2,512 matches
-
ziua de 6 iulie 1986 pașapoartele se aflau pe biroul ministrului DSS Aristotel Stamatoiu. Fiul meu Malin trăia. - Pe parcurs a fost regizată o fractură evenimențiala. - Familia de prieteni, Aurica și Costel Digeratu, cu pașapoarte pentru aceeași destinație, probabil sub șantaj, au declarat În scris „Dacă Alex. Tăcu va ajunge În Occident la prietenii lui, va critica aspru, cu ură, politica din România și va deveni un bârfitor mizerabil la adresa conducerii superioare de partid”... - Această declarație, În existența noastră a explodat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
statului, a fost zdrobită de armată. Unii fură vârâți să zacă în pușcării, alții, mai ales șefii, luară drumul Germaniei unde Führerul îi închise în lagăre cu regim blând. Trebuiau să rămână în viață pentru a constitui un mijloc de șantaj și o rezervă în cazul că generalul ar defecta. La jumătatea lui iunie, Nel s-a dus cu maică-sa la Bacău să dea examen de admitere în liceu. Au fost găzduite de un prieten al lui Constantin, inspector la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe Poincare să-și formuleze clar punctul de vedere asupra acestei probleme: sumele împrumutate de la anglo-saxoni nu vor fi rambursate decît dacă Germania plătește la rîndul ei ceea ce datorează. În sfîrșit, președintele Consiliului francez este obligat să acționeze înainte ca șantajul cu apropierea de URSS exercitat de Germania asupra occidentalilor să determine Londra și Washingtonul să ceară Parisului să-și mai reducă din intransigență. Spre sfîrșitul toamnei anului 1922, o acțiune de forță pare inevitabilă, în cursul verii, cancelarul Cuno a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din Vest, era vorba dimpotrivă de dorința de a obține o superiopritate absolută în sectorul Europei Centrale care se afla în inima dispozitivului defensiv al NATO, ceea ce dădea rușilor posibilitatea să la populațiile vest-europene ca zălog și să obțină prin șantajul distrugerii nucleare, "finlandizarea" (cuvîntul era greșit folosit așa cum atrăgeau atenția finlandezii), sau mai bine spus neutralizarea Europei Occidentale. Pentru a se pune la adăpost de această amenințare, denunțată de cancelarul german Helmut Schimdt încă din 28 octombrie 1977 în fața Institutului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
au exercitat asupra Europei de Vest? Din punct de vedere tactic și pe termen scurt, eficacitatea lor pare să fi fost destul de scăzută. Începînd din 1972 și o dată cu Jocurile Olimpice de la München, israelienii au dat exemplu prin refuzul de a ceda șantajului. De acum înainte, regula fermității s-a impus cu încetul și altor state, oricare ar fi fost prețul acestor înfruntări cu răpitorii. Este adevărat că în același timp, acțiunile în care era vorba de mari răscumpărări (în Italia, RFG, Belgia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tip de gîndire militară, de noi inamici și de noi strategii în lumea de după perioada Războiului Rece. În mod deloc surprizător, echipa Iron Eagle iese biruitoare, anihilînd total instalațiile nucleare arabe (a se citi: irakiene), punînd astfel capăt pericolului unui șantaj sau unui neașteptat atac nuclear. Învățînd să acționeze împreună și să coopereze, rușii și americanii albi și de culoare își îndreaptă ostilitatea asupra arabilor ticăloși care sînt spulberați într-un spectacol care, mai demult, era caracteristic comediilor hollywoodiene. În Iron
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
practică "burgheză", aceasta a ajuns să fie recunoscută peste tot ca protecția supremă a alegătorilor și candidaților. Alte cerințe "negative" privesc reprimarea fraudei. Registrele permanente urmăresc să elimine de exemplu impostura și dubla votare. Alte forme precum mita, amenințările sau șantajul sunt mai dificil de eradicat, parțial pentru că unele dintre aceste practici nu sunt ușor de definit cu precizie: de exemplu, zvonul unor amenințări îi poate face pe alegători să voteze într-un anumit fel. În special în zonele rurale, cetățenii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intervenție a armatei Posibilitatea intervenției militarilor în politică depinde astfel de un număr de factori societali. În practică, aceasta înseamnă că intervenția ia anumite forme care o fac mai mult sau mai puțin severă. După Finer, aceste forme sunt influența, șantajul, înlăturarea și substituirea (Finer, 1962: 86-7). Influența La cel mai de jos nivel, rolul forțelor armate nu este foarte diferit de cel al unui grup de interese. Influența este folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
interese. Influența este folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească resursele sau să schimbe politicile făcând presiuni asupra politicienilor. Nu există nicio intenție de a modifica relația dintre "jucători", ca să nu mai vorbim de poziția acestora. Șantajul Acțiunile de șantaj urmăresc să obțină mai mult: de exemplu, să modifice politica pe un front mai general, în special în afacerile externe sau în privința unității naționale. Acest mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
folosită, de exemplu, când membrii forțelor armate încearcă să-și sporească resursele sau să schimbe politicile făcând presiuni asupra politicienilor. Nu există nicio intenție de a modifica relația dintre "jucători", ca să nu mai vorbim de poziția acestora. Șantajul Acțiunile de șantaj urmăresc să obțină mai mult: de exemplu, să modifice politica pe un front mai general, în special în afacerile externe sau în privința unității naționale. Acest mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin care să li
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mijloc include o varietate de amenințări, în special amenințări cu demisia, prin care să li se arate autorităților civile că nu pot menține linia pe care au pornit deoarece nu au posibilitatea de a o implementa. O operațiune tipică de șantaj a fost aceea a unor ofițeri britanici înainte de Primul Război Mondial, care au dat de înțeles că se opun politicii referitoare la Irlanda propuse de guvernul liberal, prin amenințarea cu demisia. Înlăturarea Dacă șantajul nu reușește, pasul următor pe care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
o implementa. O operațiune tipică de șantaj a fost aceea a unor ofițeri britanici înainte de Primul Război Mondial, care au dat de înțeles că se opun politicii referitoare la Irlanda propuse de guvernul liberal, prin amenințarea cu demisia. Înlăturarea Dacă șantajul nu reușește, pasul următor pe care îl pot face forțele armate este înlăturarea guvernului existent și înlocuirea lui cu unul care să fie mai docil în ce privește țelurile lor. Gradul de severitate al înlăturării poate varia. La una din extreme, poate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste două extreme vor fi expuse șantajului sau înlăturării. Intervenția armatei și etapele dezvoltării socio-economice Relația dintre nivelurile intervenției militarilor și aceste caracteristici sociale poate fi mai exactă dacă luăm în considerare rolul forțelor armate în cele patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și asupra executivului. La cealaltă extremă, în societățile subdezvoltate precum unele monarhii tradiționale, grupurile asociative sunt slabe, iar grupurile comunitare precum triburile sau grupurile etnice sunt puternice, așa cum am văzut în capitolul 7. Forțele militare folosesc influența și poate și șantajul, însă presiunea exercitată are loc prin intermediul acestor grupuri comunitare. Totuși, treptat, pe măsură ce societățile tradiționale se schimbă, forțele armate încep să dobândească un sens al identității corporative: ele devin, așa cum am remarcat în capitolul 7, un grup instituțional. În același timp
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care diferă de cele ale forțelor armate. Intervenția militarilor poate lua forma presiunii, șantajului, înlăturării sau substituirii. În ultimul caz se instalează un regim militar. Cu cât se obțin mai multe condiții care facilitează intervenția armatei, cu atât mai sever este nivelul intervenției. Regimurile militare au fost numeroase în anii '60 '70, parțial datorită
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să se lămurească pentru care motive s a retras Ion Brătianu de la guvern și de ce a plecat și Vasile Boerescu de la departamentul Externelor. Austria erea singura putere care mai punea piedici ridicării României la rangul de regat; Austria făcea un șantaj, făgăduia că va consimți la cererea României, dar pretindea concesiuni în cestiunea Dunării. Spre a obține acest consimțământ, care erea esențial, Boerescu a făcut Austriei concesiuni mai mari decât ar fi trebuit. La o întrunire, ținută la clubul liberal cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
celor de la "Ape”, care îl foloseau pentru măsurători, dar îl lăsau și sătenilor. Am vrut să filmez, dar George mi-a sugerat să nu-mi arăt aparatul, pentru a nu crea impresia că suntem prea avuți, expunându-ne unui posibil șantaj: se gândea că puteam fi părăsiți în mijlocul apei dacă nu dădeam o anumită sumă, sau aparatul. Odată ajunși dincolo, bucuroși ne- am încălțat, ne-am tras sufletele un timp și iar am pornit. Mai aveam de mers încă vreo 30
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
informațiilor' și a renunțat la activitatea sa. Eschiva sa a reușit doar până pe 4 martie 1952, când a fost tras la răspundere de către Gheorghe Soroiu și Andrei Balla pentru lipsa de activitate. Amenințat și acuzat că este oportunist, a cedat șantajului și a început să adune din nou informații. A lucrat la Canal timp de un an de zile, până când a fost dus la Jilava împreună cu Ioan Cerbu și Cornel Popovici, pe 8 iunie 1952. Ancheta pentru procesul deținuților s-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dai bani la administrații locale sau la unitățile descentralizate ale ministerelor decât în schimbul spri‑ jinului politic. Statul trebuie să fie separat de partide. De atunci, din timpul guvernării NĂstase, nu reușim să separăm nivelele astea. V.A. : Acesta-i un șantaj pe care-l face un partid cu insti‑ tuțiile statului. A.M.P. : Exact ! Așa că asta au reconstruit între 2000 și 2004. În timp ce, pe de altă parte, s-au străduit să găsească sau să creeze câțiva eurocrați și să-i pună
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
L-au făcut pe Voiculescu mult mai mare decât merita să fie cu minus‑ culul lui partid. Și atunci, pur și simplu, i-am șantajat. Și în campania aceea din 2004 cam șantajasem puțin și de data asta am împins șantajul până la capăt. L-am sunat pe șeful de cabinet al lui TĂriceanu și i-am spus : „Eu ies acum în public“ - deja nu mai era presa de sub NĂstase, acum aveam foarte multe intrări - „și vă fac harcea-par‑ cea ! Spun că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
să investească bani în presă în schim‑ bul altor avantaje, pentru că profit nu vor scoate. V.A. : Și care ar fi avantajele ? A.M.P. : Rente de stat, sub o formă sau alta. Și atunci există presă de influență, presă de șantaj, presă de kom‑ promat, cum se numește în Rusia. V.A. : Presa pe care o avem acum. Din păcate, văd că sunt colegi ai noștri care fac șantaje. A.M.P. : Și foarte mulți colegi ai noștri fac asta, dacă îi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
o formă sau alta. Și atunci există presă de influență, presă de șantaj, presă de kom‑ promat, cum se numește în Rusia. V.A. : Presa pe care o avem acum. Din păcate, văd că sunt colegi ai noștri care fac șantaje. A.M.P. : Și foarte mulți colegi ai noștri fac asta, dacă îi mai putem numi colegi. Noroc cu noua generație. Acum, există o mică lume de tineri on-line, plus oameni ca Moise Guran. Și mai există niște insule de investiție
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
anul doi de activitate - 1942 Bucovina își are sediul tot în Cernăuți dar în strada General Mircescu nr.8. Apare în 12 pagini; în una George Druma semna la 1 iunie „Pulsul economic în provinciile dobândite”, Dragoș Luță „Comedie și șantaj” referitor la Franța atrasă în arena războiului. În 1943 Bucovina continuă să apară doar în 8 pagini, numărul 775 din 29 decembrie cuprinzând articole dedicate Crăciunului și Anului Nou cu Pastorala Î.P.S.S. Mitropolitul. Tit în prima pagină, Pomul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru unificarea contribuțiilor directe ale populației, „Însemnătatea cooperației (tovărășiei) - de T. Cristureanu, „Singura soluție practică și liniștitoare” care cerea o lege de revizuire a averii demnitarilor dar și a așa numitelor gazete independente, unele dintre ele devenite simple organe de șantaj și îmbogățire mascată” erau direcții de orientare a electoratului și de combatere a unor stări de lucruri în societatea creată prin Marea Unire. O rubrică permanentă era cea intitulată informații și unde apăreau știri diverse din localitate. Iată una: „De la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]