13,828 matches
-
la vreme de restriște, „își aminteau că Dumnezeu e stâncă lor și Cel Preaînalt e Răscumpărătorul lor”. Acest nume, cu forma de participiu prezent q"l, desemnează de obicei rudă cea mai apropiată din partea căreia cel căzut în robie e îndreptățit să aștepte a fi răscumpărat, sau rudă puternică de la care cel slab așteaptă ocrotire în fața nedreptății (cf. Lev 25, 25-34. 47-35). Dumnezeu este numit astfel numai în texte poetice. O dată este în paralelism cu MÄša‘ și altă dată, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tÄÎi onómati auto¤ (În 20,31): „...să aveți viața în numele lui.” (BS) - ...en tÄÎi onómati IQso¤ Christo¤ peripátei (Fp 3,6): „...în numele lui Isus Hristos, umblă!” (t.n.) - ...edikaiÀthQte en tÄÎi onómati to¤ kyríou IQso¤ Christo¤... (1Cor 6,11): „...v-ați îndreptățit în numele Domnului Isus Hristos.” (t.n.) - ... euaggelizoménÄi perì tQÎs basileías to¤ theo¤ kaì to¤ onómatos IQso¤ Christo¤... (Fp 8,12): „...le propovăduia despre împărăția lui Dumnezeu și despre numele lui Iisus Hristos...” (BS) - egÄî gàr hypodeíxÄ autÄÎi hósa dež autòn hypèr
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
școlare. Învățarea aparține, prin urmare, individului. Este un act personal care angajează elevul În totalitatea ființei sale; este holistică prin influențele exercitate asupra dezvoltării personalității În ansamblul aspectelor sale. Cum participarea ar fi mai ridicată În condițiile Învățării individuale, este Îndreptățită, considerăm noi, opinia acelor specialiști care acordă studiului individual semnificația unei metode centrate prin excelență pe elev, decisivă În formarea personalității acestuia. Privind elevul ca subiect al Învățării, metodologia activ-participativă apreciază că efectele instructive și formative ale Învățământului sunt În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodă poate, de exemplu, să devină demonstrativă Într-o secvență de Învățare și euristică În altă secvență etc. În mod operațional vorbind, poziția unei metode poate fi determinată numai În raport cu o situație concretă, căreia urmează să i se asocieze. Suntem Îndreptățiți, ca atare, să considerăm ca relativă oricare dintre clasificările admisibile. Nici o clasificare nu este perfectă, așadar ea nu va fi nici definitivă și nici suficient de completă. Și cu atât mai puțin rigidă. De altfel nici nu va fi de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pe cât de necesară, pe atât de edificatoare. Astfel, dacă vom lua drept criteriu de bază al construcției sistemului de metode la care noi ne gândim - principalul izvor al Învățării (principala sursă a cunoașterii organizate sub egida școlii), atunci vom fi Îndreptățiți (dezvoltând sistemele prefigurate de J. Piaget, W. Okoñ ș.a.) să distingem patru mari categorii de metode, și anume: I - Metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale; II - Metode de explorare sistematică a realității obiective; III - Metode fundamentate pe acțiune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contabile naționale Și standardele IFRS: recunoașterea doar a câștigului sau pierderii din vânzarea activelor imobilizate sau a investițiilor financiare pe termen scurt. Pentru celelalte tipuri de active Și datorii, se vor recunoaște distinct în contabilitate veniturile Și cheltuielile, ceea ne îndreptățește să afirmăm că principiul necompensării va fi respectat prin aplicarea teoriei intenției. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului, așa cum ar reieși din titulatura sa, ar sugera primordialitatea realității economice asupra dispozițiilor juridice. Deși denumirea principiului induce în eroare, în realitate, acest
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
asupra fiilor celor care acum stăpânesc și domnesc, ori asupra lor înșiși, o iubire adevărată pentru filosofia cea adevărată. Iar a pretinde că sau prima, sau a doua, sau ambele alternative sunt imposibile - socot - e fără temei. Altminteri, ar fi îndreptățit să fim luați în râs, ca unii ce închipuie vise deșarte. Nu-i așa? Ba așa-i. Fie, deci, că necesitatea pentru vârfurile cetății de a se ocupa de filosofie s-a arătat în decursul nemărginit al timpului, fie că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îmbrățișează este schițată după același sistem. Această concepție este exact opusul celei moderne, unde trecerea timpului aduce cu sine progres, la Platon fiind vorba de apariția în timp a degenerării și regresului. Situația factuală în istoria contemporană lui Platon îl îndreptățea să adopte o astfel de teorie, democrația și tirania fiind mai „noi” decât oligarhia și aristocrația. Pe de altă parte, filosoful crede în întreruperea acestui circuit descendent al istoriei, chiar el propune două posibilități: una artificială, prezentată în Republica, constă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sale o ștergere a granițelor dintre pictural și lingvistic așezând conținutul informațional pe diverse niveluri de retorism. Regele-filosof este comparat cu adevăratul cârmaci, cu „medicul, care face cât mulți alții la un loc...”. În orice caz, deținătorul „artei regale” e îndreptățit să spună și să facă orice crede că e necesar pentru binele cetății, chiar atunci când trebuie să o facă împotriva voinței mulțimilor. Mijloacele sale nu pot fi supuse judecății etica a celor mulți, care sunt oricum incapabili de a-l
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
creativității pot adopta o aură neconvențională numai datorită caracterului lor cvasiexperimental. Însă, deoarece tema cercetării constă în însuși fenomenul creativ, experimentarea unor tehnici de cercetare și eliminarea ezitărilor de desprindere de curentul tradițional sau adaptarea metodelor la tipicul cercetării sunt îndreptățite. Să ne reamintim, de asemenea, că rezultatele experimentale corespund unei singure perspective asupra subiectului. În descrierile noastre, am realizat câteva paralele între rezultatele experimentale și rezultatele cercetărilor nonexperimentale întreprinse asupra creativității. Cu siguranță că acest domeniu va continua să se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau științifice (Csikszentmihaly și Sawyer, 1995; Dunbar, 1993), iar colegii joacă un rol important în sprijinirea creativității unei persoane (Mockros și Csikszentmihalyi, în publicații). Poate cea mai importantă dintre întrebările noi scoase la lumină de această perspectivă e: cine este îndreptățit să decidă ce anume este creativ? Conform abordării concentrate asupra persoanei, subiectul nu reprezintă o problemă. De vreme ce presupune că creativitatea își are sediul în persoana respectivă și se exprimă prin lucrările acesteia, nu mai este nevoie decât de un „expert
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri. În vederea acestui scop, statul era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra cetățenilor săi. În același sens, Moldovan a subliniat În numeroase ocazii importanța educației și a programelor care să stimuleze cetățenii să Își asume responsabilitățile eugenice. Cu toate acestea, În Biopolitica, Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prin gravele lui consecințe, putea fi contrapus incalificabilei josnicii a trădării sale. „E mai ușor să pari vrednic de funcția pe care nu ai căpătat-o, decît de cele pe care le Îndeplinești.” (La Rochefoucauld) E mai ușor firește, să Îndreptățești speranțe, să creezi iluzii prin promisiunile făcute, decît să probezi efectiv unele calități sufletești. De aici și proverbul: „La pomul lăudat să nu mergi cu carul”. * „Vedem cum unii oameni cad dintr-un rang Înalt din pricina acelorași cusururi care Îi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
născut” îI. LXI) -... în politică, un conservator, un adversar al schimbării - „numai schimbarea dă formă nedreptății și tiraniei” îIII. IX) -, dar un singur citat - „în toate lucrurile, în afară, bineînțeles, de cele rele, este de temut schimbarea” îI. XLIII) - îi îndreptățește pe revoluționarii de la ’89 să înființeze o secție care să-i poarte numele! în privința femeilor, o dată pare misogin - „născute pentru a avea un rol pasiv” - o altă dată de-a dreptul feminist - „bărbații și femeile sunt croiți după același tipar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pensiilor (Esping-Andersen, 1990). Conform acestei logici de grupare, țările scandinave formează modelul social-democrat, a cărui caracteristică principală este orientarea statului către reducerea inegalităților și a diferențelor de venit. În cazul acestor țări, sistemele de securitate socială sunt generoase, indivizii fiind îndreptățiți, în baza cetățeniei, la beneficii sociale pentru o gamă largă de riscuri. Ocuparea este obiectivul principal al acestor politici, motiv pentru care statul este văzut ca un actor important în crearea și asigurarea de locuri de muncă. O preocupare specială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apud Pop, 2002, p. 412), iar legile și instituțiile unei societăți nu pot fi acceptate decât dacă sunt juste. Fundamentarea justiției ca echitate, în concepția lui J. Rawls, are la bază două principii: principiul libertății, potrivit căruia „orice individ este îndreptățit la cea mai comprehensivă libertate de bază, care să fie compatibilă cu același tip de libertate pentru ceilalți indivizi” (J. Rawls, apud Pop, 2002, p. 412). principiul diferenței - „inegalitățile sociale și economice trebuie astfel distribuite încât: - să fie în beneficiul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât prin promovarea idealurilor politice ca motor al acțiunii politice, cât și prin tentativa de demonstrare a realizării idealurilor politice în prezentul istoric (apud Thies, 2002, p. 165). După cum vom vedea însă, acuzațiile de naivitate nu sunt complet justificate, ceea ce îndreptățește identificarea unei etichete mai puțin încărcate de conotații peiorative. Dintre alternative, merită atenție termenii „liberali internaționaliști” și „pluraliști”, însoțit fiecare de calificativul „interbelic”, pentru a-i separa de teoreticienii liberali ai secolului al XIX-lea și, respectiv, de cei asociați
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
gândire pe care le folosim în mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes etc. Mai mult decât atât, principala lor premisă este una esențialmente filosofică - natura umană (și anumite considerații specifice asupra acesteia). Ca atare, este îndreptățit să numim realismul (ca și idealismul) mai degrabă o filosofie a relațiilor internaționale. Cele două paradigme trebuie privite în mod fundamental antitetic, având teze complet diferite. După sfârșitul primului război mondial (1914-1918) și conferințele de pace care i-au succedat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate colectivă este discutabilă. Pe de o parte, adversarii subliniază că există imposibilitatea practică și/sau legală de a pedepsi o Mare Putere agresoare și de a restabili ordinea. Experiența istorică din anii 1930 sau din perioada antagonismului Est-Vest ar îndreptăți o asemenea poziție. Un contraargument simplu ar fi faptul că, după eșecul evident al unei prime organizații globale a acestei instituții, învingătorii din al doilea război mondial au hotărât să înființeze un nou forum pentru respectarea principiului indivizibilității păcii și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încredințarea unui copil asistenței maternale echivalează cu costuri însemnate pe care le suportă comunitatea pe durata mai multor ani. La fel se întâmplă în cazul instituționalizării unei persoane vârstnice sau a unei persoane cu dizabilități. Din acest motiv, comunitatea este îndreptățită să știe dacă deciziile respective sunt corecte din punct de vedere procedural și să primească asigurări că acele decizii nu sunt luate arbitrar, discreționar de către asistenții sociali. Astfel, supervizarea apare ca un mecanism de control prin care comunitatea primește asigurări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În plus, marea majoritate a alegătorilor nu folosesc un raționament științific pentru a participa la joc deoarece prea puțini dintre ei, dacă ar fi conștienți de probabilitatea de a câștiga, ar mai participa la joc (Guyonnet, 1994). Prin urmare, suntem îndreptățiți să privim și să analizăm votul ca un ritual, această analogie putând fi extinsă și asupra celorlalte forme de participare civico-politică. În continuarea acestei abordări, se consideră că participarea politică a cetățenilor se datorează mai puțin unor caracteristici personale, cât
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și politic. — Ajungem într-un punct-cheie al convorbirii noastre. Mă preocupă, de mai mulți ani, condamnarea lui Socrate. Dacă ar fî să punem față în față „Apologia”... lui Platon și ceea ce Hegel spunea despre Socrate— considerând că societatea ateniană era îndreptățită să respingă și să condamne pe Socrate, ca principiu al noului, punctând prin aceasta, cum Hegel zicea, începutul decăderii ei ca societate - am observa două atitudini complet-divergente. Una din ele e fierbinte, e contemporană morții, iar cealaltă e lucidă, rece
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ci asupra lecturii. Ea nu mai obliterează doar obiectul - ale cărui contururi ar rămâne măcar vag În minte -, ci și actul lecturii Însuși, ca și cum radicalitatea uitării ar sfârși prin a cuprinde tot ce ceea e În legătură cu obiectul. Și astfel suntem Îndreptățiți să ne Întrebăm dacă o lectură despre care nu ne mai amintim nici măcar că a avut loc se mai poate numi lectură. În mod curios, când vedem felul relativ precis În care Montaigne Își amintește anumite cărți care nu i-
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te ferească de român ciocoit și de țigan boierit.”) Nu dobândi gloria prin meritele strămoșilor. (Sunt, din păcate, destui oameni care cred că este suficient să fie descendenții unei familii renumite pentru a fi Îndreptățiți să li se acorde aceeași faimă sau onoare. Gloria nu este Însă transmisibilă; nu se moștenește, așa cum, de exemplu, judecătorul nu moștenește cinstea de la părinți, ci doar un Îndemn sau un exemplu din partea acestora. Când gloria strămoșilor noștri nu o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
semnificație, dar nu știu să profite de pe urma lor; nu știu să le transforme În experiențe de viață pilduitoare, care să-i ajute să Îndrepte ceva din comportamentul lor (sau să-și proiecteze mai bine viitorul). Existența unor astfel de oameni Îndreptățește, o dată În plus, ideea despre rolul unor mentori În procesul construcției de sine. Μ Cel supus unui rău repetat se poate Înrăi Într-atât Încât să dezvolte o predispoziție de acest gen: va pricinui el Însuși numeroase răutăți altora, din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]