2,074 matches
-
simt atât de singură, încât nici pe Dumnezeu nu mi-L pot închipui altcumva. Altfel, toate-s vechi și nouă toate. A. 5 Se înălțaseră sub fereastra apartamentului nostru un mesteacăn și-un tei. De mesteacăn eram pur și simplu îndrăgostit. N-aș putea spune de ce; dragoste la prima vedere... Ajunsesem să percep diferența dintre orchestra mesteacănului și cea a teiului. Când vântul începea să adie, pentru mine, frunzele celor doi copaci deveneau orchestre. Distingeam însă sunetele frunzelor de mesteacăn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mult timp, cu sufletul, de oameni și locuri, îmi place să văd soarele răsărind mereu din altă parte, de după un alt deal, de după un alt munte, dintre alte valuri, deși criticii de artă, privind la lucrările mele, spun că sunt îndrăgostită de statornicie. Nu știu dacă-ți mai aduci aminte, dar, cândva, m-ai asemuit, pe când eram în grădina botanică a tinereții noastre, cu orhideele epifide din scorburile copacilor din pădurile tropicale, florile acelea superbe, cu rădăcini aeriene. Comparația era, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dacă Îi permite unui bărbat s-o ducă În dormitor, câtă vreme se Întoarce la mine? Dar ultima concluzie o făcu să tresară de o durere mentală, căci, se Întrebă ea, oare se va Întoarce vreodată Janet la o femeie Îndrăgostită urâtă și bătrână? Îi va povesti și lui despre mine, se gândi Mabel Warren, despre cei doi ani În care a trăit cu mine, despre momentele În care am fost fericite, despre scenele pe care le-am făcut eu, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Deatunci, știi?! știu. Ce facem, acum, ne căsătorim? Ea răspunse: nu ne căsătorim. Fii pe pace. Nici nu mai vreau să facem dragoste, amândoi. Atunci? Nimic. Ba, da, ceva o să fac. Dacă ăsta, Corcovă, mă vrea de nevastă, că sunt îndrăgostită de el, mă mărit cu dânsul. Dacă nu, chiuretez copilul și apoi om vedea ce-o mai urma. Dar, în urma unui chiuretaj, poti muri. și? cum, și? Cum auzi. Nu vorbi prostii. Ești de-o seamă cu mine, nu ești
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
era conștient că de răspunsul pe care avea să-l dea depindeau, în mare măsură, viitorul și fericirea lui alături de Maiana și, în cele din urmă, răspunse, sigur pe el: —Marea Damă Solitara, căreia mai tarziu îi vor urma Micul Îndrăgostit, Timidul și, la trei puncte către nord, Negustorul de Perle. — Unde se va găsi în acel moment vârful Unditei lui Maui? întreba iarăși Navigatorul-Căpitan. La miezul nopții va trebui s-apară deasupra Rairateei. Un gest aproape insesizabil de încuviințare îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și le ascunde tocmai acolo unde știe că le voi găsi e dezgustător cu orgoliul lui lecțiile lui nesuferite prin care Încearcă să mă facă să-i recunosc superioritatea nu a Înțeles niciodată că nu pot trăi fără să fiu Îndrăgostită mă Încăpățînez cred utopic că Îmbătrînirea și moartea Încep cînd privirile celorlalți nu ne mai caută mîinile lor nu ne mai ating viața grețoasele ei obligații trăim Într-o fundătură În devălmășie cu trei patru prieteni ne cunoaștem și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
continuu ca susurul neîntrerupt al zilei, format din toate sunetele universului pe care nu-l mai auzim cum nu simțim mișcarea pămîntului. Biserica visează. Ce se Întîmplă acum În naosul, În pronaosul, În altarul ei cel mai tainic? Șobolani tandri, Îndrăgostiți se apropie, se atinge păr roșu de păr brun, scîntei electrice Îi aureolează, așa În cer și pre pămînt. Ochiul verde care-i pîndește din spărtura triunghiulară a zidului pare Însuși ochiul lui Dumnezeu. Raza de lumină pulverizată prin crăpături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și prost Îmbrăcat - Între stațiile Stockwell și Tottenham Court Road. Făcuse un ocol foarte mare, fiindcă multe dintre stațiile metroului fuseseră blocate. Visele din ajun Îi răscoliseră sufletul. Se vedea cu douăzeci de ani În urmă - un tînăr visător și Îndrăgostit, de care-și amintea fără duioșie, ca un biolog care face observații „pe viu“. În tinerețe, Rowe Își Închipuise că sacrificiile și faptele lui eroice o vor face pe fata pe care o iubea să uite de mîinile-i neîndemînatice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se găsească motivul eșecului... Și spunînd acestea, adormi. 5 Vremea fiind frumoasă În după-amiaza aceea, Digby se duse În grădină să se plimbe puțin. Trecuseră cîteva zile de la vizita Annei Hilfe, iar el era nervos și nerăbdător ca un tinerel Îndrăgostit. Ar fi vrut să i se ofere un prilej de a dovedi că nu e bolnav, că mintea Îi e perfect normală. Nu simțea nici o satisfacție să strălucească În fața lui Johns... Hoinărind printre gardurile de nuiele, Își lăsa gîndurile să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fiul tău? — Doisprezece. Christiane se gândi, bău o Înghițitură de vin. Își pusese o rochie lungă, se fardase și părea o adolescentă. Sânii i se ghiceau prin dantela bluzei; lumina lumânărilor Îi aprindea luminițe În ochi. — Cred că sunt puțin Îndrăgostită..., spuse ea. Bruno asculta fără a Îndrăzni să facă vreun gest, era absolut imobil. — Locuiesc la Noyon, continuă ea. Cu fiul meu. A fost destul de bine până a Împlinit treisprezece ani. I-a cam lipsit tatăl, dar, nu știu... Copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
plăcută! Cașiș zice c-a văzut așa ceva și-n Austria. Viena are metrou? Parcă. Nu-și aduce aminte. Oricum, acolo stă prostituata care-l Întreține pe teribilul poet din Lipova. A vizitat-o, s-a Întors de acolo și mai Îndrăgostit. Deci: și-n Austria! - Noi ne-am gândit să facem așa ceva și aici, revine Cătălin. Aradul nu are sigur metrou. Are tramvaie și autobuze. Cu autobuzul nu circulă nici unul dintre noi. Doar Cașiș, spre Lipova. Nici acolo nu e metrou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
poezie cu o femeie crudă pe care o suspectam de vrăjitorie. Femeia asta mă părăsise hodoronc-tronc, dar probabil că pe bună dreptate, după cum am spus deja. Rămăsesem cu poezia, dar n-aveam ce-i face, resortul era acolo. Fusesem al naibii de Îndrăgostit, acum eram teribil de nefericit. Atârnam. Oftam. De fapt, nici măcar nu pot spune că scriam. Bolboroseam În minte tot felul de presupuneri. Din când În când mi se părea că pot trage o concluzie, de fapt ajungeam la capătul puterilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sau, mai degrabă, disponibilitatea pentru o iubire fără seamăn, e o dovadă că poetul nu încetează să fugă după iluzia reîntrupării androginice, fiindcă ea pe care o așteaptă nu poate fi decât geamăna sufletului său, prin care acest perpetuu, incurabil îndrăgostit să-și poată exprima insațiabila dorință în stare să-l facă să uite precaritatea ființei: între daimonul său, a cărui prezență o semnalează uneori explicit și chemarea spre Transcendent, dragostea este, deci, singura pavăză. Simona-Grazia Dima: Interiorul lucrurilor Poeme ample
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
gest-argument aduce, spre exemplu, Roland Barthes, când afirmă: „Sunt îndrăgostit? - Da, de vreme ce aștept”. Celălalt, el nu așteaptă niciodată (...) Identitatea fatală a îndrăgostitului nu-i nimic decât: sunt cel care așteaptă, iar, în sprijinul acestei aserțiuni, eseistul francez spune pilda mandarinului îndrăgostit, care își așteaptă curtezana nouăzeci și nouă dintre cele o sută de nopți impuse de aceasta, iar apoi pleacă, știind că drumul până la împlinire aduce mai multe satisfacții decât atingerea piscului, această căutare fiind, de fapt, partea fecundă pentru spirit
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
starea de imponderabilitate pe care i-o induce dragostea: De trei ori trebuia să-ndrăgesc chipul tău - / jumătate vis, jumătate inimă bună (...) / a trebuit să devin de trei ori / jumătate de om, jumătate de șarpe-cu-Lună. Iubirea spre care tinde însă îndrăgostita poate fi o ipostază a dezmărginirii, din moment ce, contrar obișnuitului, își vrea iubitul departe, într-un fel de eminesciană întâlnire în oglindă, cu sensurile ce derivă de aici: Aș vrea să te știu departe, / îmi place să te știu departe; / acolo
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Horia Zilieru, care-i stimulează aplecarea spre fastuos și care, în corelație cu originea mitică a sentimentului, și cu apetența poetului pentru ceremonial, dar și prin referirile explicite la mitul lui Orfeu (un volum, cel din 1966, este intitulat Orfeu îndrăgostit), susține atributul orfic, pe care îl folosește adesea critica literară, referindu-se la creația sa. Iubita însăși e desemnată tot cu gesturi largi, e colombă (Colombă ești în sclipăt când dansezi / cum într-un parc glicina de zăpezi / și viscolul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
iar numeroasele titluri - de volume sau de poeme - stau mărturie în acest sens: Frumoasa adormită; Mireasă cu voal; Eurydice; Nuntă neagră; Ești tu aceea care vine?; Exil cu eros; Privirea pură a dragostei; Dragoste și deznădejde; Mirii paradisului; Dorința durerii îndrăgostite etc. Între aici și departe, în lumea gândului, gesturile, zâmbetul se împart, printr-o nehotărâre amintind de atitudinea argheziană perpetuă, oscilând, în poem, între surâsul cu verzi ghețari și flacăra gurii, iar femeia poate apărea ca zeitate htoniană, care accede
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dragostei. VOLUPTATE Logodna este un angajament, o nevoire, o pasiune, o taină ce urmează să fie deslușită, eroina caută mereu sensul acestei noțiuni. Chemarea simplă și clară a celor doi mărește voluptatea logodnei, ea trăiește o logodnă ideală mută. Femeia îndrăgostită trăiește povestea ei de dragoste, partenerul se identifică cu propria viziune despre îndrăgostit. Vâlsan e bărbatul pe care Manuela îl vrea. Cum este? Ce este? Ce simte? Nici ea nu știe, dar importantă pentru ea este povestea, nu poate despărți
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
negri, știți cam ce se spune!. Ursită Când a deschis a vieții poartă, I-a fost Fortuna, cred, nefastă, Că fu întâi bătut de soartă, Apoi de soacră și nevastă. Idilă cu epilog Fu îmbătat de-a ei privire, Și-ndrăgostit ca-ntr-un scenariu, El a rămas c-o amintire Ce se reține din salariu... Romanță de mai În noaptea cu parfum de liliac, De-o blondă cu privirea ca cicoarea Am fost corupt, acum un sfert de veac, Și
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
ipocrit dacă nu ar recunoaște cât de bine se simte când știe că el a făcut-o să cunoască vibrația profundă ce dă măsură și consistență feminității ei. El i-a oferit clipele în care simte împlinirea ei de femeie îndrăgostită, în brațele lui, când îl primește cu toată ființa... „ - Așadar, înțelege el ce înseamnă pentru ea? Cât există ea prin el, în prezența, dar și în absența lui?” Nu l-a întrebat, dar Domnul R. „aude” aceste întrebări în sufletul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fi o scuză! - își spune în sinea lui. Îți complici situația, pe când Teodora așteaptă de la tine doar iubire, și nu filosofare în marginea simbolismului matern!” În același timp, știe foarte bine că nu o poate trata ca pe o fetișcană îndrăgostită: cu vorbe dulci și... dulciuri. Inteligența și caracterul Teodorei impun altceva. Domnul R. va trebui să „lucreze” zi de zi și minut cu minut ca să-i dovedească dragostea. A citit și recitit memorabilul cap. 13 din prima scrisoare a apostolului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
la celălalt ceea ce el nu-i putuse oferi: iubirea. Diplomatul chiar se bucură (!) că amantul era chiar prietenul său, și nu altcineva... O regăsește pe enoriașa aflată pe patul de agonie și preotul, făcându-l gelos (încă o dată) pe scriitorul îndrăgostit. Sarah avea un farmec aparte, izvorând dintr-o extraordinară putere de a iubi. Detectivul care o urmărea ajunge să o admire, ca și fiul lui, căruia i se vindecă obrazul (o mare pată roșie: angiom?) după ce ea îl sărută pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ceva din energia ce iradia generos, aproape organic, din toată ființa ei. Domnul R. trebuie să recunoască: înainte de a o întâlni nu se cunoștea pe sine decât cu aproximație. Nu credea că poate trăi „tinerește” în preajma ei, ca un puști îndrăgostit. Nu știa că poate reacționa necugetat când s-a pus problema „responsabilizării” legăturii lor, adică odată cu apariția iminentă a copilului. În fine, nu gândise niciodată că o nouă perspectivă existențială (indusă de responsabilitatea paternă) poate schimba radical meditația și sensibilitatea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
percepere fizică a lumii, ci și una metafizică, în care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mama focului, cu capul descoperit, în cămașă și în izmene și desculț cum se afla în pat a sărit ca ars și a pus mâna pe barda lui de toate zilele și a pornit în goană după cei doi fugari îndrăgostiți și a tot fugit el cale de vreo doi kilometri. Dar gerul l-a răpus și nu mai avea spor la fugit. Vecinii lui, Vasile Tonu și cu Iancu Paraschiv, care erau și rude apropiate cu Butnaru, și-au luat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]