2,363 matches
-
ȚERANUL ROMÂN, publicație apărută la București, săptămânal, de la 12 noiembrie 1861 la 6 mai 1862 și de la 6 septembrie 1862 la 17 martie 1863. Pentru a continua propaganda în sprijinul efectuării reformelor sociale favorabile țărănimii, redactorul responsabil, Ion Ionescu de la Brad, editează, în linia altor gazete la care colaborase („Tribuna română”, „Independința”, „Reforma”), acest hebdomadar, susținând împroprietărirea țăranilor și o lege electorală care să dea dreptului de vot un caracter cât mai larg. În deplină
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
și Lucian Blaga este articolul despre George Coșbuc. Acesta ar vedea satul cu ochii unui orășean, ca și Calistrat Hogaș, evocând memorabil inocența pastorală, „o vârstă baladică a sufletului românesc”, ceea ce contrazice formula lui C. Dobrogeanu-Gherea despre Coșbuc - „poet al țărănimii”. Mai importantă este observația privind tehnica versificației, caracterizată drept „copleșitoare”: „Din acest punct de vedere, Coșbuc e un poet unic la noi”. Dar criticul de poezie își conturează pe deplin profilul când abordează perioada interbelică. Relevant pentru opțiunea lui estetică
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
sonetele perfecte”, nu și compunerile pe teme religioase, „oarecum factice” și cu „parafraza psalmilor opacă”. Ca ziarist, Ț. a cunoscut îndeaproape momentul 1907 și a scris povestirea Judecata din urmă (1908), dedicată „celor buni și răi, celor întunecați și mulți, țărănimii sărace și osândite”. Protagonistul, un țăran fără pământ, ajunge la disperare, la beție, apoi, în iureșul răzvrătirii, se află în fruntea răsculaților. Cumințit definitiv de gloanțele stăpânirii, își ia zborul spre cer, fiind imaginat într-un periplu prin vămile văzduhului
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
scăpa de ei... Și am Întrebat eu atunci, Înainte de a Începe, pe Învățătorul ăsta, pe Toader Bușilă: „Domnule profesor, noi facem, dar dacă tancurile comuniste ruse sunt aici, noi ce facem cu arma?”. Zice: „Ei, să arătăm omenirii Întregi că țărănimii nu-i place ceea ce vor comuniștii să facă. Să fim liberi! Și chiar dacă vom muri toți, va scrie istoria pe urma noastră că n-am vrut să fim comuniști!”. Și cum spui, am intrat În mișcarea asta și ne-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deosebit de inte resantele sale amintiri nu excelează prin virtuți stilistice deosebite. În articolele semnate de el în Adevărul și Dimineața (multe editoriale), parcurse de noi sporadic, el se referea, printre altele, la necesitatea ridicării în plan economic și politic a țărănimii române, problemă la ordinea zilei după reforma agrară („România nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu numai de a fi proprietară a pământului, dar capabilă de a ști ce să facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parcurse de noi sporadic, el se referea, printre altele, la necesitatea ridicării în plan economic și politic a țărănimii române, problemă la ordinea zilei după reforma agrară („România nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu numai de a fi proprietară a pământului, dar capabilă de a ști ce să facă cu acest pământ“21), la pretențiile revizioniste ale amiralului maghiar Horthy, din 1921 („În ceea ce privește România, dreptul ei este tare, fiindcă n-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dorință de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar român, de către guvern, de către domnitor și de către Camera legislativă, toți împreună“. Cuvintele „de către domnitor“ ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boerescu, Catargiu, Beizadeaua etc. Ionel Isvoranu a sfârșit rău. În anul 1877, exasperând pe țăranii de pe moșia lui, aceștia i-au asediat casa. Isvoranu era crud, dar era brav: s-a baricadat și s-a apărat împușcând în mulțime, dar țărănimea înfuriată a spart ușile și l-a sfâșiat.310 160 bucureștii de altădată 310. Ionel Isvoranu a fost ucis de către țăranii de pe moșia sa în august 1875 și nu în 1877 („Domnul Ionel Isvoranu a fost ieri pedepsit cu moartea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a referit la cele mai recente „scandaluri” din lumea literară bucureșteană: Corneliu Vadim Tudor contra Moses Rosen, și altul provocat de „unu Titu Cîmpeanu”. Acesta din urmă (Aurel Titi Cîmpeanu) a pus în discuție sprijinul dat de clasa muncitoare țărănimii în anii colectivizării. Informat despre ambele, n-am arătat nici un fel de curiozitate. *Mergînd împreună spre redacție, Sergiu mi-a descris „cea mai lungă coadă văzută în viața lui”, în București, pe Amzei. Ca de obicei, pentru a-i întîlni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mobilă (căci „asta se cere”) radem pădurile și transformăm țara într-o „zonă deșertică”. Mai cinstit, Buznea s-a aliat la observația mea că, în anumite sectoare (unul e agricultura), planificarea nu ține seamă de logică și de adevăr. „Niciodată țărănimea noastră n-a fost atît de exploatată”, a îndrăznit el să afirme. După terminarea discuțiilor, el s-a detașat și mai tare de teoriile susținute în referat. M-a luat deoparte și mi-a zis: „Vreți să știți care-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cooperație (bibliografie) din România 7) Despre Carol I; Carol II; Aurel Popovici 8) Curs de Istorie economică 9) Despre fericire 10) De toate 11) Adevărat tratat de vânătoare 12) Călătoriile mele 801 13) Despre carte 14) Sp. C. Haret 15) Țărănimea 16) Economia leg. 17) Evadări În lumea gândurilor 18) Profesori și economiști 19) C. Stere și N. Iorga 20) Ziarul și ziariștii 21) Despre cooperație 22) Colaborarea mea la un studiu tipărit În limba franceză pentru expoziția din America 23
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
colaboratorul meu loial), căruia Vă puteți adresa și D-voastră la nevoie, invocându-mi numele (Dr. Mihai Spiridon, Sf. Apostoli 59/II, ap. 6, Buc. VI, Tel. 139704). Ar fi bine să fie și acest brav luptător pentru Învățătorime și țărănime, cu lucrările sale, la Muzeu. Mi se pare că d-na Spiridon, fosta mea elevă, e la Flt. Cercetați-o! Din păcate fotografii din epoca studențească nu mai posed. Nu țineam deloc atunci la mutra mea. Să mai răscolesc și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și televiziunea din țară. Are merite însemnate în conducerea țării, care, în ultimele decenii, a reușit să progreseze în bine. S-au ridicat locuințe noi, confortabile, multe localități s-au urbanizat datorită dezvoltării accelerate a industriei. Și la sate, viața țărănimii a devenit alta, datorită mecanizării agriculturii, pe de o parte, și pătrunderii electricității în fiecare casă, ceea ce a avut ca efect folosirea aparatelor electrice, printre care cele mai de seamă sunt radioul și televiziunea. În afara acestora, învățământul a făcut pași
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-o masă amorfă de argați ai statului, a părăsirii satelor de către generațiile tinere, a crescut și pericolul dispariției fără urmă a acelei civilizații, care a asigurat însăși existența noastră ca popor în această parte a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
așa cum ni se prezintă, ca la niște copii proști și handicapați. Da, suntem handicapați de putere, dar nu suntem nici proști și nici lași, cum vecinii noștri ne fac, însă poate prea răbdători. Țăranul, altădată talpa țării, a fost desființat. Țărănimea era clasa majoritară, însă greu de organizat de partid și sindicat. Apoi nu au fost simbriași. De aici lupta de desfigurare a țăranului, care azi nu mai e nici cal, nici măgar. În acest fel, țăranii sunt supuși, izolați, închiși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ceaușescu, anii numărătorii inverse Aurora Liiceanu Rănile memoriei. Nucșoara, rezistența din munți Cristian Vasile Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist, 1945-1989. Documente și mărturii Robert D. Kaplan Iarnă la Mediterana. Tunisia, Sicilia, Dalmația și Grecia Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori) Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) Mihaela Cristea (editor) Reconstituiri necesare. {edin]a din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Crea]ie din România Vasile Paraschiv Lupta mea pentru sindicate libere în România * * * Lotul Antonescu în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din Făgăraș. Acesta a fost Ion Leonte Florea. Partide politice Pășind pe teren în mijlocul maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
jur. În Făgăraș era pe vremea aceea o școală de notari, unde am găsit băieți buni și de curaj. După câteva săptămâni majoritatea erau cu noi. Vinerea la Făgăraș e târg săptămânal. În această zi micul orășel e plin de țărănime, care vine încărcată în căruțele ei trase de cai frumoși. Mai cu seamă în Vinerile de peste vară vin regulat la târg și micii intelectuali din sate: preoți, învățători, notari și studenți din vacanță. În felul acesta am putut lua contact
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-se la Hârșova, s-a stabilit acolo ca avocat, a continuat să fie legionar, dar din lipsa unei persoane care să-l țină la înălțime, a trecut totul pe un plan secundar. Am încercat să spargem gheața și pe la sate. Țărănimea era însă cu național-țărăniștii și nu era ușor să o miști din făgașul ei. Pentru aceea am închiriat un camion și cu un grup de băieți am hotărât să vizităm într-o zi de Duminecă, satele Drăguș, Sâmbăta de Sus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost scopul pt. care i-a scos din aceste îndeletniciri rentabile, spoliatoare și ferite de orice sforțare fizică. Dacă au pretenția de a fi lăsați să trăiască în această țară, să se supună și ei eforturilor în care se sbate țărănimea noastră. În ceia ce privește pretențiunea ce au de a li se acorda învoiri pt. aranjarea chestiunilor de proprietate, motivul este cu totul nejustificat, deoarece prin legile referitoare, s-au prevăzut modalitățile cum să se lichideze cauzele exproprierilor imobilelor evreiești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sa, stilul se însuflețește, prinde culoare. Nostalgia trecutului se desprinde din cronica lui D., conștient totuși de neajunsurile vechiului regim, pe care le pune însă, în mare parte, pe seama „streinizmului”, condamnând „stăpânirea grecilor”. El are destulă simpatie și înțelegere pentru țărănime, după cum nu vede cu ochi buni luxul și trândăvia marii boierimi, care și-a pierdut „simțul patriotismului”. D. aprobă ceea ce ar putea ajuta la propășirea economică și culturală a Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
colaboraționism” (cu regimul comunist) care au fost formulate la adresa lui Marin Preda începând din 1990. Acuzațiile sunt demontate metodic, analiza și comentariul vizând succesiv teme, motive și pasaje „incriminate” din opera prozatorului. Studiul mai cuprinde pertinente investigări critice cu privire la tema „dispariției țărănimii” și la romanul Cel mai iubit dintre pământeni (cu focalizarea comentariului asupra protagonistului acestuia, Victor Petrini), interpretat ca fiind nu doar un „roman despre obsedantul deceniu”, ci o operă cu o tematică ontologică, cognitivă și morală care transcende prin semnificațiile
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
orientare fundamental clasică și de sensibilitate românească, sinteză de autentică substanță poetică și viguroasă expresie artistică, care îi conferă o incontestabilă originalitate. Într-o mare parte a publicisticii sale, C. se ocupă de folclor - depozitul spiritualității poporului (prin popor înțelegând țărănimea). Fără să ajungă la mitizarea viziunii, precum mai târziu alt ardelean, Lucian Blaga, a încercat să-i definească specificul pornind de la mit, cea mai veche și cea mai înaltă formă a artei populare. Vizibilă este, în orientarea lui C., influența
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
neliniști și aspirații nelămurite, provocându-i sfârșitul tocmai când era pe punctul de a scăpa de vraja fantasmelor trecutului. Mai important este romanul biografic Momâia (1947), în care sunt urmărite viața și faptele unui învățător rural animat de cultul pentru țărănime, dăruit cu patimă profesiei sale. Construită pe ideea jertfei de sine, a sacrificiului pentru binele satului, povestea ajunge să demonstreze că exagerarea poate duce la eșec. Dezinteresul față de aspectele concrete ale vieții personale, existența aproape exclusivă într-o lume a
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
a primit responsabilitatea de a organiza Congresul mondial de sociologie în 1939. Pe plan intern, Școala de la București a devenit o mișcare națională. Sociologia a ieșit din perimetrul izolat academic și a cuprins largi segmente, nu numai ale intelectualității românești. Țărănimea a fost în mod special receptivă la acțiunea sociologică de ridicare a satului. A doua moștenire: Gusti a lansat o direcție de dezvoltare a sociologiei care s-a dovedit a fi larg acceptată în prezent; dincolo de cadrul teoretic și metodologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]