4,474 matches
-
Justinian xe "Marina"Marina. Așa cum observa istoricul Dennis xe "Deletant"Deletant, Într-o analiză a poziției șefului Bisericii Ortodoxe În perioada comunistă: „Ca și În alte domenii ale vieții din România, ambiguitatea este principala explicație pentru ce a reușit să Înfăptuiască Justinian. Înhămând Biserica la revoluția socială, a putut, vreme de 29 de ani - a murit la 26 martie 1977 -, să țină În viață o Biserică ce s-a dovedit o hrană spirituală a turmei credincioșilor”2. Există un paralelism Între
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de o Îndrăzneață ipoteză. El susține că „evreizarea” aparatului de propagandă din anii 50 pare o strategie a conducerii Partidului. Coordonând tot ce Însemna „mișcare spirituală”, literatură și artă, edituri și presă, Învățământ și cultură, științe sociale, acești oameni au Înfăptuit comunizarea spirituală a României. Prin măsurile lor, au devenit odioși Îxe "Antonescu"ntregii comunități literar-artistice, academice, Într-un cuvânt, elitei culturale a României. Astfel, spune xe "Câmpeanu"Câmpeanu, pentru aceștia „P.C.R. nu era nimic altceva decât acest aparat ideologic iudaizant
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
va putea niciodată rămîne exterior masei din care s-a ivit fără a ajunge să fie privit ca un prefăcut cinic, care își slujește propriile-i ambiții. Puterea lui e de a fi adevărat și de a făptui adevărul. Dacă înfăptuiește întru adevăr fără ca el însuși să fie adevărat, puterea lui se risipește. Cade în iluzia de a fi un stăpîn fără stăpîn. Atunci își pierde toată puterea de seducție, tot capitalul de încredere cu care l-a investit mulțimea. Din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
publicului, clasa oamenilor politici, a filosofilor, a savanților și vor domni asupra politicii, filosofiei și științelor acelor vremuri. Ce șanse de realizare are o asemenea viziune? Dacă ar fi să dăm crezare unui număr însemnat de oameni, ea s-a înfăptuit deja: puterea mijloacelor de comunicare și cea a opiniei publice este una și aceeași. IV Ajungem acum la evoluția publicului și a opiniei publice. Nu s-ar cuveni să analizăm semnificația ei generală în societatea de masă? Desigur, numai că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
A susține că germenele acestei evoluții este paricidul rămas în memoria noastră este o idee simplă, aproape prea simplă. Nimeni nu s-a gîndit să facă din ea o ipoteză și s-o introducă în știință. Acum lucrul s-a înfăptuit. Partea a opta IPOTEZE ASUPRA MARILOR PERSONALITĂȚI Capitolul întîi Omul Moise Un singur fapt, doar unul singur, ne va fi îndeajuns pentru a lumina calea pe care o vom urma: de fiecare dată cînd s-a produs o răsturnare politică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
constituie o clasă generală. Au ca trăsătură comună facultatea de a fi plăsmuitorii, punctele de reper pentru o masă de oameni și supraeul culturii acestora: Putem spune, notează Freud, că omul mare este tocmai autoritatea pentru a cărei dragoste este înfăptuit un act de vitejie; și pentru că omul mare la rîndu-i acționează în virtutea asemănării cu tatăl, nu avem de ce să fim mirați dacă, în psihologia maselor, îi revine rolul supraeului. Astfel, aceasta s-ar putea aplica în cazul Omului Moise în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de sus, nu de jos. Susținînd că Moise a fost un prinț egiptean, Freud le spune evreilor: "De fapt, nu v-ați ridicat niciodată împotriva autorității, este o iluzie. Ați urmat pur și simplu un prinț al Egiptului și ați înfăptuit țelul unui faraon, stăpînul vostru. Ați realizat un ideal în fața căruia eșuase poporul său: îmbrățișarea religiei monoteiste". Nu are rost să mai insistăm, după mulți alții, asupra fragilității raționamentului lui Freud și a datelor pe care se sprijină. Cînd inversează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în ceea ce privește modul în care un popor se inventează și este inventat de șeful său. Această misiune le revine în primul rînd "marilor oameni" și minorităților active. Inventarea poporului evreu, exemplu reținut de noi mergînd pe urmele lui Freud, s-a înfăptuit în trei timpi. Primul este marcat de apariția unei noi doctrine, a unei noi viziuni și a unui om energic, temeinic, hotărît, ca Moise de pildă. Alege o masă de oameni excluși ca și el așa cum Mao, se zice, ar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bucură de privilegiul extraordinar de a putea face un chip chiar din trupul mulțimii, cum s-a întîmplat în Piața Roșie din Pekin, cînd Mao, de la tribună, și-a putut vedea chipul desenat de cei aflați acolo. Cînd mirajul se înfăptuiește, indivizii, strînși din toate părțile în oglinda șefului, pierd uzajul gîndirii critice. Liderul avînd știința de a deveni idol se bucură de suveranitatea absolută a oamenilor asupra oamenilor întrucît domnește nemijlocit asupra memoriei lor. Cea de-a doua diferență dintre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sub supravegherea lui, revin figurile mitologiei religioase și ale mitului pur și simplu, pentru a despărți psihologia individului de cea a mulțimilor. Una dintre aceste structuri îi atribuie unui singur personaj fapta eroică pe care doar hoarda întreagă o putea înfăptui. "Dar, după cum remarcă Rank, regăsim în legendă urme foarte clare ale situației reale mascate de ea. Este vorba adesea de un erou, de cele mai multe ori cel mai tînăr dintre fii, cruțat de cruzimea tatălui întrucît, fiind cam nătărău, era văzut
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ceaușescu, preluând revolta din mers și reciclând-o, temperând-o politic, astfel încât presupusa revoluție să fie doar anticeaușistă, nu și anticomunistă. În concluzie, de răscoala, revolta sau insurecția poporului român au profitat kaghebiștii români: „Așa-zisa revoluție română a fost înfăptuită de forțe diverse și adverse, a căror voință a coincis doar într-un singur punct - înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu” (p. 46). Teza lui Alexandru Saucă este destul de legat argumentată, deși conține aberații (Ceaușescu kaghebist, de pildă), dar limbajul autorului este
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Citatul care urmează este amplu, dar îl redau pentru a păstra logica demonstrației: „Țelurile revoluției: țelul revoltei populare din România a fost abrogarea sistemului comunist, țelul loviturii de stat a fost încheierea regimului Ceaușescu; Actorii revoluției: revolta populară a fost înfăptuită de mase, lovitura de stat a fost opera unei contra-elite numeric destul de mici; Ideologia revoluționară: ideologia revoltei populare a fost libertatea, revenirea la valorile civilizației occidentale, «normalitatea» economică; ideologia loviturii de stat a fost reforma de sistem, liberalizarea, perestroika; Revoluție
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fiecare dată consilierul atâtor miniștri care s-au perindat la conducerea ministerului de externe. Astfel, a participat alături de Corneliu Mănescu la negocierile privind stabilirea relațiilor diplomatice cu R.F.G (1967), România fiind a doua țară după U.R.S.S. care a înfăptuit acest act benefic sau alături de G. Macovescu la restabilirea relațiilor diplomatice cu Canada. De mare apreciere s-a bucurat domnul Anghel și din partea lui Ștefan Andrei și, mai recent, a lui Adrian Năstase, ca să mă refer doar la trei dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării; Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale (art. 80); justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii; în străinătate cetățenii români se bucură de protecția statului (art. 17); demnitățile-publice pot fi ocupate de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară (art. 16 alin. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care urma a fi înlocuit. Nu exista o teorie științifică a unei astfel de tranziții și, ca atare, era greu de elaborat o strategie coerentă în acest sens. Pe de altă parte, populația sărăcită aștepta rezultate rapide, lucru greu de înfăptuit într-o economie ineficientă și în dezmembrare, destructurare și care au întârziat să apară, fapt concretizat în convulsii sociale și în cereri greu de satisfăcut, făcând și mai dificilă tranziția. În acest context, ne-am propus să abordăm o serie
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
prefigurează rezultatele acestei tranziții. Când există ambiguități și neclarități majore privind finalitatea tranziției, când populația este conștientă doar în parte despre societatea în care va trăi, ca rezultat al tranziției pe care este chemată s-o accepte și s-o înfăptuiască, se ridică îndoieli serioase că opțiunile factorilor care determină desfășurarea tranziției reflectă în mod real dorințele și alegerile acestei populații. Procesul reformelor în România a inclus, desigur, preocupări și eforturi pentru elaborarea unei strategii generale. Din astfel de preocupări și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
referă la reforme viabile, adecvate societății românești. Pentru primii ani nu se poate susține totuși că tranziția ar fi fost ghidată de o strategie cuprinzătoare, fundamentată și elaborată temeinic. Dimpotrivă, dacă se trece în revistă ordinea în care s-au înfăptuit unele măsuri importante în procesul reformelor (liberalizarea prețurilor în raport cu eliminarea subvențiilor, corelarea restructurării economiei, a unităților economice, cu privatizarea, chiar strategia privatizării, concepută de un guvern și corectată, în mod necesar, de altul), se observă carențe serioase în stabilirea priorităților
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
țările mai puțin dezvoltate economic au fost puse cel puțin bazele unei evoluții viitoare. Având în vedere situația specifică fostelor state socialiste din Europa s-a pus problema succesiunii etapelor de transformare, în sensul ca, în primul rând, să se înfăptuiască măsurile de privatizare, după care să urmeze liberalizarea piețelor, liberalizarea prețurilor, deschiderea spre exterior, sau invers. În ambele situații apar aspecte conflictuale. De exemplu, dacă prețurile sunt liberalizate după privatizare, nu se poate ști dacă evaluarea activelor din întreprinderile ce
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe coordonatele politicii lui Erhardt. Pentru România însă, problema rămâne deschisă. S-a propus o reformă de tip german (Theodor Stolojan) ori s-au făcut referiri la raportul de schimb între bani vechi și bani noi. Toate acestea s-au înfăptuit pentru a face față economiei de penurie din anii ’90, mai ales în domeniul bunurilor de consum. Modelul a fost agreat din punct de vedere politic prin exemplificarea succesului modelului suedez sau al politicilor unor organizații supranaționale (de exemplu, Organizația
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
footnote Anghel Rugină, Teoria și practica în epoca de tranziție și după, Editura Fundația România de mâine, București, 1994, pp. 115-116, 129, 135. footnote>. Această multitudine de concepte cu ajutorul cărora se formulează și se definește obiectivul strategic fundamental care trebuie înfăptuit în anii tranziției și reformei nu este un exercițiu intelectual în sine, ci rezultatul unei acțiuni mult mai importante de extindere și aprofundare a cercetării și cunoașterii și, în același timp, al unei voințe politice de orientare a activităților practice
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a reformei este depășirea crizei economice moștenite de la mecanismul de comandă și a celei ciclice apărute relativ recent. Finalitatea reformei este înfăptuirea economiei cu piață concurențială modernă și a mecanismului său eficient, funcțional liber. Cele două obiective trebuie să se înfăptuiască în secvențe de timp diferite, gradual, dar nu lent, cu blocaje, ci prin măsuri eșalonate, însă derulate simultan. Aceasta decurge din natura și interdependența fenomenelor și proceselor economice implicate și realizate prin asemenea măsuri. În cadrul măsurilor respective se identifică, după
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dramatică a unor categorii ale populației, amplificarea proceselor speculative în detrimentul și pe seama economiei reale, sustragerea unei părți însemnate din economii de la procese investiționale reale cu efectele negative care decurg din acestea. Tranziția la economia de piață în România se poate înfăptui benefic doar pe baza unei strategii coerente, în care să se armonizeze toate laturile vieții economico-sociale, în acord cu perspectiva integrării organice depline în Uniunea Europeană, cu aspirațiile de progres și prosperitate ale populației<footnote Ion D. Adumitrăcesei, „Obiectivul strategic fundamental
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
expresie era utilizată tot mai frecvent în limbajul internațional. Promotorul cel mai cunoscut, convingător și eficace al securității colective a fost președintele american Woodrow Wilson (1856-1924), personalitate remarcabilă care a observat că politica de putere în relațiile internaționale se putea înfăptui numai prin intermediul forței armate. Potrivit opiniei sale, războaiele sunt recurente, iar puterea militară joacă un rol determinant în obținerea victoriei. Din această teză wilsoniană, se punea problema cum pot fi stăpânite războaiele? Răspunsul a fost dat de efectele securității colective
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
al acestei organizații este "să mențină pacea și securitatea internațională și, în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii." Măsurile și mecanismele pe care trebuie să se sprijine O.N.U
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
footnote>. Administrația centrală a suferit unele modificări, vechile dregătorii numindu-se departamente sau ministere. Ministerul de Interne era cel mai important organism administrativ, ocupându-se de ordinea publică, agricultură, sănătate și lucrări publice<footnote T.W. Riker, Cum s-a înfăptuit România, studiul unei probleme internaționale, 1856-1866, București, 1944. footnote>. În administrația locală, de asemenea, au apărut unele modificări, conducătorii județelor și ținuturilor fiind numiți pârcălabi sau ocârmuitori. Reorganizarea administrativă a Principatelor s-a realizat prin Tratatul de pace de la Paris
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]