2,517 matches
-
percepere din iubire, decât ca forță silnică<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e impusă cu sila, sau nu se naște în om ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul Său, sau despre El înainte de întrupare, și după întruparea Lui. Dar e un dar ce se adresează, prin vorbirea Tatălui, libertății sufletului. Ca atare, credința e puterea de percepere a înțelegerii Fiului dăruită de Tatăl ... (n.s. 702, p. 390) footnote>”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
decât ca forță silnică<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e impusă cu sila, sau nu se naște în om ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul Său, sau despre El înainte de întrupare, și după întruparea Lui. Dar e un dar ce se adresează, prin vorbirea Tatălui, libertății sufletului. Ca atare, credința e puterea de percepere a înțelegerii Fiului dăruită de Tatăl ... (n.s. 702, p. 390) footnote>”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. 44, p. 52) „Întemeiată de Hristos și încredințată apostolilor, dreapta credință ar trebui să nu fie socotită altceva decât glasul și autoritatea lui Dumnezeu, care are în sine glasul și simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în PSB, vol. 57, p. 837) „... am fost învățați să ne folosim de dreapta credință spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe care le-a făgăduit și gătit celor ce-L iubesc pe El, ca și amenințările și muncile iadului, cele gătite diavolului și slugilor lui<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui Dumnezeu și întruparea Fiului Său, a opta pentru credință ca pentru o altă filosofie, ci a simți că scăparea ta pe veci depinde de ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu, Care ne-a arătat în Hristos iubirea și mila Sa nesfârșită. Ea înseamnă a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu, viețuiesc, din puterea credinței, în desfătarea petrecerii celei mai presus de fire. Iar credință numim nu pe aceea prin care crede cineva în deosebirea preaslăvitelor și dumnezeieștilor Ipostasuri și în Ființa preaînaltă și unică a dumnezeirii, apoi în minunata întrupare în omenitate, în primirea firii noastre, chiar dacă și aceasta e foarte înaltă, ci acea credință care răsare în suflet din lumina harului, având mărturia minții și sprijinind inima ca să biruiască orice îndoială, din siguranța nădejdii, care o ferește de orice
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
despre nevoință, cuv. 58, în Filocalia..., vol. X, p. 306-307) „Iar credință numim nu pe cea prin care crede cineva în deosebirea ipostasurilor dumnezeiești și prea închinate și în firea mai presus de toate și proprie a dumnezeirii și în întruparea minunată a Cuvântului în omenitatea luată din firea noastră, măcar că aceasta este foarte înaltă, ci credința care răsare în suflet din lumina harului și sprijinește prin mărturia înțelegerii inima, ca să fie neîndoielnică în încredințarea nădejdii, străină de orice închipuire<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea firele de neghină înăbușitoare, ... buruieni care au crescut, făcând să piară roada bunei credințe”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea I, cap. II, 1, în PSB, vol. 57, p. 771) „Ce este erezia? Nimic n-o va defini mai bine ca și parabola noastră. Dușmanul a venit și a semănat neghină în mijlocul grâului bun; neghină, grâu rău, sec
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Serenus, cap. XXXII, 3-5, în PSB, vol. 57, p. 432433) „Dar socotești acest adevăr puțin luminos nu fiindcă în el nu este destulă lumină, ci fiindcă necredința întunecoasă aduce întuneric și în lumină”. (Sf. Ioan Casian, 84 Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a IV-a, cap. VI, 1, în PSB, vol. 57, p. 810) „... Omonimia<footnote Notă Pr. Stăniloae: Același nume pentru multe înțelesuri. (n.s. 666, p. 319) footnote> este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul întâi împotriva arienilor, II, în PSB, vol. 15, p. 157158) „Dacă Petru, corifeul apostolilor, făcând asta înainte de a cunoaște toate tainele lui Hristos, a fost numit satană, ce iertare mai pot avea cei care tăgăduiesc taina întrupării Fiului lui Dumnezeu după ce au atâtea dovezi? Când omul care a fost fericit de Hristos, când omul care a făcut o mărturisire ca aceea a auzit astfel de cuvinte, gândește-te ce vor păți cei care se leapădă după înviere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
început să se răspândească erezia lui Nestorie. (n.s. 2218, p. 1173) footnote>? Căci aceștia Îl despart pe Hristos într-un om deosebit și în Dumnezeu, aparte, chiar și după negrăita și cu totul neînțeleasa unire a Cuvântului cu omul prin Întrupare. Dar ei sunt rătăciți și s-au depărtat de adevăr, tăgăduind pe Stăpânul Care i-a răscumpărat (II Pt. 2, 1)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci cum se poate crede că este pace la aceia care răstoarnă drepturile păcii?” (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a V-a, capitolul XXI, în PSB, vol. 75, p. 186) „... răstignesc pe Hristos cei ce explică în chip hulitor sensurile întrupării lui Dumnezeu”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 136, în PSB, vol. 80, p. 321) „... Să respingeți cu toată puterea pe cei ce nu primesc binecredincioasele și mântuitoarele dogme ale Bisericii și să aflați că sunt mai degrabă propovăduitori
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
singură mândrie a lui n-ar fi fost rănită de raptul și de ofensa lui Agamemnon. De aceea, în aserțiunile lui de excelență străbate un accent care le face mișcătoare. Pe de altă parte, Ahile, trufașul Ahile, nu este o întrupare a nemăsurării (hybris) pentru bunul motiv că își cunoaște limitele. Nu numai pe acelea ca sfetnic al aheilor (un ascendent dintre cele mai onorate), recunoscând că mai sunt și alții cel puțin deopotrivă cu el (Nestor, Odiseu). Dar chiar limitele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât o metaforă. Aerul, ca orice element, este supus și el necesității. Ariel înseamnă dezrobirea aerului însuși de legile care îl guvernează și, ca atare, el este închipuita întrupare a libertății care descătușează de necesitatea însăși, la nivelul ei cel mai elementar; poetica demonstrație că fie și ce este strâns de legi are în sine, latentă, putința libertății. Se știe bine ce subtilă și nețărmurită libertate se află înscrisă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de tiran, / Are-un nou stăpân. / — Libertate, ura! Ura, libertatea! / Libertate, ura, libertatea!“) Conlucrarea cu Prospero, îngrădindu-l, dădea exuberanței sale un conținut, unul pe măsura aptitudinilor și gusturilor lui. Numai că acea formă pură a libertății a cărei închipuită întrupare este, ca nimeni altul, Ariel, e incompatibilă, prin chiar natura ei, cu orice constrângere și cu orice îngrădire. Astfel că Ariel 170 se arată, periodic, nărăvaș: „— Până la șase / Vom mai avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe Dumnezeu ca Tatăl, Creatorul, Domnul etc. Identificăm la Sfântul Iustin două concepte cheie ale teologiei negative, comprimate, Și anume, lipsa numelui Și inefabilitatea lui Dumnezeu. Clement din Alexandria (cca. 155-220) - citat deja de noi - asociază transcendența lui Dumnezeu cu Întruparea. Avansează o prezentare mai sistematică decât a Sfântului Iustin. D. Carabine exprimă astfel acest concept: „Putem Ști ce Dumnezeu nu este (nu ce este) ...”<footnote D. Carabine, op. cit., p. 229. footnote>. Metoda de abstracție a lui Clement (ἀφαίρεσις), prezentată în Stromate
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
singură mândrie a lui n-ar fi fost rănită de raptul și de ofensa lui Agamemnon. De aceea, în aserțiunile lui de excelență străbate un accent care le face mișcătoare. Pe de altă parte, Ahile, trufașul Ahile, nu este o întrupare a nemăsurării (hybris) pentru bunul motiv că își cunoaște limitele. Nu numai pe acelea ca sfetnic al aheilor (un ascendent dintre cele mai onorate), recunoscând că mai sunt și alții cel puțin deopotrivă cu el (Nestor, Odiseu). Dar chiar limitele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât o metaforă. Aerul, ca orice element, este supus și el necesității. Ariel înseamnă dezrobirea aerului însuși de legile care îl guvernează și, ca atare, el este închipuita întrupare a libertății care descătușează de necesitatea însăși, la nivelul ei cel mai elementar; poetica demonstrație că fie și ce este strâns de legi are în sine, latentă, putința libertății. Se știe bine ce subtilă și nețărmurită libertate se află înscrisă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de tiran, / Are-un nou stăpân. / — Libertate, ura! Ura, libertatea! / Libertate, ura, libertatea!“) Conlucrarea cu Prospero, îngrădindu-l, dădea exuberanței sale un conținut, unul pe măsura aptitudinilor și gusturilor lui. Numai că acea formă pură a libertății a cărei închipuită întrupare este, ca nimeni altul, Ariel, e incompatibilă, prin chiar natura ei, cu orice constrângere și cu orice îngrădire. Astfel că Ariel se arată, periodic, nărăvaș: „— Până la șase / Vom mai avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la munci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
naturi diferite, străine ca substanță(oujsivai) și ca mărire și cu totul neasemănătoare (ajnovmoioi pavmpan ajllhvwn tai" te oujsivai" kai dovxai"aijsivn ejp așpeiron)<footnote Sfântul Atanasie, Cuvântarea I a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu estepersoană cu adevărat divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
S-a sălășluit între noi și am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-născut dinTatăl, plin de har și de adevăr” (Ioan 1, 1-3, 14). footnote> exprimă magistral două idei conducătoare ale teologiei creștine: divinitatea Logosului, a Fiului luiDumnezeu, și întruparea Lui pentru mântuirea lumii, idei care constituie pilonii cugetării teologice a Sfântului Atanasie.Așa cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan împrumută termenul Logos<footnote Noțiunea de lovgo" este una dintre roadele cele mai profunde și mai de va-loare ale gândirii antice
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
putea ridica pe acesta la filiație (înfiere)divină, chiar și numai adoptivă, decât fiind El Însuși cu adevărat șiprin natură Dumnezeu și Fiu al lui Dumnezeu. Deci Fiul luiDumnezeu este Dumnezeu adevărat, de aceeași ființă (oJmoouvsio")cu Tatăl, fiindcă prin întruparea Lui se poate îndumnezei creatura:„Dacă El (Cuvântul) ar fi și El numai prin participare, și nu în Sine,dumnezeirea și icoana substanțială a Tatălui, El n-ar putea să în-dumnezeiască, fiindcă El Însuși ar fi îndumnezeit”<footnote Despre sinoade
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
arienilor: „Nu există în Treimedecât o singură și veșnică dumnezeire”<footnote Idem, 18 PG, CCVI, col. 48 C. footnote>. Așa a mărit totdeauna Bi-serica pe cele trei persoane dumnezeiești, într-o aceeași cinste, aceeașiputere și aceeași mărire<footnote Cuvânt despre Întrupare, 57 PG, XXV, col. 197 A. footnote>.Odată cu reconfirmarea lui de către Sinodul al II-lea Ecumenic(381), oJmoouvsio" rămâne definitiv în Simbolul de credință.Contribuția Sfântului Atanasie cel Mare la fundamentarea și expunerea dogmei trinitare, cu deosebire în ceea ce privește omousiapersoanelor dumnezeiești
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lui Dumnezeu sau spre Dumnezeu. Din Biblierezultă că revelația Vechiului Testament le-a dat oamenilor conținutul credinței lor. Chiar dacă, așa cum comentează, susnumitulteolog, adevărurile de credință pe care trebuiau să le acccepte fiii lui Israel, nu cuprindeau învățătura despre Sfânta Treime, Întruparea Domnului ori Răscumpărarea realizată prin El, harul și Tainele,ca unele care nu le fuseseră descoperite într-o manieră explicită, totușicredința lor, care avea ca Obiect un Dumnezeu Personal, transcendent și răsplătitor al celor merituoși, era o credință autentică și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sa în ei până la „asemă narea” lor cu El (Ioan 17, 4; Romani 8, 29). Prin „sfințirea” Numelui,Dumnezeu se deosebea, astfel, atât de noțiunea filosofică despreDumnezeu, cât și de cea a Vechiului Testament, „prezent” prin Lege,dar „nearătat” prin Întrupare. Sfințirea Numelui lui Dumnezeu prinJertfa lui Hristos a însemnat puterea de răscumpărare, în sens demutare în Hristos și arătare a slavei atotțiitoare a lui Dumnezeu ca„Rug Aprins”, care duce la înviere pe cei morți cu duhul: „Vă voi luala
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Cuvântul Său. „Voia Ta este înlăuntrul inimii Mele” (Psalm 39, 11), așa cum nu mai putuse avea nici un om dupăpăcatul strămoșesc. Când spunea: „Nu caut voia Mea, ci voia Celuice M-a trimis” (Ioan 5, 30), Mântuitorul sublinia semnificația totalăa Întrupării: ascultarea de voia lui Dumnezeu ca Fiu, adică din ini-ma Sa: „Fiul nu poate să facă de la sine nimic de nu va vedea pe Ta-tăl Său făcând; căci cele ce face Acela, acestea le face și Fiul întocmai”(Ioan 5
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]