19,547 matches
-
spune o groază de minciuni despre Belgrad. „Doctorul Czinner trăiește“, se gândi ea, compunând titlurile, dar nu acesta va fi cel mai de sus, căci trecuseră cinci ani și nu vor fi mulți cei care Își vor aminti numele lui. „Întoarcerea Omului Misterios. Cum a Scăpat Doctor Czinner de Condamnarea la Moarte. Relatare În Exclusivitate“. — Draga mea, icni ea, ținându-se de bară, aparent intimidată de cea de-a doua placă dintre vagoane, de zgomotul metalic și de sunetul vagoanelor legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vedea, asupra realității, a trenului care se balansa, a bărbaților și femeilor ce mâncau și beau după jaluzelele lăsate, a frânturilor din discuțiile altora. — Da, asta era tot. Sărutări. Doar sărutări. — Hobbs și Zudgliffe? Toate argumentele erau În favoarea ideii: În locul Întoarcerii Înfrigurate din zori Într-o mohorâtă cămăruță cu chirie și la o proprietăreasă străină, care n-ar Înțelege ce spune când i-ar cere o sticlă cu apă caldă sau o ceașcă de ceai și i-ar oferi pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lemn vibrau din cauza vântului, era cald Între saci, În Întuneric, În magazia fără ferestre. Doctorul Czinner se răsuci Într-o parte ca să se elibereze de durerea din piept și apoi se Întoarse iar, dar aceasta Îl urmărea. Doar În momentul Întoarcerii aceasta cedase puțin. Când rămase nemișcat, durerea reveni. Așa că se Întoarse și se răsuci toată noaptea. Existau momente când devenea conștient de vântul de afară și lua vâjâitul zăpezii drept zgomotul făcut de pietricelele de la malul mării. În acele momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
i se cristaliză. Descoperirea faptului că mama ei fusese evreică Îl făcu s-o privească brusc cu mai mult interes. Devenea abordabilă și Myatt regreta că noaptea trecută fusese atât de țeapăn În compania ei. Cinaseră Împreună În tren la Întoarcerea lui din Subotica, dar el se comportase tot timpul ireproșabil. Spuse fără grabă: — Oh, da, am cunoscut-o pe domnișoara Pardoe În tren. De fapt, e jos În hol chiar acum. Am venit Împreună de la gară. A fost rândul domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
luptat multă vreme este, de fapt, cea mai bună idee pe care ai avut-o vreodată. Milton mă sedusese În răstimp de câteva minute, folosind În principal următoarele argumente: convingându-mă de faptul că ar fi fost minunat ca, la Întoarcerea de la Paris, Hunter să găsească finisate ca lumea măcar trei Încăperi - bucătăria, dormitorul principal și salonul - și atrăgându-mi atenția că În mai puțin de o lună, de una singură, nu aș putea obține acest rezultat. Avea dreptate. Știam bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Hunter - atunci când va fi gata, locul avea să fie un spațiu nemaipomenit pentru a găzdui o petrecere. —Ei, spuse Milton golindu-și paharul, o să fie ușor. E doar o treabă de cosmetizare. Cred că o să putem termina Încăperile principale până la Întoarcerea soțului tău. Unde e Hunter, de fapt? —E la Paris. Lucrează În locații pentru noul lui show, am răspuns. — Ce frumos! Trebuie musai să mă Întâlnesc cu el când merg acolo săptămâna viitoare. Merg Într-o călătorie de achiziții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
perfectă. Nu se referă numai la contramandări. Include și stabilirea unor planuri nou-nouțe, care se pun la cale În ultima clipă, la fel ca și contramandările de ultim moment. Când o neserioasă vine cu „planuri“, nu mai e cale de Întoarcere, pentru că mai mult ca sigur sunt planuri la care ești foarte interesat să participi și tu. Pentru o clipă, În timp ce citeam micuțul card șic de la Lauren, mi-a venit să-i spun lui Lauren că aveam deja planuri. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
stătea lângă un hamal cu pălărie minusculă pe scările de la Hotel Ritz În Place Vendome. Sub fotografie, scria: „Celeste - Paris Couture - Vară“ —Copilul arată ca un spiriduș, chicoti Hunter, când o văzu. Luam Împreună micul dejun acasă În dimineața de după Întoarcerea lui din Europa și ne distram deschizând maldărul de felicitări care sosiseră prin poștă. —Valerie este cel mai bun exemplu din New York de parvenire grosolană În societate, afirmă el. — Poftim, ia deschide-o pe asta, i-am spus lui Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
unei camionete din anii ’60 În Colorado. Ce drăguț, am spus. Sunt toate atât de frumoase. Nici una nu e la fel de frumoasă ca soția mea, obiectă Hunter, uitându-se la mine cu dragoste. Ca urmare a unui efort conștient din partea mea, Întoarcerea lui Hunter cu o seară Înainte nu fusese umbrită de sămânța Îndoielii pe care Lauren o plantase În mintea mea În legătură cu pandantivul. (Și ce dacă Sophia trimitea felicitări de Crăciun cu Ho!Ho!Ho! pline de fast. Nu Însemna nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
întreaga lume. — Tu și cu mine, zice Nash, nu putem să avem încredere în nimeni. Bun venit în infern. Dacă Mona are dreptate când vorbește cu cuvintele lui Karl Marx, a-l ucide pe Nash ar însemna pentru el mântuirea. Întoarcerea la Dumnezeu. Readucerea în sânul omenirii prin spălarea păcatelor. Privirea mea o întâlnește pe a lui, și buzele lui Nash încep să se miște. Trăsnește a chili. Rostește descântecul. Apăsat, ca și cum ar lătra, rostește fiecare cuvânt atât de apăsat, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
albă. Viscolul joacă nebun prin cele două fascicole de lumină. Cursa face manevre scurte, nervoase, pînă întoarce de-a binelea. Apoi, accelerată de piciorul șoferului, începe să gonească înapoi, asemeni unui animal speriat, ce-și caută propriile-i urme de întoarcere. *** Vine, sigur că vine! răspunde nervos un bărbat în uniformă auto, aruncînd receptorul la loc, în furcă. Nu-i chip să ningă un pic mai tare, ori să bată vîntul că toți te-ntreabă dacă mai circulăm regulat. Parc-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un copac saltă el dintr-un umăr, întorcîndu-se la scaunul său. Unul din copii s-a trezit și se învîrte pe lîngă taică-su, care se pregătește să-l ducă dincolo de porțiunea de zid, să-l așeze pe oliță. La întoarcere, mergînd pe jos, ținut de-o mînă, copilul se oprește nedumerit lîngă bătrînă, privește întîi mirat, apoi cu plăcere în ochii cățelușului, întinde gîtul spre el și, deschizînd larg gura, exclamă un "am!" provocator. Cățelușul clipește de cîteva ori, plimbîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cîteva bucăți. Cine știe de cînd n-o fi trecut pe acasă !... murmură încet Aura, lăsîndu-și la întîmplare bagajul. Intră în sufragerie. Ceasul din bibliotecă stă. Are impresia că și inima ei, care a palpitat de atîtea ori la gîndul întoarcerii, se va opri. "Cum de nu-s în stare să simt ceva?! Parcă aș fi intrat într-o casă străină, pustie, cunoscută doar din poze." În fața ei, ispititoare, puțin crăpată, stă ușa barului. O deschide și ia o sticlă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Cum vrei tu, Vlad, răspunde Paula, rămînînd lipită de umărul lui numai să nu se supere prietenul tău. Uite un plug! se bucură ea copilărește, arătînd cu mîna întinsă înainte, departe. Avem noroc. De ce? se necăjește Vlad. Putem zăbovi, la întoarcere, aici, la restaurant, să bem o cafea fierbinte. Oare? o ia Vlad de după umeri, iar fata rîde încet. Care restaurant, că n-am văzut nici unul. Of, ce-or fi vrînd ăia din microbuz de claxonează atîta?! se înfurie el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cele din urmă, se topise cu totul, ca un ambalaj de chipsuri aruncat în foc. Peste o jumătate de oră, cei doi bărbați se îmbrățișau în camera cinci de la Casa de Oaspeți Ancaster, proprietatea doamnei Turvey. Aceasta fusese surprinsă de întoarcerea rapidă a lui Bull din De La Warr Pavilion. Îl etichetase corect drept un jucător de rugby și își imaginase că va bea până noaptea târziu. Fusese surprinsă și ușor suspicioasă când îl văzuse pe Alan, care nu arăta ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mare complex de palate și grădini din lume în acea perioadă, de aproape toate obiectele de valoare. Câte vestigii, unele de valoare culturală inestimabilă, au fost furate? Chiar și în zilele noastre, este greu de calculat. Se știe că la întoarcerea în țară, armata franceză a dăruit împăratului Napoleon al III-lea (1808-1873) peste 10.000 de obiecte chinezești de artă. În muzeele din Marea Britanie sunt expuse câteva zeci de mii de obiecte prețioase de artă jefuite din Vechiul Palat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și a impulsionat schimburile economice și culturale dintre China și regiunile traversate, fiind apreciat ca un drum al dialogului dintre Orient și Occident. Potrivit documentelor istorice, Marco Polo a venit în China pe itinerarul maritim al Drumului mătăsii, iar la întoarcere, a mers tot pe acest traseu până la Veneția. Poveștile numelor celebrelor trecători ale Marelui Zid Chinezesc De-a lungul Marelui Zid Chinezesc au fost construite mai multe trecători, iar legat de numele acestora circulă o serie de povești. Trecătoarea Muntelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
tihnită. Era tocmai perioada sa prolifică în creația literară. Poetul își alege, pentru prima dată, drept surse de inspirație, viața și peisajele de la țară, descriind într-un registru epicurian plăcerea traiului rustic, departe de onoruri deșarte. În poezia sa reprezentativă Întoarcere la viața campestră, el elogiază viața retrasă, munca alături de țărani și micile îndeletniciri gospodărești. Traiul la țară și atmosfera idilică, purificate și înfrumusețate în opera lui Tao Yuanming, devin refugiul spiritual în realitatea socială, plină de suferințe. În ultima parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cursă erau împărțiți, după viteza de alergare, în trei categorii superioară, mijlocie și inferioară. Iar întrecerea avea loc între caii de aceeași categorie. Stăpânul cailor care obțineau victorii în cel puțin două din cele trei tururi, era socotit câștigător. La întoarcere, Sun Bin i-a spus generalului: "Puteți să fiți liniștit. Vă vom sugera o tactică ce vă va asigura victoria." După ce a ascultat sfatul strategului Sun Bin, generalul Tian Ji l-a invitat pe însuși regele la o nouă cursă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pot să îngenunchez în fața dumneavoastră. Dați-mi voie să vă primesc conform ritualului militar." Împăratul, mișcat, a dat ușor din cap, în semn de aprobare. Pe urmă, a transmis complimente ofițerilor și ostașilor din armată. După vizită, pe drumul de întoarcere la Chang'an, însoțitorii, extrem de necăjiți, susțineau că Zhou a fost prea nepoliticos cu suveranul. Dar împăratul Wen l-a lăudat: "Doar el este un adevărat comandant de armată" și chiar a tras concluzia că Zhou Yafu este un geniu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dragoste dintre ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinü: Niulang era un băiat sărac, dar cu suflet bun și vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia să-și facă de mâncare și să-și spele rufele pline de colbul din arătură. Viața lui nu era tocmai ușoară și dincolo de sărăcie mai era și plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să-și facă de mâncare și să-și spele rufele pline de colbul din arătură. Viața lui nu era tocmai ușoară și dincolo de sărăcie mai era și plină de singurătate. Până într-o zi, ca în orice poveste, când la întoarcerea de la câmp, ajuns în casă, Niulang a rămas mut de uimire: casa era curată lună, rufele erau spălate, iar pe masă stăteau înșirate mâncăruri calde, cu miros îmbătător. Cu ochii măriți de uimire, Niulang se întrebă: "Ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au plecat în masă la Paris unde, distribuind pe străzi și în gurile de metrou Macadam și alte publicații populare, au adunat franci destui ca să treacă drept bogați atunci când s-au întors pe meleagul lor, în țara leului flămând. O dată cu întoarcerea primului val de „ziariști” au început să răsară în Certeze vilele sau, mai degrabă, un soi de castelușe pătrățoase cu trei și patru caturi. Dacă odinioară vila era o construcție voit rustică, acestea sunt voit suburbane: termopane și colonade, plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pus în lanțuri din clipă-n clipă. EPISODUL 3: e strâns legat de episodul precedent; diagnosticul lui Andi nu s-a confirmat; pe drumul către cabinetul medical, Alexandra i-a ars o palmă de-a văzut stele verzi; l-a-ntoarcerea în clasă, le-a poruncit tuturor să mă lase-n pace și mi-a propus să ne bușim ochelarii de tablă; i-am scos limba; nu i-am arătat cotul, fiindcă ar fi fost prea complicat să-mi suflec una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înflorirea generației ’27 și la înmugurirea crizei economice din ’30, intra în odaia mătușii imediat după plecarea ei în oraș, se strecura sub pat, după draperii, în lada pentru așternuturi ori printre hainele puse la naftalină, îi auzea pașii la întoarcere, o simțea foșnind, ghicea după sunete unde era ascuns pachetul lucitor, o aștepta să termine și să încuie, să se îndepărteze, apoi ieșea din cotlonul lui și căuta tăcut, desfăcea fundele și hârtia cerată, își umplea gura cu două-trei trufe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]