 a stat în Elveția, dar apoi s-a întors în țară. Se vede că experiența politică și diplomatică nu l-a ajutat să înțeleagă încotro evoluau lucrurile. A creat un nou partid, Uniunea Națională Muncă și Refacere, cu existență efemeră, desființat în 1948, iar în 1950 a fost arestat, ca mulți alți foști fruntași politici și diplomați, a cunoscut ororile închisorii și a murit, după
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
de fapt să spună cuvintele Încărcate de reproș ale lui Louis Blanc, neobositul apărător al idealurilor socialiste, În 1862, când scrie Istoria Revoluției Franceze? Că Muscadinii ar fi un simbol al cecității umane, al neputinței de a vedea cu limpezime Încotro se Îndreaptă lumea. „Armele lor sunt un baston scurt și plumbuit, gros la ambele capete... O haină pătrățoasă, foarte scurtă, strânsă pe corp; o cravată verde, oribilă, În care gâtul dispare, amenințând să ascundă până și nasul, o vestă galben
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Wilde. Unii istorici ai dandysmului - Giuseppe Scaraffia, de exemplu - cred că succesul lui Wilde se datorează și unui fapt extrem de banal: În Anglia acestui victorianism târziu și relaxat, Wilde are drum liber; posibilii săi concurenți s-au retras care Încotro și din diferite motive. William Morris, teoretician al estetismului, stă și studiază zelos În liniștea bibliotecii. Rosetti e prăbușit din cauza morții soției. Swinburne, lovit de surditate, se refugiază cu prietenul Watts-Dunton lângă Londra. Spațiul de joc a rămas, prin urmare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o infimă parte a unui univers în expansiune, mai mult sau mai puțin conștientă de rolul său în această veșnică mișcare 47. Rămânem în continuare, deși am avansat mult pe drumul cunoașterii, măcinați de întrebări fundamentale: "Cine suntem?", "De unde venim?", "Încotro ne îndreptăm?". Întrebări dificile, la care nu poate răspunde un economist ce deține un bagaj de cunoștințe redus și a cărui știință tânără, nici măcar nu-și propune să abordeze asemenea întrebări. Dincolo de asta, am considerat oportun ca într-o dezbatere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
am considerat oportun ca într-o dezbatere despre bani și societate, să ne recunoaștem, dintru început, nivelul încă redus de percepție și cunoaștere. Referirea la "întuneric" este necesară tocmai pentru a sublinia că nu știm cu exactitate de unde venim și încotro ne îndreptăm. Omul nu are conștiința nașterii sale, pentru că nu are memoria trecutului său primar. Familia sa, eventual, îi poate arăta câteva fotografii sau imagini din primele clipe de viață, dar nu se va recunoaște în ele și va spune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a-l supăra pe Dumnezeu. Cu toate acestea, Darwin ne face cu ochiul de pe umărul lui Dumnezeu și ne provoacă. Fără a răspunde la întrebarea filosofică ultimă " Cine suntem?", el ne provoacă încercând să răspundă la întrebările "de unde venim și încotro mergem?", îl provoacă subtil pe Dumnezeu și ne provoacă și pe noi să ieșim din rând și să privim cu alți ochi lumea. Și chiar reușește pentru că viziunea sa, fără a nega existența lui Dumnezeu, este genială și perfect argumentată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]