7,678 matches
-
Otilia Cazimir. O dată, la ea acasă, pe strada Bucșinescu, nr. 4, duduia Otilia mi-a povestit, surprinzându-mi privrea spre masa de lucru (un birou acoperit cu cristal gros, sub care se aflau tot felul de poze și decupaje, ori însemnări scrise de mână) mi-a povestit că Topârceanu obișnuia și el să se așeze acolo. Venind, într-un rând, iarna, tocmai s-a așternut să scrie ceva, dar pe biroul acela era și un ceas deșteptător, cu bătaie puternică. Zgomotul
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
inundă literele românești. Sigur, are și scrisul mediocru rolul său: el crează un cer pe care o stea poate străluci. Citiți „Umbra celor șaisprezece apusuri”, ca să vedeți câtă dreptate am! Și vă veți bucura că Magdalena Brătescu scrie! Opresc aici însemnările mele. Ar fi încă multe de spus, căci cartea mustește de artă, de viață și de gândire bună. Cred însă că e suficient pentru a semnala o stea, în umbra atâtor apusuri. Solare și literare! ------------------------ Roni CĂCIULARU Petah Tikva, Israel
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
învățam după cursurile aproape stenografiate ale unora dintre colegele mele - nu duceam lipsă de o anume simpatie a câtorva dintre ele. Mă aflam, mai ales pe post de confident, deși mi-ar fi plăcut și altfel! Dar, dacă nu- aveam însemnări de la expunerile celor buni și frumoși, se-nțelege că nici pe-atât nu mă străduiam la cei mai monotoni, seci, uscați, care omorau materia, ca și pe unii studenți. In ce mă privește, mă apăram de astfel de dascăli, fără
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Cartea Românească, 1973, p. 23, 143). Mai trec 28 de ani și îndrăznește să publice poezia, cu explicația preluată de la Smântânescu, preagrăbitul Ion Dodu Bălan (vezi: Octavian Goga, Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale, Ediție, note, variante și comentarii de Ion Dodu Bălan, București, Univers Enciclopedic, 2001, p. 620, 1210-1211). Să observăm că, în afară de faptul că este o poezie „de” Goga, Sărbătoare este și „descoperită” după ce fusese publicată de două ori (în revistă
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
scuze, se mișca domol și-a mai așteptat câteva minute până a luat-o din loc. În mașină m-am așezat cu Elena în spatele lui, scotea tacticos la desele stopuri, dintr-o geantă compartimentată pics și hârtie și făcea nu știu ce însemnări, necunoscute pentru noi dar lămuritoare pentru el, undeva erau un anunț că n-ai voie să depășești linia albă din spatele driverului iar altul deasupra intrării pe interval despre bacșiș, cum că “bacșișul acordat șoferului este de apreciat!” ... La noi, într-
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
afurisit în medii “lumpenproletare”, scos de fiecare dată însoțit de-un oftat de gura unui regretat prieten atunci când nevoile și lipsurile îl covârșeau. Ceva geografie și istorie a locurilor pe care le străbatem ar îmbogăți cunoștințele celui ce citește aceste însemnări și poate fiecare la rândul lui va avea o posibilitate sau alta să le vadă, niciodată nu se știe de unde vine norocul, șansa, chemarea ... destinului! O anumită ordine ... didactică se impune de la sine: statul Nevada pe teritoriul căruia se află
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
cel al satului, numindu-se Gheorghe Rucăreanu, a zidit la Rucăr, în anul 1780, biserica Rucăr-Suseni, iar în jurul ei chilii pentru școală, aducând și învățători pentru a preda copiilor satuluii învățătură de carte. Despre existența acestei școli aflăm din diferitele însemnări făcute pe cărți ale bisericii. Astfel pe un Liturghier se menționează "... și am scris eu, Dimitrie Anagnostache, ce am învățat copii la școală acestei sfinte biserici la leat 7290". Exista deci școală în anul 1781-1782. Pe o Cazanie, dascălul Nițu
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Rucăr în cursul anilor de la Adam 7302"(1793-1794).De la el ne-au rămas cărțile moșnenilor rucăreni și Ocolnița satului, scrise de el în anul 1797. Pe o altă carte a bisericii, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, pe un Antologhion găsim însemnarea lui Nițu, fiul lui Bran Dușescu care, în anul 1795, nota:"Nițu sin Bran Dușescu, dascăl la Rucăr, la copii". O remarcă: Acești doi dascăli erau transilvăneni, de prin Ținutul Branului. Prezența acestor dascăli transilvăneni a contribuit , ca atâția alți
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Melania Cuc (n.22 iunie 1946 în Archiud, județul Bistrița Năsăud, îl întâlnesc cu o oarecare frecvență, în presa literară și neliterara din capitală cât și din provincie.Este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii,proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane că pe o scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare.,, ,, Scrierea Melaniei Cuc e un semn al celor aleși, poeta își edifica o biografie din
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
carte că venea „călărind un asin; nu avea plete, nici barbă, nici mustăți... doar o coroană aprinsă de spini.” Melania Cuc - „O scriitoare originală” ,,Numele scriitoarei Melania Cuc... este un nume care mi-a reținut atenția prin unele poezii, proze, însemnări, interviuri, reportaje și anchete literare ce au impus-o în peisajul literaturii române contemporane ca pe o scriitoare originală și înzestrată cu multiple disponibilități creatoare”, spunea istoricul literar Nicolae Scurtu. Autoare a douăzeci de volume de versuri și proză, printre
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
nașterii sale, ziua celor 40 de mucenici din Sevastia, printre care se află si numele Atanasie-numele său de botez! Dioariu pe care îl deținem este redactat în perioada studiilor universitare de la Pesta și Viena, între anii 1853-1858, la început prin însemnări zilnice, din 21 martie 1853, până în 30 iunie 1858, respectiv, 18 iunie 1875.- când “m-am resolvat să re'ncep purtarea memorielor”, până în august 1875, timp în care era asesor la Tribunalul din Oravița. Scrisorile adresate directorului și redactorului publicațiilor
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
Iacob Mureșianu, din perioada studiilor de la Viena și Budapesta, la care Marienescu face referire în Dioariu, se păstrează în manuscris la Muzeul Județean Brașov, Arhiva Mureșenilor. Rămâne în atenția cercetătorilor dacă și după 1875, Atanasie Marian Marienescu a lăsat posterității însemnările sale zilnice. În ziarul În noirea din Arad, publicație literară, socială și artistică al cărui director era Tiberiu Vuia, în An. III, Nr. 12/1 iunie 1940, la p. 12, citim următoarele: “din lăsământul literar al lui Dr. Ath. Marienescu
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
în viața românească a veacului XIX, cu o vastă activitate publică, recompensată până la urmă cu un fotoliu la Academia Română”. Aceste “fragmente” apar sub titlul: Între Dr. At. M. Marienescu și Mitropolitul Andrei Șaguna- din corespondența lui At. Marienescu, alături de alte însemnări din perioada 23 iunie 1859- ian 1866, respectiv -17/29 iunie 1873, când “am făcut poezia următoare: Memoriei Mitropolitului Andrei, la moartea acestuia din după amiaza zilei de 16/28 iunie 1873. Nu se cunoaște dacă în perioada 1866-1873 Atanasie
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
iunie 1873. Nu se cunoaște dacă în perioada 1866-1873 Atanasie Marian Marienescu și-a continuat Dioariul său! După constatările noastre, acest Dioariu- Jurnal, pe care îl deține Biblioteca Județeană “A. D.Xenopol” din Arad, din anul 1969, este o transcriere după însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
și-a continuat Dioariul său! După constatările noastre, acest Dioariu- Jurnal, pe care îl deține Biblioteca Județeană “A. D.Xenopol” din Arad, din anul 1969, este o transcriere după însemnările din aceste “carnete”, (deocamdată neidentificate!) de către însuși Atanasie Marian Marienescu. În însemnările sale întitulate Căsătoria mea din anul 1865, păstrate în manuscris și puse la dispoziția noastră de către strănepoata sa, Doamna Melania Petrisor, care locuiește în casa de pe strada Tipografilor, nr. 22 din Sibiu, Atanasie Marian Marienescu descrie modul în care și-
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
mai 1892, Împăratului de la Viena. Mult mai târziu Atanasie Marian Marienescu își va descrie din Jurnalul său creațiile literare, care se află păstrate în manuscris, în posesia familiei Petrișor din Sibiu. Anul acesta, la 150 de ani de la redactarea acestor însemnări, un colectiv al Bibliotecii Județene “A. D. Xenopol” din Arad încearcă să restituie între coperțile unei cărți, acest DIOARIU , adevărate file de curată omenie și simțire românească, din cartea neamului nostru, al cărui fiu a fost și rămâne omul de litere
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
indicații ce sunt croite după chipul și asemănarea lor. Acestea nu au legătură cu Biblia și cu învățătura sfântă. Însă pentru o minte tânără este deosebit de greu să facă diferență între cele două. Iată de ce,, „Memoriile lui Eutih” pot fi însemnările unui tânăr care a ales să părăsească biserica din cauza celor pretinși „sfinți”, dar pot fi și impresiile celui a cărui opțiune rămâne biserica lui Dumnezeu, însă fiind decis să nu urmeze falsul exemplu ce îi este oferit. Prin urmare, „Memoriile
FARISEII SECOLULUI XXI IN VIZIUNEA LUI PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367262_a_368591]
-
trecută de nouri de steiuri de ziduri/ vechi sărut încrustat cum e crucea pe pâini/ și vinul prelins din pocalul prea plin/ învie izvorul din care un înger mai bea...” (E de-ajuns doar să cred că rodul urmează sămânței, însemnări pe marginea unui colind, p. 83) și cu celestul, cu cuvântul divin „nori cirrus dispar în vaier de vânt/ seninul aproape solid închipuie calea de îngeri/ am luat de la ibiși obiceiul suirii/ ating orizontul și scriu pe zăpadă”. (Dincolo de structuri
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris „cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris „cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat „la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Limbă convențională, Craiova, Editura Mitrop. Olteniei, 2007, 128 pag., 10 lei; (4) 58. Petian, M., 7 zile, 7 convorbiri, f.l., f.a., 148 pag. , 8 lei; 59. Picături de înțelepciune, București, Editura Evanghelismos, 2007, 62 pag. , 5 lei; 60. Poteca, Eufrosin, Însemnări autobiografice, Craiova, 2005, 116 pag., 9 lei; (2) 61. Poteca, Eufrosin, Scrieri filosofice, Craiova, Editura Aius, 2008, 380 pag., 30 lei; 62. Prună, N., Istoria municipiului Dr. Tr. Severin, Dr. Tr. Severin, 2011, 96 pag., 16 lei;(2); 63. Psaltire
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat ,,la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat ,,la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]