3,412 matches
-
umane și constă În procreerea și creșterea copiilor, deci a generației următoare. Orice tendință de subminare a familiei va afecta În primul rând latura biologică, deci rezerva demografică a unei națiuni. Concluzia este că o societate care nu concură la Întemeierea și susținerea familiei se autocondamnă. al doilea aspect este latura socială, de regulă schimbătoare și care Îmbracă caracterul modului de trai și stilului de viață corespunzător unei societăți date Într-o anumită epocă. Sigur că aici se subsumează principiile morale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
afirma că ea atinge cotele maxime ale valorii, deoarece este modalitatea de a asigura vieții continuitatea prin transmiterea mesajului genetic pe care individul Îl poartă și trebuie să-l transmită generației viitoare, asigurând astfel perenitatea speciei umane. Prin actul de Întemeiere a familiei căsătoria capătă valoare de simbol cu Întreaga conotație socială și biologică pe care o poartă. Și aceasta cu atât mai mult cu cât actul căsătoriei corespunde momentului de maturitate În evoluția ființei umane, pentru că În „Viața de om
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poem o pupilă”), instaurând regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și ca factor de întemeiere a unui alt spațiu, mai autentic-vital, al unei alte realități: un real imaginar sau un imaginar real, ce se constituie tocmai pe direcția tensională trasată mai sus: în funcție de o opoziție-negație și, totodată, de o aspirație reparatoare care păstrează înscrisă în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de la războiul de secesiune. Transbordând repetiția din planul istoriei în cel al literaturii, Lyotard ține să se delimiteze de repetiția ca parodie, care a făcut carieră în postmodernism, compromițând conceptul însuși de postmodernism. Cu asemenea argument, Lyotard ne reamintește șubrezenia întemeierii culturii pe simulacre. Și asistăm la o nouă punere în ordine a lucrurilor, riscând aceleași artificii sofistice, căci de astă dată nu se mai recunoaște noutatea revoluției postmoderniste: "Postmodernitatea nu este o epocă nouă. Este rescrierea câtorva caracteristici revendicate de către
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teism transcultural, poate că Ziauddin Sardar se apropie cu mai multă perspicacitate de poziția de intermediar ontologic și gnoseologic între abordarea culturală și cea teologică. Deocamdată, putem decide, cel puțin din unghiul prezentei abordări perfectibile, că premisele românești principale întru întemeierea doctrinei "noului antropocentrism" transmodern sunt ontologia arheității lui Eminescu, filosofia lui Blaga și cea a lui Noica, teologia Părintelui Stăniloae și antitetica filosofiei lui Ștefan Lupașcu, la care se aliază și logica fuzzy a lui Constantin Virgil Negoiță. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
murit, pentru miliardele de oameni și miliardele de miliarde de ființe din milioanele de galaxii"275. Firește, a-l elimina pe Iisus din religie înseamnă a dori nimicirea creștinismului însuși, dar nu în numele materialismului marxist, de astă dată, ci al întemeierii unei noi religii, cu sprijin "științific". Ceea ce este o aberație colosală, ignorând procesele profunde în apariția unei veritabile religii. De fapt, gnosticii aceștia nici nu urmăresc geneza unei noi religii, o imposibilitate practică, ci doar să legitimeze "științific" o redimensionare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reclamat, pe bună dreptate, impostura feminismului. Dar, surprinzător, există câteva puncte comune între neo-gnostici și feminiști, care, la rându-le, sunt tot niște gnostici. Adepții ambelor tabere năzuiesc la mai mult de a fi doar niște militanți laici, visând la întemeierea unei noi religii în zona New Age. De aceea, ținta comună este "demitizarea" lui Iisus și, deci, răpunerea creștinismului considerat muribund. Legitimitatea dobândirii de drepturi egale în fața legilor între bărbați și femei nu poate fi pusă la îndoială. Totuși, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
d.Hr.) susținea armonia dintre idealurile religiei virtuoase și scopurile unui stat adev]rât. Cu ajutorul filosofiei, un individ poate înțelege modul de atingere a fericirii umane, dar recurgerea propriu-zis] la virtuțile și la acțiunile morale presupune intermedierea religiei. El compar] întemeierea unei religii cu fondarea unui oraș. Cet]tenii trebuie s] dobândeasc] tr]s]turile care s] le permit] s] funcționeze că rezindenți ai unui polis virtuos. În mod similar, fondatorul unei religii stabilește normele care trebuie s] fie susținute prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru o seam] de poziții etice contemporane care își fixeaz] originea în etică lui Kant, dar care difer] de aceasta în multe aspecte. Etică lui Kant: o abordare critic] Concepția etic] lui Kant poate fi reg]sit] în lucr]rile Întemeierea metafizicei moravurilor (1785), Critică rațiunii practice, Metafizica moravurilor (1797) (ale c]rei dou] p]rți, Elementele metafizice ale drept]ții și Doctrina virtuții sunt adesea publicate separat), precum și Religia în]untrul granițelor rațiunii că și în alte eseuri pe teme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimentelor sau al credințelor pe care se bazeaz] mulți dintre filosofii secolului al XVIII-lea (și chiar ai secolului XX). iii. Etică lui Kant: legea universal] și datoria Originalitatea lui Kant rezid] în formularea principiilor etice în conformitate cu procedurile raționale. Deși Întemeierea metafizicei moravurilor (lucrare de mici proporții, faimoas] și dificil]) începe prin identificarea unei voințe bune că singurul bun necondiționat, Kant neag] faptul c] principiile acestei voințe s-ar putea fixă prin referință la binele obiectiv sau la telos-ul spre care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Scriptură. Dac] filosoful nu s-a întors la respingerea inițial] a fundamentului teologic, înțelegerea leg]turii pe care el o vede între natur] și moral] este problematic]. Un mod de a o înțelege s-ar baza pe ideea prezent] în Întemeierea... c] natură și libertatea nu fac parte din lumi sau realit]ți metafizice separate, ci constituie mai degrab] dou] „puncte de vedere”. Trebuie s] ne percepem atât ca parte a lumii naturale, cât și ca agenți liberi. Nu putem lucra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
artelor și pentru apărarea intereselor artiștilor”. Director artistic: Mircea Freamăt (Mihail I. Ionescu). V.a. nu are un articol-program, dar, aflată în pragul dispariției din cauza dificultăților materiale, în ultimul număr (7) include un text cu titlul Pro domo, mărturisind intențiile întemeierii: „Am avut drept scop a populariza cunoașterea operelor de artă române și străine, de a răspândi și cultiva gustul pentru frumos” - ceea ce, sub raportul conținutului ca și al prezentării grafice, chiar rafinată, s-a și reușit, ținând seama de împrejurările
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
Nifon, patriarhul Țarigradului, care au strălucit între multe patemi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, LRV, I, 66-112. Repere bibliografice: N. Iorga, Cronice muntene, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXI, 1899; Dimitrie Onciul, Curs de istoria românilor de la întemeierea Principatelor până în epoca lui Ștefan cel Mare, București, 1909, 81-82; Nicolae M. Popescu, Nifon II, patriarhul Constantinopolului, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1913-1914; D.R. Mazilu, Contribuțiuni la studiul vieții Sf. Nifon, patriarhul Constantinopolului, în Contribuții privitoare la istoria literaturii
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Îndeletnicire străveche, care a dus la apariția unor rituri și ceremonii vânătorești. Animalul este o făptură cosmică care poate proveni dintr-un om printr-o metamorfoză, ori În urma unui blestem părintesc. Distingem mai multe tipuri de vânătoare rituală: vânătoarea de Întemeiere a unei țări (Țara Moldovei), a unei cetăți (Cetatea Sucevei, Cetatea Argeșului etc.), a unui sat eponim; vânătoarea sau raptul simbolic al miresei și vânătoarea pentru Îmbelșugarea nunții; regăsim implicații ale actului vânătorii În muncile agricole sau pastorale (pornitul plugului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care susține dreptul de vot este un fel de serviciu public ne vorbește: a) Jean Carpentier b) Victor Hugo c) Rene Remond d) George Stephenson 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Termen folosit de cronicari în legătură cu întemeierea Ț. Românești și Moldovei: a) colonizare b) descălecat c) urbanizare d) creștinare 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Potrivit Constituției din 1923 pentru a candida la Senat vârsta minimă era de: a) 30 ani b) 40
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
va deveni satul Vama, dependent de mănăstirea Moldovița . Urmând pe istoricii de renume, ne-am străduit să arătăm că satul Vama este cu mult mai vechi decât documentul de la Alexandru cel Bun din 18 noiembrie 1409, având o existență anterioară întemeierii statului medieval, Țara Românească a Moldovei . Grămădindu-se timpul peste noi, apropiindu-se în fugă de cei 600 de ani de la prima atestare documentară a satului Vama, ne-am zis că e mai bine ca o mai veche lucrare pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cunoașterea braniștilor din Bucovina, Suceava, Anuarul Muzeului Bucovinei, XVII-XVIII, 1990-1991-1992, p. 90. footnote>. În cuprinsul lor era interzis pescuitul, vânatul, culegerea fructelor de pădure, tăiatul lemnelor <footnote Ibidem. footnote>. (vezi: supra) Aceste braniști au fost locuite cu mult timp înainte de întemeierea statului Țara Românească a Moldovei, constituind o modalitate de supraviețuire a insulelor de latinitate care tindeau spre organizare și unitate. Protoromânii și românii cei vechi au înțeles și ne-au transmis importanța pădurii: “Pădurea te hrănește, pădurea te încălzește, pădurea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Căpitanul <footnote Iorgu G. Toma, op. cit., p. 36-37. footnote>, apoi George Sion care publică în „Revista română” - 1862, un studiu intitulat „Bucovina” care conține la cap. II „Istoria unui monument”, cu reproducerea stampei lui Knapp. El înregistrează legendele locale de întemeiere, evident, de la Ștefan cel Mare, despre Prisaca, revenind în actualitate la topitoriile lui Mantz, apoi scrie: „Pe latura drumului mare, este un mare stâlp de piatră, ce pare uitat de toată lumea. Românii îl numesc „Crucea tătarilor”, și când trec pe lângă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru spurcata lăcomia lor, trimițănd asupra țării pentru dobănda lor.......................................... cu atăta robie.................................................................................................. în Vama v.r.c.u.” Trebuie să admitem, în absența unor descoperiri arheologice consistente, care se lasă așteptate, a unor documente scrise pentru perioada de până la întemeierea statului Țara Românească a Moldovei - Vlahia Mică sau Rusovlahia - , că arealul străjuit de culmile domoale ale Obcinilor Bucovinei, brăzdate de apele Moldovei și Moldoviței, au fost locuite din preistorie și nu încape nici o îndoială că în primul mileniu după Hristos
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
existat anterior Descălecatului Moldovei nu este deloc exclusă, deoarece știm că stăpânirea mongolo-tătară a înlesnit schimburile economice și a asigurat paza și protecția drumurilor <footnote Harold Lamb,Genghis-Han,Ed.Gemenii, București, 1992, p. 98 și 121-132. footnote>. Satul Vama, anterior întemeierii Țării Românești Moldova, a fost și a rămas multă vreme o reuniune tipică de familii rude, continuând, ca toate satele din Romania Orientală, vechea organizare gentilico-tribală. După cum s-a putut constata în urma descoperirilor arheologice și a studierii documentelor scrise, satul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ar fi trebuit să se numească Buzău, după numele dealului împădurit de peste apa Moldovei, foarte aproape de vatra inițială a satului, sau pur și simplu, Moldova. Nu poate fi admisă denumirea Moldovița pe motiv că acest râu s-a numit, anterior întemeierii statului Moldova, Argel, Moldovița fiind o denumire târzie, produs al cancelariei domnești de limbă slavonă. II. 2. Toponimie și habitat. Civilizația agro-pastorală a românilor din Vama Când nucleele de populație românească din teritoriul est-carpatic și-au găsit liniștea după marile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a terenurilor folosite și de orientarea în teren. Această toponimie mai nouă, numită și minoră, diversificată și înmulțită odată cu creșterea populației din nevoia de individualizare, „este opera țăranului român” <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 66. footnote>. Vechile sate, apărute anterior întemeierii statului Moldova, sunt trecute în documentele de dinaintea secolelor al XIV-lea - al XV-lea „cu nume fixate, cunoscute”, altele fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
înglobată Imperiului Habsburgic urma, firesc, ca stăpânirea habsburgică să se extindă și asupra nordului Moldovei <footnote Ibidem, p. 63. footnote>. După cum se cunoaște, nu numai că Pocuția n-a înglobat niciodată nordul Moldovei, nici pe vremea cnezatului de Halici, anterior întemeierii Moldovei, dar situația era exact invers: statul feudal Moldova, prin Petru Mușat, a dobândit acest teritoriu de la Polonia pentru un împrumut de 3000 de ruble de argint, dat lui Vladislav și nerestituit nici de el, nici de urmașii lui, pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se fac și orele obișnuite, tot cu același cadru didactic. Elevii de ieri sunt studenții de azi și vor fi profesorii de mâine. Referindu-se la studenți, Petre Andrei ar fi putut foarte bine să afirme astăzi, cu aceeași întemeiere ca acum multe decenii: „Am impresia că cei mai mulți se conformează unor obligații reglementare, îndeplinindu-și formal și rece îndatoririle, pentru a obține cât mai repede diploma deschizătoare de drumuri practice în viață. De altminteri, așa e spiritul vremii. Și de ce
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să fie interpretată prin prisma aceluiași model); a doua cauză pare să fi fost tendința celor care au acceptat modelul inferențial de a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu aveau o Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]