3,274 matches
-
cu trei zile mai târziu baronul Haymerle, ministrul de esterne, suveranului său. Ea ar fi având următorul cuprins: Contele Kalnocky [î]mi telegrafiază următoarele: D. de Giers, pe care tocmai [î]l văzui, pare foarte mulțumit de impresiunile reciproce ale întrevederii de la Danzig. Împăratul Alexandru s-a întors cu sentimente întărite de liniștire și satisfacțiune interioară. Înțelepciunea și neașteptata moderațiune a vorbelor principelui de Bismarck au făcut mai cu seamă un bun efect asupra împăratului și a d-lui de Giers
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre probleme de viață și moarte sub incidența legii, To Kill a Mocking Bird. Cei doi fac o muncă uriașă de documentare în zonă, intervievând oameni ai locului. Atunci când cei doi ucigași sunt descoperiți, Capote începe o lungă serie de întrevederi cu aceștia în închisoare, în special cu Perry Smith. Acest dialog printre gratii duce la o încercare, în bună măsură reușită, de a transforma doi indivizi detestabili în două personaje interesante, umane mai ales în lunga perioadă în care își
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și ființelor” și traiul „după rațiune”, „prin niște regule foarte exacte”. Ca om de încredere și diplomat, e trimis în 1781 să îi aducă acasă pe cei doi fii ai domnului, fugari în Transilvania. Ajunge la Curtea de la Viena, are întrevederi cu prințul Kaunitz, cancelarul aulic, este primit de împăratul Iosif al II-lea și, impresionând prin elocință, tact și demnitate, își duce la bun sfârșit misiunea, căci beizadelelor li se retrage azilul politic. Între timp Alexandru Ipsilanti fusese mazilit, iar
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
un târziu, in extremis), se datorează lui Octavian Goga XE "Goga" . În timpul unei vizite pe care marele poet naționalist o face, În anul 1906, prin regiunea Chișineu-Criș (la nord-vest de Arad), un preot maghiar din satul Vărșand Îi solicită o Întrevedere și Îi dezvăluie că ar fi fiul lui Iancu XE "Iancu" și că secretul Îl deține de la mama sa. Surprins, Goga a crezut, În primul moment, că se află În fața unui nebun, dar, În cele din urmă, emoția sinceră a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XVII-a a înțeles că cea mai specială dintre persoanele convertite de el nu intenționează să fie o fiică docilă a Bisericii[...] Regina cea lipsită de cochetărie a început brusc să poarte rochii foarte decoltate[...]și, astfel îmbrăcată, participa la întrevederile cu cardinalii[...] Reacția Cristinei la criticile care au urmat a fost una caracteristică: pur și simplu și-a acoperit sânii cu perle.“ (trad. n.) Ultima descriere a înfățișării reginei Suediei aparține unui anonim, intrând astfel în sfera literaturii apocrife:„Are
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mult, însă și-a acceptat moartea cu demnitate. A rămas lucid, curajos, stoic și realist până la final. Pe data de 8 martie 1661, conștientizând că este pe moarte, și-a cerut iertare de la curtea regală; seara a avut o ultimă întrevedere cu Ludovic al XIV-lea, care a ieșit din apartamentele cardinalului plângând. La miezul nopții a murit. A doua zi dimineața regele a impus doliu național. A fost pentru prima și ultima dată în istoria Franței monarhiste când o persoană
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în conformitate cu dorințele fostului rege, și copilul de numai patru ani și-a făcut prima apariție publică în Parlament. Așezat pe mai multe perne puse una peste alta - avea numai patru ani nu putea ajunge până la tăblia mesei- a solicitat o întrevedere cu avocații Parlamentului parizian, pentru a cere modificarea testamentului tatălui său. Cu o privire speriată și nesigură, privind țintă la regina mamă, a reușit să recite o frază repetată de zeci de ori înainte: „Domnilor, am venit să vă văd
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Dintre toate colonadele prezentate, cele realizate de Claude Perrault se potriveau cel mai bine stilului clasic. însă cum putea fi determinat regele să aleagă exact planul care trebuia? Aici a intervenit Colbert, iar secretarul său ne descrie cum a decurs întrevederea: „Deși domnului Colbert i-a plăcut foarte mult planul fratelui meu - cu colonadenu a uitat să introducă unul realizat de domnul Le Vau. După aceea le-a prezentat pe amândouă regelui, pentru a alege pe cel care îi va plăcea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
furnizau ajungeau până la Rege. Datorită acestor informatori, multe persoane nobile și-au pierdut credibilitatea în fața lui Ludovic al XIV-lea. în plus, Regele avea o memorie foarte bună. Putea recunoaște chipul unei persoane chiar și după douăzeci de ani de la întrevederea cu acesta. Cu toate acestea, era înainte de toate un om și nimeni nu putea crede că putea săși amintească și detaliile referitoare la chipurile pe care le vedea. Dacă își amintea numai chipul persoanei respective, atunci trăia cu impresia că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
colaboratori, subalterni, clienți. footnote> (nu insistăm asupra celorlalte metode folosite, precum testele, analiza grafologică, reuniunile anuale), în care evaluatorul trebuie să respecte 5 (cinci) elemente de bază atunci când discută cu angajații: -locul unde se desfășoară convorbirea cu angajatul; -timpul acordat întrevederii; -conținutul convorbirii; -determinarea în realizarea misiunii; -obiectivitatea. La rândul său, cel evaluat trebuie să țină cont numai de 3 (trei) elemente esențiale: - precizia în definirea obiectivelor ce și le-a propus a fi atinse; - colectivul de care candidatul trebuie să
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
activitatea, comportamentul avut în cadrul serviciului, pe o anumită perioadă (cel puțin o dată pe an) de către fiecare bibliotecar * Pregătirea viitorului în echipă: puncte tari, puncte slabe, așteptări, cerințe, amenințări * Provocarea unei dinamici de progres și evoluție Modalități și condiții de dialog * Întrevederea anuală va dura 1h-11/2h * Perioada va fi stabilită în prealabil * Persoana care face evaluarea: șef de serviciu, director * Pregătirea: ambele persoane se vor pregăti pentru aceasta cu mijloacele necesare * Dialog: deschis și pozitiv * Pot fi aduse și documente scrise
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
anuală va dura 1h-11/2h * Perioada va fi stabilită în prealabil * Persoana care face evaluarea: șef de serviciu, director * Pregătirea: ambele persoane se vor pregăti pentru aceasta cu mijloacele necesare * Dialog: deschis și pozitiv * Pot fi aduse și documente scrise Întrevederea va influența benefic activitatea profesională. Nu se vor purta discuții decât referitor la persoana evaluată. Se desfășoară într-un respect profund Evaluarea este strict legată de persoana evaluată, evitându-se orice comparație cu o altă persoană. Instrumente * Fișa postului * Bilanțul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
preia responsabilitățile * Asigurarea monitorizării activității * Delegați participarea la unele întâlniri * Scurtați întâlnirile de protocol * Acceptați eșecul * Viziunea de ansamblu este de preferat * Stabiliți modele standard de rapoarte și monitorizare * Țineți evidența bugetului de timp * Informați unde / cât lipsiți * Înlocuiți vizitele / întrevederile cu convorbiri telefonice * Folosiți faxul, mesageria electronică (sunt mai rapide și mai ieftine) * Folosiți agenda personală * Învățați să spuneți NU 156. Prezentați modalități de comunicare ale managerului cu presa! R: Comunicatul de presă este un text scurt, care amintește de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Hitler, la 23 noiembrie 1940, generalul Antonescu cerea pentru dezvoltarea economiei românești „credite pe termene lungi cu dobândă mică”, ceea ce era și În interesul Germaniei de a avea la dispoziție industria României, În eventualitatea intervenției Americii În război. În această Întrevedere partea germană reiterează dorința de a avea „tratate economice pe 10-20 ani, iar surplusul global al producției din România să fie preluat la un preț fix pentru anii următori”. În urma acestei vizite, generalul I. Antonescu va prezenta Consiliului de Miniștri
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Spiridon Lucian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93563]
-
între două popoare mici, care nu trebuie să formeze decât unul singur”. întâlnirea de la Mânjina a avut loc pe data de 2 mai 845, de ziua numelui lui Costache Negri, fapt ce dădea impresia unei aniversări, ascunzând scopul adevărat al întrevederii. Primul ecou al acestei întâlniri a constat în hotărârea adoptată în ședința membrilor fondatori ai Asociației literare, din 22 iunie 845, de a angrena „toată românimea” în sfera de activități a societății. Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Costache Negri au
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
toate cererile care nu contraveneau Regulamentului Organic. Se pare că aceștia doi „și- au folosit toate puterile pentru a calma spiritele”, încercând să-i facă pe oameni să se mulțumească cu ceea ce domnitorul le promitea, dar nu au reușit. Despre întrevederea aceasta amintea și Mihail Sturdza, într-un raport înaintat lui Nesselrode, în data de 6 aprilie 848. El preciza faptul că le-a semnalat celor doi „starea de teamă și de rău în care aceste lucruri băgau orașul Iași” și
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
țară, „care una spun și alta fac”. Opoziția față de domnul Mihail Sturdza creștea din ce în ce mai mult. Intr-un raport din 25 martie 849, înaintat lui Nesselrode, Tumansky comunica despre apelurile insistente ale boierilor de a- destitui pe domnul Moldovei. La ultima întrevedere pe care consulul rus o avusese cu prințul Sturdza, acesta din urmă a declarat că nu ține absolut deloc la poziția sa, „de care este complet dezgustat”, și că nimic nu i se pare mai potrivit decât să revină la
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
dus dus în Răsărit. După un scurt popas la Actium ca să vadă locurile unde a avut loc bătălia din anul 31 î. Hr., el s-a îndreptat spre Atena și de acolo, spre Asia Mică. Ajuns la Eufrat, a avut o întrevedere cu regele Artabanus al III lea, al Parhiei, care a contribuit mult la detensionarea relațiilor dintre cele două state. Din nefericire, vestita diplomație șu carisma lui Germanicus, nu l-au atins pe Piso în nici un fel. Acesta a refuzat să
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
la 14 septembrie 1940. La Ministerul de Externe se întocmeau anual, volume documentare masive cuprinzând prezentarea situației din regiunea ocupata vizată. Totodată erau informate puterile garante - Germania și Italia - asupra evenimentelor din nordul Transilvaniei. La 24 septembrie 1940 în timpul unei întrevederi cu ministrul ungar la Roma, Ciano recunoștea postura celor doua puteri: "Italia și Germania au luat asupra lor traiul liniștit al românilor din Ungaria și se vor ține de cuvânt". Germania și Ungaria au încercat să rezolve situația impunând tratative
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
lui M. Manoilescu în octombrie 1940 pentru a relata contelui Ciano și lui Mussolini despre prigoana la care era supusă populația românescă din teritoriul Transilvaniei sub ocupația horthystă . Cu aceeași însărcinare a fost trimis și Vaier Pop ia Berlin. După întrevederea cu contele Ciano, M. Manoiiescu a trimis în aceeași zi (13 octombrie, telegrama cifrată telefonată nr. 6434 atât ia Ministerul Afacerilor Străine cât și ia Legația româna din Berlin. A urmat întrevederea cu Mussoiini (18 octombrie ) căruia i-a prezentat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
fost trimis și Vaier Pop ia Berlin. După întrevederea cu contele Ciano, M. Manoiiescu a trimis în aceeași zi (13 octombrie, telegrama cifrată telefonată nr. 6434 atât ia Ministerul Afacerilor Străine cât și ia Legația româna din Berlin. A urmat întrevederea cu Mussoiini (18 octombrie ) căruia i-a prezentat o "hartă a ororilor ungurești ” pe care o aicătuit-o împreuna cu ofițerii Legației române, însoțindu-și astfel expunerea cu un material expresiv asupra obligațiilor morale de protecție a românilor pe care ie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
șantaja România și Ungaria și a le determina să satisfacă cererile mereu crescânde, politice și economice, ale Reichului nazist ." Dacă exista vreo țară care trebuie să fie interesată într-o victorie categorica a Puterilor Axei - declara Hitler cu ocazia unei întrevederi avute la 10 septembrie 1940 cu reprezentantul Ungariei la Berlin - acesta este Ungaria . Dacă puterile Axei ar pierde războiul, ceea ce este cu totul exclus, toate acestea revizuiri ar deveni nule. Cu același prilej, dictatorul german a arătat, după cum transmitea Sztojay
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și independenta sa, spre care scop va utiliza armele române . În sfârșit, în calitatea-i de lider al diplomației române, Mihail Sturdza l-a însoțit pe Antonescu și la Berlin, la 22¬24 noiembrie 1940, asistându-l pe general la întrevederile sale cu Hitler și cu unii dintre colaboratorii săi, inclusiv von Ribbentrop . Din motive lesne de înțeles, memorialistul nu-l simpatizează defel pe Antonescu, dar a apreciat poziția sa clară, indubitabilă, exprimată în fața liderilor naziști de la Berlin: acolo - a reținut
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
15. - Klessheim, la 27 februarie 1944; 16. - Klessheim, în aceeași zi; 17. - Klessheim, la 23 martie 1944; 18.Klessheim, la 24 martie 1944; 19. - Rastenburg, la 5 august 1944; 20. - Rastenburg, în aceeași zi . Din examinarea stenogramelor celor 20 de întrevederi, desprindem că Ion Antonescu a supus atenției lui Htiler problema Trasilvaniei în general, chestiunile desprinse din impunerea și aplicarea dictatului de la Viena, anularea lui imediata sau după terminarea ostilităților în cadrul reuniunilor: 1,2,3,6,7,8,9,16,17
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
faceți să bem paharul umilinței până la fund?” a întrebat el pe ministrul țării cu care urma să înceapă o strânsă cooperare . Întâlnirea cu Hitler a fost mult mai călduroasă, cu toate că nici aici nu au lipsit momente dificile pentru Antonescu. La întrevederea din ziua următoare (23 noiembrie 1940), Antonescu a revenit asupra problemei Transilvaniei, deschisă prin dictatul de la Viena, reamintindu-i lui Hitler că „România va avea un cuvânt greu de spus în stabilirea păcii generale.” Oficial, vizita Conducătorului statului român la
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]