9,382 matches
-
În Franța, 26% dintre deținuți sunt imigranți, În timp ce străinii reprezintă numai 8% din populație 2. Motivul principal pentru criminalitatea ridicată este procentul mare de șomeri printre străinii trăitori În țările Uniunea Europeană. În Germania, 15% dintre străinii apți de muncă sunt șomeri, În comparație cu numai 7% În cazul băștinașilor nativi. În Franța, rata somajului pentru imigranții bărbați este de 20%, În comparație cu numai 9% pentru populația băștinașă. Europenii sunt din ce În ce mai neliniștiți. Într-un studiu recent realizat de Comisia Europeană, 39% dintre rezidenții Uniunea Europeană au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este de 20%, În comparație cu numai 9% pentru populația băștinașă. Europenii sunt din ce În ce mai neliniștiți. Într-un studiu recent realizat de Comisia Europeană, 39% dintre rezidenții Uniunea Europeană au spus că imigranții legali trebuie să fie trimiși Înapoi În țările lor dacă sunt șomeri. Imigranții răspund că ei ar vrea să muncească, dar că sunt excluși În mod sistematic de la angajare În multe industrii. În Franța, sunt mai mult de cincizeci de profesiuni de la care sunt excluși naționalii țărilor non-UE, incluzând piloții de linie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omisiune de denunț”, condamnat la un an, apoi la trei, în final la șapte ani de închisoare și patru de interdicție, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale”. Este deținut la Jilava, Gherla, Salcia, Grindu, Periprava, fiind eliberat în 1963. Șomer, fără familie și fără perspective (soția divorțase și îi risipise biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare și ajuns muncitor necalificat va figura în
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
subordonat În totalitate unor circumstanțe de viață sau voinței unor alte persoane sau instituții cărora nu li se poate opune. Cele mai frecvente exemple de persoană-limită sunt date de transformarea indivizilor din penitenciare, lagărele de prizonieri, persoanele izolate social (emigranți, șomeri, delincvenți etcă. Privațiunea de libertate, care Închide persoana, o va transforma În ceea ce privește manifestările sale exterioare. Ea nu va avea Însă nici măcar posibilitatea de a protesta. Orice abatere de la normele restrictiv-limitative se pedepsește. În aceste condiții, protestul persoanei va avea un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracter de siguranță și supraveghere atentă. Se va evita contactul Între aceștia, aplicându-se În principal metode de educație specială, de resocializare, activități practice utile, măsuri de asistență moral-religioasă. gă Persoanele marginalizate sunt cele În situații dificile, cum ar fi șomerii, azilanții, emigranții etc. Pentru aceștia se impun măsuri speciale de adaptare-integrare socială, ocupații În raport cu nivelul intelectual, de pregătire, și aptitudini, asigurarea unui habitat. Se va urmări integrarea lor socioculturală, morală și psihologică, evitându-se situațiile de izolare, conflictele etc. fă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din localitatea natală, pe care nu îl termină, și Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, absolvită în 1952. Până în 1958 lucrează în presă, ca redactor la „Contemporanul” și la „Viața studențească”, semnând I. (sau Igor) Șerbu. Câțiva ani este șomer. În 1966 se stabilește în Israel, la Tel Aviv, continuându-și activitatea de ziarist. E redactor principal la publicațiile de limba română „Viața noastră” (rubrica „Cronica fantezistă”), „Revista mea”, „Facla”, apoi la „Ultima oră” (pagina de umor „Lama?”), „Orient-Expres”, „Tribuna
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
devine student al Institutului de Mine din Petroșani, absolvit în 1961. Intră în producție ca inginer minier la exploatări din Transilvania și Banat (1961-1967). Fire refractară, este exclus din Uniunea Tineretului Muncitor și dezertează de la mina de cupru Leșu Ursului. Șomer câteva luni, din 1968 își începe cariera de ziarist, devenind șef al secției economice la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani, de unde se transferă la „Cuvântul nou” din Sfântu Gheorghe, rămânând aici, în calitate de redactor-șef adjunct, până în 1978. Va fi, în
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
cu conduite antisociale; - dependenții sociali sau persoanele care nu se pot întreține singure, necesitând îngrijiri și asistență socială: copii, bolnavi, bătrâni, persoane cu handicap etc.; - asocialii sau acei indivizi care nu se pot adapta sau integra în societate: vagabonzi, emigranți, șomeri, zilieri, prostituate. 4. Starea de normalitate Conceptul de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau chiar permanentă: copiii instituționalizați, fără familii; persoanele handicapate singure; bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanele handicapate singure; bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecțiuni somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologic și material (persoanele handicapate, copiii străzii, vagabonzii, cerșetorii, prostituatele etc.); d) grupurile frustrate, care cuprind o categorie heterogenă de indivizi din toate păturile sociale, care, deși doresc să se integreze în societate, sunt refuzați parțial sau total de aceasta (șomerii, tinerii calificați fără posibilitatea de a munci etc.); e) grupurile discriminate, reprezentate prin categoriile de persoane inferiorizate și marginalizate pe considerente politice, etnice, rasiale pe care societatea le refuză, le izolează sau chiar le supune unor persecuții (minoritari etnici, imigranți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția au următoarele forme: - prostituatele înnăscute sunt, după clasificarea lui C. Lombroso, psihopate cu o imaturitate afectivă și morală; ele se caracterizează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează comportamentul indivizilor și asigură ordinea socială. Deplasarea este însoțită de centrarea tot mai
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
echitabilă a bunăstării, a veniturilor, etc.) ► realizarea unor obiective pe domenii sociale (sănătatea, învățământul, locuințele, securitatea socială, etc.) Realizarea unor programe sociale (pentru categorii defavorizate ale populației - bătrâni, tineri, copii, persoane cu dizabilități etc. , programe de ocupare și protecție a șomerilor, programe de susținere a familiilor si de protecție a copiilor etc.) Politicile sociale pot fi concretizate în: prestații (venituri) sociale în bani - pensii, ajutoare de șomaj; prestații (venituri)sociale în natură - servicii de sănătate, de asistență socială, servicii de învățământ
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, ca și modul de trai al populației, de altfel. Fluxurile migratorii își modifică sensul, migrația urban-rural tinzând să egaleze și să depășească migrația rural-urban. Șomajul este un fenomen economic nou, iar șomerii sunt o categorie socială nouă. Structura instituțională a economiei se modifică radical, ca urmare a apariției instituțiilor specifice economiei de piață, de la acționariatul societăților comerciale și instituția falimentului până la Bursa de valori, băncile private și fondurile de investiții. Dinamica socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală” (European employment and social policy, 2000, pp. 28-29) Categoriile excluse social sunt victime ale sărăciei și șomajului și includ: femei de diferite origini etnice, persoane în vârstă sau cu dizabilități fizice și psihice, șomeri, dependenți de alcool sau droguri, refugiați. În promovarea măsurilor de combatere a incluziunii sociale sunt implicați toți actorii sociali, parteneri guvernamentali, dar și reprezentanții societății civile, în special organizațiile nonguvernamentale. Tratatul de la Amsterdam marchează un remarcabil progres în conturarea politicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
regiunilor mai puțin favorizate este prevăzut încă din 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, fiind concretizat prin înființarea diferitelor fonduri sectoriale: Fondului Social European (FSE) în 1958 (era destinat realizării „unității economiilor„ statelor membre prin îmbunătățirea pieței muncii și reintegrarea șomerilor), Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA) în 1962 (pentru finanțarea politicii agricole comune și sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale). Odată cu șocul energetic din anii ’70, disparitățile economice și șomajul au început să se accentueze alarmant, punând în pericol integritatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 indică faptul că populația României se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999) numea cultura de bloc, care determină orientarea mai degrabă spre suportul guvernului decât spre propriile forțe. Una dintre
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oamenii au experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor vârstnice. Se poate afirma că, pe fondul unui sport ridicat pentru toate categoriile de cheltuieli, se conturează o tendință de sprijin mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acord Deloc de acord Total învățământ 68,9 28,0 2,4 0,8 100 sănătate 78,5 20,4 0,8 0,3 100 ajutarea familiilor cu copii 67,8 26,8 4,8 0,7 100 sprijin pentru șomeri 59,1 29,3 9,7 1,9 100 ajutarea persoanelor vârstnice 76,6 22,3 0,9 0,1 100 ajutarea săracilor 51,7 38,6 8,7 1,1 100 Sursa: BOP 2003 Puși în situația de a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situația de a alege care categorii sociale ar trebui neapărat ajutate și care nu necesită un ajutor obligatoriu, respondenții confirmă tendința de suport crescut acordat vârstnicilor (figura 1). O altă categorie care este considerată ca necesitând ajutor obligatoriu o reprezintă șomerii. Faptul poate fi explicat prin modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea bazată pe muncă. Cum în comunism toată lumea avea asigurat un loc de muncă, a ieși de pe piața muncii putea fi considerat un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
promovat regimul comunist, și anume bunăstarea bazată pe muncă. Cum în comunism toată lumea avea asigurat un loc de muncă, a ieși de pe piața muncii putea fi considerat un semn de excluziune. Probabil că dorința crescută de a-i sprijini pe șomeri își are baza tocmai în necesitatea de a evita excluderea unei categorii care a devenit tot mai largă în anii tranziției. Totuși, între răspunsul la prima întrebare („Credeți că statul ar trebui să cheltuie mai mult pentruă?”) și răspunsul la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebui să cheltuie mai mult pentruă?”) și răspunsul la a doua întrebare („Care grupuri credeți că ar trebui neapărat ajutate de către stat”), există o diferență. În timp ce în primul caz au prioritate educația, sănătatea și vârstnicii, în cel al doilea caz șomerii au prioritate în fața altor categorii sociale. Diferența de răspuns se datorează formulării diferite a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stat”), există o diferență. În timp ce în primul caz au prioritate educația, sănătatea și vârstnicii, în cel al doilea caz șomerii au prioritate în fața altor categorii sociale. Diferența de răspuns se datorează formulării diferite a întrebărilor. Prima întrebare punea ajutorul acordat șomerilor pe același plan cu suportul financiar pentru servicii universale precum sănătatea și educația, care se bucură, evident, de mai mult suport din partea populației, așa cum anticipam anterior. A doua întrebare „îl forțează” pe respondent să aleagă dintre o serie de categorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]