2,365 matches
-
șoptit Kieran. Am putea afla niște ponturi despre scurtăturile prin Hanger Lane Gyratory System. Eu și Lisa am început să chicotim și câteva chipuri s-au întors cu severitate spre noi. Mi-am amintit unde mă aflam și m-am întristat din nou. Am hotărât să spun și eu ceva. Lui Alfie i-ar fi plăcut asta. —Mmm, nu l-am cunoscut pe Alfie foarte mult timp, dar îi voi păstra mereu o amintire deosebită. Mi-a făcut cinste cu micul-dejun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pentru ca să cuprindă întreaga pădure cu simfonia ei, cu lumină și întuneric, cu vânt blajin sau supărat, care, odată cu clătinatul arborilor, îl adormea adeseori, în leagăn împletit din zvonuri triste și duioase spovediri. Cu trenul următor plecai la Viena. Singurătatea mă întristă. Scăpam dârlogul din mâini și piticul mă ducea câteodată până la poarta ospiciului, de unde mă întorceam profund nefericit. Începui să caut cauzele tristeții mele fără leac. Analizele sângelui erau negative deși în așteptarea rezultatelor, vedeam un cimitir cu cruciulițe negre presărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și era Îmbrăcat elegant Într-un sacou Norfolk bleumarin, cu pantaloni asortați. Henry Îl Întrebă dacă i-a plăcut piesa. — A, da, foarte mult, răspunse băiatul. Dar cred că e păcat că fratele doamnei a trebuit să moară. M-a Întristat. — Ți-am spus eu, Îi spuse Compton lui Henry, cu satisfacție mohorâtă. Monty e un judecător foarte bun. — Bine, dar nu mai putem schimba acum sfârșitul, Îi replică destul de aspru autorul, care Îl bănuia pe Compton de a-și fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și Își Întrebase tatăl dacă greșea gândindu-se la sinucidere, bătrânul Îi răspunsese senin că nu avea nici o obiecție față de faptul că dorea să Își ia zilele, cu condiția să o facă “Într-un mod neviolent, pentru a nu-și Întrista prietenii“ (prieteni, desigur, În sensul vechi și, acum, aproape depășit, de familie apropiată). Când William Îi povestise pentru prima dată, atitudinea tatălui lor i se păruse de o cruzime răutăcioasă, În ciuda faptului că avusese efectul dorit, de a Îi stârni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pe care Îl dădu recepției hotelului, pentru a fi expediat. Tocmai Îi sosise un mesaj din partea lui John Plater, instructorul de mers pe bicicletă, care Își cerea scuze, dar trebuia să anuleze lecția din după-amiaza aceea. Pentru un moment se Întristă, apoi se gândi: de ce n-ar ieși singur pe drumul de la malul mării? Ultima dată se descurcase destul de bine. În consecință, Îmbrăcă pantalonii bufanți și sacoul Norfolk, Își puse o șapcă de stofă moale și scoase bicicleta din grajdurile unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Starul-copil al cinematografului american, Shirley Temple, mi se părea stupidă și de o drăgălășenie nu chiar ieșită din comun. Banii mi-au ajuns și ca să văd de mai multe ori un film mut cu Buster Keaton, al cărui comic mă întrista și a cărui tristețe mă făcea să râd. Să fi fost oare în februarie, de ziua ei de naștere, ori de Ziua Mamei? În orice caz, încă înainte de al Doilea Război Mondial îmi închipuiam că sunt în stare să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și-a scuturat lenea somnului În brațele baronesei de Servus. Viața domniei voastre și viața mea, mai lenevoase, mai sedentare, poate mai reflexive, sunt, În consecință, lipsite de atari peripeții; dar ele forfotesc În viața lui Ricardo. Peste măsură de Întristat de moartea Pumitei, el o caută pe baroneasă. Gregorio Martínez Sierra al nostru a fost sever, dar cât se poate de drept, când a publicat chestia cu femeia care este un sfinx modern. De bună seamă că nu veți cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
așază pe vecie În vârful cel mai ascuțit și mai Înalt al bucătăriei. Stinge lumina. Și cu aceasta inaugurează pe loc primul tenebrarium. Breslistul Am fi Îndurerați dacă eseul nostru, al cărui unic țel sunt informația și elogiul, l-ar Întrista pe cititorul neprevenit. Dar, după cum sună adagiul latin: Magna est veritas et provalebit. Să ne preparăm, deci, pentru greaua lovitură*. Lui Newton i se atribuie legenda de duzină cu mărul a cărui cădere i-ar fi sugerat descoperirea legii gravității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
medic care încearcă să-l ajute. Îl sedează, încearcă săl hipnotizeze dar singurul rezultat e că Justițiarul, debusolat, începe să ucidă persoane nevinovate. Din ce în ce mai multe. Cu zecile pe noapte. „-Ce murdărie zace în tine!”-exclamă Doctorul și replica asta îl întristează pe V. Acolo era doar un artificiu căci unor cititori le place mult sîngele. Personajul V., epuizat de groaza buletinelor de știri, se supune unei ședințe de exorcism. Dar acolo se petrece ceva straniu care transformă materia însăși. Preoților li
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Din spital imaginea lui V. tînăr se vede pulsînd ca laminată de un stroboscop. Îl pierd cînd și cînd din vedere și mă descopăr, în coma trupului, că am adormit și în somnul somnului am reușit să visez. Însă mă întristează chiar visele frumoase pe care aș dori înăuntrul meu să le păstrez. V. tînăr. Inima mi se înăsprește și mai tare. A devenit solidă, neagră și neregulată ca o rocă lunară. Descopăr că vedeniile mele pulsatorii se schimbă. În deșert
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și renunțînd la speranțele strălucitoare, dorește să mă salveze și mă împinge spre o ultimă, supremă nădejde. O amnistie. Viziunile fetide ale propriei descompuneri persistă încă ieșind insinuant din vîrsta mea tînără, acum acoperită de praf. Mă dor și mă întristează întocmai ca amintirea cutremurului. Dar nu mai declanșează nici o alarmă; nici nu mă mai împing spre disperare. Acum văd bine: spunem “eu” însă, de fapt, gîndim nemărginirea. Și “eul” ăsta apasă asupra noastră. Violent și senzual amant, el ne închide
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
din țipătul sanctuar al omenirii, ce cu o nebunie de nori răvășiți mă împart pe mine în această chemare din urmă, unde nici un sărut nu ar putea să liniștească în sensuri, toate dramele colorate peste ninsorile sufletului. Să nu te întristezi, între noapte și vis, să mai rămâi cu mine o clipă, îmi iau cuvântul de laș înapoi și îți dăruiesc toată iubirea de noapte, prin această idilă de secol înzăpezită pe visurile mele unde numai sufletul meu, știe de ce nu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
plecat și din iubirea ta prea plânsă M-am prefăcut durere din brațul tău de dor Și-n tainele de dragoste, precum o stea ucisă Plângeam în noaptea albă un rătăcit fior Și-n despărțirea noastră un Ochi s-a întristat Că am iubit ca o nebună Nimfa, Și din frumosul prinț ce l am visat Ai devenit distanța ce mi-a rănit doar CLIPA. Și-am adunat din CIOBURI DE UITARE Un CER de rătăciri străine Ca un nebun plângeam
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
obosită priveam spre vremuri noi, cu fiecare clipă, mă prefăceam în stană, dansa delirul cu-o lacrimă din ploi, iar umbra nemuririi s-a sinucis în rană și-n dansul nebuniei de spaime și trecut dezgustul unui demon, m-a-ntristat, pământul aprindea o flacără de vânt, iar zorile în cântec m-au chemat să-mi lase liniștea demult visată prin timp de dor și de coșmar, ardea tăcerea-n suflet destrămată și-un gust de silă-n viața de amar
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
văzut că nu e mama lor, s-au oprit speriați și neîncrezători. Au început să plângă: piu, piu, piu! și nu au mâncat nimic o zi întreagă. O strigau și o plângeau pe mama lor, cloșca... Știu că v-ați întristat după ce ați citit povestea aceasta. Tocmai de aceea, pentru a vă readuce zâmbetul pe buze, vă voi spune o alta, mai aparte. Doresc să știți că și puii de curcă ori de rață ies tot din ouă clocite de o
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
unde erau părinții lui Cornel și ai Ancăi, dar și acolo se strângeau lucrurile. Se pregăteau de plecare. Toți copiii erau triști și fericiți în același timp. Se bucurau de întâlnire, de joacă și de tot ce văzuseră, dar se întristau că ziua a fost prea scurtă, după părerea lor. Pe bancheta din spate, până să pună Mia mașina în mișcare, Maria și Ionuț au șușotit puțin și apoi, au dat câte un buchețel de flori mămicilor lor. Maria fusese de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
cu mine. Îmi doream ca întotdeauna să fie așa. Văzusem destule femei măritate care deveniseră grase și neatrăgătoare și care vorbeau cu soții lor de parcă aceștia ar fi fost doar niște bărbați buni la toate în casă. Iar asta mă întrista foarte tare. Ce rost mai avea să fii căsătorit dacă toată magia dispăruse? Ce rost mai avea dacă singurele forme de comunicare erau legate de starea de degradare a casei? Sau de rezultatele școlare dezastruoase ale copiilor? Așa puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
au trecut două luni. O oftat. Preț de o clipă, prin minte mi-a trecut gândul nebunesc că era posibil ca James să fie trist. Apoi am realizat că da, probabil era trist. Nu credeți că orice bărbat s-ar întrista când și-ar da seama, dintr-odată, că acum are două familii de întreținut? Plus că, odată cu limpezirea problemei mariajului nostru decapitat, probabil că James se gândea și la comisionul avocatului și la cel al agentului imobiliar, taxe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
trei au clătit din cap dându-mi dreptate. — Și-a fost așa de arogant! am izbucnit eu din nou. Mi-am adus aminte cum îi place cafeaua! Toate trei au tras aer adânc în piept. Au rămas clătinând din cap întristate de prostia mea. Asta e rău, s-a pronunțat Anna. Acum știe că încă îți pasă de el. Dar nu-mi pasă, am protestat violent. Îl urăsc de moarte pe contabilul ăsta infidel și cu bățul în fund! Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
fost mai bună decât nici o împăcare, dacă înțelegeți ce vreau să spun. O împăcare care să funcționeze. Nu un compromis fără sens. Și eram tristă. După care m-am înfuriat. Iar apoi m-am simțit vinovată. Și iar m-am întristat. Era un adevărat coșmar! Un singur lucru m-a ținut să n-o iau razna de tot. Mi-am dat seama că nimic nu mă împiedica să mă întorc la James. Chiar atunci, în secunda aia, puteam să mă dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
încă dinainte să aflu de copilul ăla, așa că n-aveam nimic de câștigat dacă mă gândeam la el. Adam ținea de trecut. Și, în orice caz, ca să fiu sinceră până la capăt, nu-mi plăcea să mă gândesc la Adam. Mă întristam. Era dureros. Dacă un gând legat de el îmi nimerea accidental în minte, nu rămânea acolo nici cinci secunde. Era cam ca un marinar căzut peste bord în apele înghețate ale Oceanului Arctic. Se declanșau alarmele și vreo doi ofițeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Sau altă piesă celebră. Atît Stone cît și Eastwood au realizat cel mult un soi de filme documentare, pînă și ele emaciate, ce nu pot interesa vreun spectator iubitor de muzică ori de altceva, În cel mai bun caz pot Întrista sau Înveseli pacienții din clinicile de dexintoxicare. Bird (1988) se vrea a fi povestea unuia dintre muzicienii ce-au influențat enorm istoria jazz-ului și nu-i decît ceva la fel de insipid ca analizorul politic Dan Pavel de Disneyland, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tinerei femei”, asupra căreia deodată „s-au intensificat presiunile” din toate părțile În vreme ce sîngera supravegheată, cînd a-nceput calvarul și „n-a mai putut rezista șantajului abject al academicienei acceptînd (Înfrîntă) căsătoria cu Nicu”. Și Încă un lucru, pediatric: „O Întrista faptul că nu putea Împiedica folosirea copiilor ca instrumente de cult”. E tristă și acum. Da’ noi! Deschid televizorul să văd un meteo. Din buletinul meteorologic Vremea aflu că și domnul nostru Păunescu e bîntuit de nouri, deznădejde, spaime și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca pe un fel de bucurie, ca și cum s-ar fi aflat deasupra altora care nu descoperiseră încă ceea ce descoperise el ori puțin le păsa. Încetul cu încetul, a trecut această putere de stăpânire și asupra sufletului, interzicându-și să se întristeze ori să sufere pentru că, prea săraci fiind, părinții nu-i puteau cumpăra haine ca ale prietenilor lui care se strângeau să-și sărbătorească zilele de naștere în casele doldora de mobile vechi, vaze uriașe, covoare moi din lână și câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
închid. Vreau și nu vreau. Vreau și nu vreau ce vrea ea. De fiecare dată abia aștept să o văd - se gândea - și de fiecare dată iese prost, sau aproape, pentru că-mi rețin vorbele și gesturile și mângâierile și o întristez. Mă înfurii pentru că altfel vreau să fie. O văd așteptând să revin asupra subiectului căsătoriei și eu nu revin și nu știe ce să creadă. Plec de aici trist și furios, deși bucuros c-am mai văzut-o odată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]