1,948 matches
-
dragostei celor rămași pe pămînt și care se roagă pentru morții lor. Nu altfel se întîmplă în ortodoxie. Pe măsură ce Dante urcă Purgatoriul, cei șapte "P" - semnul celor șapte păcate: Trufia, Invidia, Lenea, Zgîrcenia, Risipa, Lăcomia, Desfrînarea, sînt rînd pe rînd șterși. În Cîntul XXVII călăuza îl convinge să treacă prin foc, singura cale de a putea continua urcușul și de a accede la Beatrice. Dante, curățat de păcate prin foc, este părăsit de Virgiliu, care, mut continuă să-l însoțească pînă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
șmecheri care dau obolul la centru și rămân sfidători șefi, în ciuda semnalului clar dat de oameni la alegeri. Rămân pe poziții invocând, la mișto, asemeni lui Ceaușescu, sprijinul Cepex-ului local alcătuit de slugi numite de ei înșiși, de regulă personaje șterse sau dubioase, fără niciun suport electoral. Rămân cu tupeu, privind scârbiți, cu coada ochiului, la reacția civică de pe trotuar. Nu o aud prin geamurile scumpe care nu lasă să treacă vuietul străzii. Cine-i ține, cine-i rabdă pe acești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al filmului. Paradoxul pariului lui Dan Lungu și, în prelungire, al lui Stere Gulea îl reprezintă această răsturnare de perspectivă, de la ceea ce este relevant și modelator în cazul elitelor, de la înălțime, la viața de la firul ierbii a omului năcăjit, comun, șters și aparent insignifiant, demn și el, la urma urmelor, de interesul artiștilor. Acestui om simplu, obișnuit îi poate fi dor de "siguranța" înșelătoare pe care sistemul rigid al dictaturii i-o oferea odinioară: o slujbă amărâtă, dar sigură, un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mare grijă chipul bărbatului care urma să moară, estompându-i puțin trăsăturile, mai ales lângă gură, până când unele neregularități nisipoase ale văruielii albe de pe cimentul peretelui s-au ivit de dedesubt. Apoi a curățat cu o perie de brutar suprafața ștearsă și s-a Întors la masă, scotocind printre penelurile uscate, care stăteau snop În cutiile de conserve și de cafea, până a dat de unul rotund, cu numărul 4. Simțea ochii lui Markovic În ceafă. Pictorul de război nu lucrase
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bine trasate ale părului ciufulit (de aproape, o simplă Încâlceală de culori suprapuse), și În cele din urmă a aplicat culoarea cărnii, galben de Neapole cu albastru, roșu și un fir de ocru, În tușe ferme și verticale În jurul gurii șterse a bărbatului mort cu aproape treizeci de ani În urmă. - Convorbirea de ieri, despre tortură, a spus deodată Markovic. E ceva ce nu ți-am spus. Odată, am torturat pe cineva. Era tot lângă Faulques și Îl privea cum lucra
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ce ieșise. Acum, expresia bărbatului care urma să moară era potrivită: uimire, indignare. Ce naiba privești, vezi, fotografiezi, pictezi? Faulques știa că, În ultimă instanță, totul avea să depindă de mâna bună ori rea cu care va executa gura, chiar și ștearsă ori Încețoșată; dar de asta avea să se ocupe mai târziu, când restul se va fi uscat. S-a lăsat pe vine, ca să pună penelul În spirala recipientului plin cu apă, a privit de jos ceea ce făcuse și, ridicându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
făcut-o, cu toate acestea, peste cinci secunde. Tocmai am auzit-o, a spus, când trecea pe-aici pe jos. Uluit, Markovic s-a gândit că, poate, pictorul făcea bășcălie de el. Probabil că așa a conchis, fiindcă a surâs șters și a dat din cap. - Vorbesc serios, a insistat Faulques. Ori aproape. Croatul s-a uitat iar la el. Cu un zâmbet mai larg. - Haida-de, a spus. Cum arată? - Habar n-am. Nu-i știu decât vocea. Zilnic la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
vorbire și o comportare infantilă până ce acestea se transformă în obișnuințe. În alt caz un copil retras și timid, cu caracterul zdrobit de părinți tiranici sau de altă întâmplare nefericită, poate folosi un tip de vorbire caracterizat printr-o pronunțare ștearsă care de abia se aude, de-abia se înțelege; mai târziu, devenind tot mai jenat și tăcut, având conștiința defectului său de vorbire, își creează o și mai mare confuzie emoțională, de unde rezultă o sporită dificultate de a vorbi. Dacă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se observă o vorbire ezitantă, explozivă sau întâmpinând greutăți în articulare, prozodie și găsirea termenilor necesari; la cei epileptici, mai ales după crize comițiale au loc perseverări în vorbire, repetarea unor sunete, silabe, cuvinte, foarte frecvente, având o voce înăbușită, ștearsă; copiii cu sindromul Down prezintă o articulare extrem de defectuoasă neinteligibilă, vocea lor fiind lipsită de modulații, de intensitate. Cretinii au o voce stridentă și o lipsă de precizie în articulare, determinată de hipotonusul muscular al aparatului verbal. Profesorii din școala
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea de concentrare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al scriiturii nu diminuează totuși farmecul acestor narațiuni. Prozatorul nu înregistrează aceleași reușite atunci când își propune spații mai ample și un instrumentar analitic. Romanul În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e o relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
din armonii”. Primitivismul, pe care i-l aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate, dar uneori apare și licărirea câte unui stih deosebit -, C. este un intimist șters, lipsit de suflu liric. De remarcat ritmul nervos al versului în Velocipedul. În teatrul său cu subiecte antice sau exotice, construcția e plată, fără viață. Se distinge, pentru frumusețea unor pasaje izolate, Bertha, poem dramatic, elogiat de Macedonski, căruia îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
frecvent întâlnită (viziuni paradisiace, exotice etc.) sau mai frecvent sunt penibile, chiar terifiante (incendii, cataclisme, scene de luptă etc.). După modul în care sunt percepute ("văzute"), ele mai pot fi necolorate sau colorate. Imaginile pot fi nete sau mai obscure, șterse, unice sau multiple, mobile sau fixe. În halucinațiile vizuale la alcoolici, în special în psihoza alcoolică acută (delirium tremens) halucinațiile sunt zoopsice (animaliere), bolnavul văzând tot felul de animale (insecte, șobolani, șerpi, câini) cu care se luptă, încearcă să le
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obiect de studiu al gramatologiei este:.Ea detronează vorbirea, în sensul gramatologic al cuvântului, din poziția de vârf pe care o ocupă în sfera comunicării și o înlocuiește cu: care fac din limbaj: . Ea acceptă în teritoriul ei, și urmele șterse ale pergamentelor, și urmele din bronzul sau piatra sculpturii, și mărcile de sunet ale muzicii, și torsiunile atletului sau dansatorului, și trăsăturile violent contorsionate ale picturii lui Van Gogh, și straturile de tușe aplicate grijuliu de impresioniști, și caracterele din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și semnalează faptul că aceste teorii nu constituie o tradiție singulară și continuă ci o grupare de evoluții lipsită de conexiuni cauzale și disipată într-o arie a asemănărilor de familie. Meticuloasă și răbdătoare, o asemenea genealogie seamănă pergamentelor încâlcite, șterse și rescrise de mai multe ori pentru că pictura, ca și cuvintele, nu-și păstrează nealterate sensurile și pentru că lumea lucrurilor văzute și nevăzute din tablouri, ca și a celor spuse și nespuse din cuvinte, cunoaște întotdeauna: Cum s-ar putea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că este al scriiturii. Se consideră că plasarea cercetării în acest teritoriu, în care sunt denumite gesturile fizice ale în-scrierii literale, pictografice sau ideografice, în care este denumit ceea ce poate face loc unei în-scrieri în general, care acceptă și urmele șterse ale pergamentelor, și urmele de bronz 73 sau piatră ale sculpturii, și mărcile de sunet al muzicii, și torsiunile atletului sau dansatorului, și caracterele din textul lui Mallock, și mărcile grafice ale picturii lui Tom Phillips oferă șanse sporite pentru
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
curat, iar mirosul din casă împrospătat. Pentru aranjarea mesei festive, Mia știe că trebuie: O fața de masă curată, călcată, de preferat albă. Șervețelele pot fi colorate după preferința gazdei sau asortate cu vesela. Farfuriile să fie neciobite, spălate și șterse. Acestea vor fi așezate pe masă cu un anumit spațiu între ele, pentru ca invitații să nu fie înghesuiți. Acest spațiu trebuie să fie cam de 50 cm3. Să așeze lângă farfurie, sub furculiță, în stânga sau pe mijlocul farfuriei, șervețelul. Tacâmurile
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
obsedate de figura omului care suferă. Se pare a se zări și un dostoievskism pe cale secundară, după Zola și frații de Goncourt. Vlahuță nu e creator și opera lui e mai mult un reportaj scris curat, un album de "icoane șterse", de "file rupte", de impresii luate "din goana vieții". A și formulat o estetică a instantaneului. Doar amintirile (Părintele Nil, Un Crăciun, De la șezătoare, Mogîldea) au un anume farmec simplu. Cu Un bătrân, schiță armonioasă, Vlahuță deschidea porțile nuvelisticei lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea pare luată de la Eminescu. Eroul principal se pierde într-o învălmășire de personagii șterse, din care se salvează doar Arbore. Trucurile oratorice încep a obosi prin repetiție, atestând totuși în răstimpuri, ca în cazul monologului lui Arbore, pe marele artist. În Luceafărul, Delavrancea face greșeala de a voi să trateze biografic toată viața lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
despre clientul „SC XYZ SA”, aceasta fiind singura apariție a acestui client în cadrul tabelului. Cu alte cuvinte, anomalia la ștergere se manifestă ori de câte ori, atunci când intenționăm ștergerea unei linii dintr-un tabel, se șterg și alte informații în afara celor care trebuiau șterse. În afară de anomaliile de actualizare, într-un tabel mai pot fi întâlnite și anomalii de stocare a datelor: Redundanțe - în afara celor trei categorii de anomalii descrise anterior, se constată că anumite informații se repetă în cadrul tabelului. De exemplu, denumirea clientului trebuie
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale sunt asemănătoare între ele, având formă triunghiulară cu baza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-n cer o cruce ș-un Ștefan pe pămînt, Nime nu va deschide Moldovei un mormînt! CÎt vor călca dușmanii În țara de români, Ei robi vor fi În țară, dar vecinie nu stăpîni! Decît Moldova-n lanțuri, mai bine ștearsă fie, Decît o viață moartă, mai bine-o moarte vie!” Discursul folosește aproape toate formele retoricii. Lipsește doar invectiva, pe care o utilizează cu strălucire, În astfel de cazuri, Eminescu. Alecsandri o Înlocuiește cu moralismul lui grav. Eticismul sever și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu o luciditate resemnată, răspunsurile au „poleiul îndoielii”, tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers/luna trudnică revine/cu profil în aur șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din izvoare). În calea timpului poezia este o armă tăioasă, ce se vrea înnobilată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]