2,211 matches
-
speriat și ei văzându-le coborâte.“ „Sosiseră cu lăzi de șampanie, cu coșuri și cutii de prăjituri. Pe noi, cu Postul Paștelui, mai mare ispita, dar ce să faci? Nu puteam mânca. Ei se îmbătaseră, luaseră la joc pe Floarea țiganca. Voiau să joace sârba și nu nimereau...“ Când au voit să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să se roage cu mătănii către biserică. Impresionați, le-au lăsat vitele. „Tot așa se întâmplă de câte ori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ajutoare medicale pentru populația bântuită de friguri tifoide, credeam noi, dar în realitate [de] tifos exantematic. A promis cu aceeași sancțiune ca de obicei. la cernica Pe la mijlocul lui mai, vremea fiind frumoasă, am pornit, însoțite de trei maici și o țigancă cu un coș, la mănăstirea Cernica. Drumul prin pădure era de șase kilometri, dar foarte plăcut; ajungând însă acolo, am rămas uimite de devastarea admirabililor stejari, care formaseră altădată o împrejmuire măreață vechii mănăstiri. Germanii tăiaseră acei copaci centenari, lăsând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care își făcea afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă enormă pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă care ne aducea căpșuni, bineînțeles cu preț îndoit față de cel de la piață. Timpul era admirabil și, în fine, cald. Ofițerii germani profitau de el și făceau dese excursii însoțiți de doamne, între altele [d-nele Dobrovici și Chiriacescu,]( Ediția a II
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Este greșeală mea, când am trecut numele de familie DUMITRU țăranului sărac spre mijlocaș, din Tărtășești, tatăl biologic al lui Marin Nastase. Adevăratul sau nume de familie a fost GRIGORE, încât cei doi copii rezultați din căsătoria lui oficială cu țiganca din Tărtășești au purtat numele de familie GRIGORE (un băiat, Constantin-Costel și o fată). Nastase Marin (Titi) a păstrat numele de familie al mamei sale, cât și trăsăturile rasei mamei; 2. Nu am fost destul de detailat în legătură cu felul cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Mărțișor și 5 poezii. 1874. Continuă colaborarea la Convorbiri cu nuvelele: Vânătoarea, Hatmanul Baltag și poeziile: Domnița și robul, Mini. 1875. În paginile aceleiași reviste apar : Astronomul și doftorul, Șanta, Două nebunii (nuvele), Țiganca (versuri). 1876. Semnează, în Convorbiri, nuvelele: Duduca Bălașa, Cânele Bălan și poezia A mea domnie. 1877. Se tipăresc, în revista de la Iași nuvelele: Petru Rareș, Andrei Florea Curcanul. Este tradusă în limba germană, de către Mite Kremnitz, nuvela Șanta, în volumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Dac-a vrea Dumnezeu. La Iași, editura librăriei Frații Șaraga tipărește un volum de Poezii (reluat într-un nou tiraj peste un an sau doi), cuprinzând 25 de lucrări: Primăvara, La lună, Doi ochi, Steaua de amor, Domnița și robul, Țiganca, Piatra lui Toader, Mini, Lui Costachi G. Rosetti, Pe albumul, A mea domnie, Curcubeul, Visul, 1 februarie 1878, Întăi mai, Măririle săracului, În cimitirul de la..., Gloria când, Pe albumul d-nei, Lui Iacob Negruzzi, La vânat, Vis de poet, Bucegiul, Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
văduvă, pentru a-și hrăni copii, muncește o viață întreagă cu acul în mână la o fereastră mohorâtă, fără să se plângă și fără să se revolte. Am cunoscut într-o cârciumă întunecată, la „Ciucaș”, în Brașovul anilor 1961, o țigancă bătrână care cânta cu o voce spartă acompaniindu se la un țambal vechi pe care îl purta atârnat de gât. Bețivi gălăgioși și urât mirositori, o ignorau sau adesea o insultau, ea răbda totul cu eroism: avea de întreținut acasă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
amanta directorului spitalului, mai zicea. Nu vezi cum arată? S-o fuți cu căciula-n mână. Avea o imaginație destul de productivă Marian. Nu vorbeam aici cu prea multă lume, pentru că una-două riscai să dai de povești cumplite. Vizavi era o țigancă care, abia acum, la 40 de ani, a aflat că e bolnavă, că pe lumea asta sunt oameni care aud, că poate părea surprinzător, dar normal așa e, să auzi. Probabil până atunci nu vorbise aproape nimeni cu ea, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
orașul în care făcusem liceul. Era o zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lăsăm să se integreze, așadar e numai vina noastră dacă lasă de dorit comportamentul lor. Că era un demers penibil, aveam să constat ceva mai târziu. În autobuzul care mă ducea acasă, s-a urcat la un moment dat o țigancă înfășurată în vreo șase fuste și care-l trăgea de unul dintre hartane pe un puradel nu tocmai curat a împrăștia duhori deloc ușor de ignorat. Stăteam undeva în spate, pe o ladă care ținea loc de canapea. Puradelul acela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
necesare: Odesa mamă, nu-i încăpățânată, aș spune mai degrabă „amestecată”. Mamă, nu mai înțeleg nimic, cum vine asta, „amestecată”? Draga mamii, uită-te la ea și spune-mi, e copilul vinovat că are sângele nostru amestecat ? Până și Maria țiganca a alăptat-o și i-a purtat noroc. Ai răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și mare adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca, prietena bunicii, este o altă poveste ce mi-a purtat noroc în viață și care desigur, îmi place s-o spun, face parte din existența mea. Până pe la 6 luni mă deocheam frecvent, mama nu știa ce să mai facă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
regulă la noi de Paști și de Crăciun, mama - fire extrem de generoasă - pregătindu-i din timp bucate alese, săpun de casă și mici atenții. De fiecare dată, prima întrebare era : Unde mi-e fata ? Când am intrat la facultate, Maria țiganca a plâns și-mi tot spunea neîncetat: Să nu uiți niciodată c-ai și sânge de țigan ! Plâng pentru prietena mea, Floarea, că n-a mai apucat să vă vadă mari; să fi trăit bunică-ta să te vadă acum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de acum amatoare de peisaje libertine, cu un extraordinar episod panoramistic, când m-am găsit, Într-o zi, amestecat În mulțimea de haimanale de pe maidan, care se țineau scai, râzând cu gura toată și ținându-se de pântece, după o țigancă Înaltă, zdravănă, de mare alură și stil atunci când, răspunzând huiduielilor mulțimii, Își ridica poalele și se bătea cu palma peste bujaverca ei neagră și nespă lată. Machiavel povestește despre Ecaterina Sforza că sta sus pe meterezele citadelei Ravaldino când oștile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neuitat În Moartea civilă; apoi dizeuza Parisului 1900, Yvette Guilbert, la femme aux gants noirs, și Félix Galipaux, cupletist În monorime imitate de G. Ranetti; și, ca să termin, acea dansatoare spectaculoasă, fluture multicolor, Loie Fuller, prietena principesei Maria, cum și țiganca spaniolă, dansatoare cu mii de draci În ea, curtezana Europei galante, cu toți marii duci ruși la picioarele ei, „La Belle“ Otero, care pomenește În memoriile ei despre bătrânețe, despre dragostele purtate În Bucureștiul nostru („foarte pitoresc oraș, cu multe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor din apro piere, cu coșul de rufe spălate și călcate În casa acestor țigănci, frumoasele mahalalei, ajunse, una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l la poartă, iar Marioara sculând mahalaua pe la ferestre cu automobilul ei de casă, unul din cele douăzeci de automobile ale Bucureștiului din acea vreme. A câștigat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fost proxenet, care, În scrisorile lăsate soției, profesorilor și elevilor din școală, Își cere iertare că s-a lăsat scos din minți de această fată cu care se afla de mult În dragoste, deși mărtu risește că-și iubea nevasta, țigancă și ea, spălătoreasă la această școală. I-am văzut pe amândoi pe străduța de lângă șoseaua Pandurilor, unde locuiau și părinții mei Într-o vreme, el mort și dus În cârcă spre furgonul morgii, ea Încă mai horcăind. După doi ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul mânjit după plecarea acestora, scoțându-le lăturile, mirosindu-le În acest timp urmele spasmu lui lor pasa ger. Nici o femeie din Regat nu se angaja la aseme nea treburi, afară de câteva țigănci sordide pe la bordelurile de periferie. Atâtea alte ardelence de-ale noastre, printre care poate verișoare și nepoate de-ale mele sau de-ale lui Bucuța, slu găresc cu anii prin casele ovreilor de orice condiție, dorm prin vizuini, fără aer
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unul din aceste baluri ale lăutarilor, am văzut-o pe nora marelui și preamodestului meșter al arcușului românesc Grigore Dinicu, În rochia ei de lamé prinsă În șold și În pantofii ei de argint, jucând cu toți dracii ei de țigancă - și, cerc Împre jurul ei, noi și femeile noastre de mâna stângă, printre lăutarii și tot neamul lor oacheș - Chiulabaua, Ca la ușa cortului și Hop și noi fe-ti-țe-le / Ri-di-căm ro-chi-țe-le / și bă-tând pi-cioru-n loc, / tra-gem sârba cea de foc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
curvelor, al sutelor de curve de pe maidanul și din hotelul Duca, de pe străzile Belvedere, Brezoianu, Câmpineanu, Domnița Anastasia și intrarea dr. Marcovici, găzduite, dichisite și dădăcite de patroanele, de „țațele“ lor, șchioapa, Pica, tanti Berta, ovreica, madam Gonda, unguroaica, și țiganca Măndica, pro tejate de eroii inimii lor, Iancu Chelbosu, Mitică Buzatu, Gonea și de eroul Între toți eroii bordelurilor, Victor Talianu, pe care l-am văzut mort În furgonul Morgii, ucis În bătaie de un birjar cu cheia grea de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mele. Rozina era o fată bună, nepoata cunoscutului de pe vremuri farmacist Bruss, țapul cel bătrân, libidinos și cu barba albită, la care se adunau ca la ele acasă, intrând prin ușa din dos a farmaciei lui de peste drum de Capșa, țigăncile florărese fru moase, ispititoare și curvance cu boierii, celebrate de Luchian În tabloul său faimos „Safta florăreasa“. Rozina fusese depravată de acest unchi al ei și, fiind alungată de familie, și-a luat lumea În cap ajungând șanteză la „Tana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
30 și 31 august 2006, când venise din SUA dl. Nicu Popa, Mihai Stan, de la Cluj, Florin Săsărman și Grigore Caraza, din Tg. Neamț. Atuncia și cu dl. Vadim Pirogan am mers într-un grup mare la cimitirul refăcut de la Țiganca. Cimitirul a fost refăcut cu sacrificiul neobositului român cu suflet mare din SUA, dl. Nicolae Popa, cel care a cules de pe câmp o sacoșă cu oasele sărmanilor ostași români, morți în cel de al doilea război mondial, uciși de ciuma
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Sofica îl trata pe ascuns cu ceaiuri contra impotenței, contra părului de pe spate, contra negilor din călcâie și contra urechilor blegi... În revistele alea erau însemnate cu roșu o sumedenie de fierturi miraculoase: tinctură de barba țapului, extract de pârțu’ țigăncii, alifie de buza iepurelui, suc de târtița viezurelui. Ilie I. Ilie și-a dat seama că de aia îi ieșeau lui gâlme pe spate și i se umpluse burta de păr, de la contraindicații. „Să nu te superi pe mine, Iliuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
carnetul în public. Aveam senzația că toată lumea se holbează la mine, iar unii mă privesc cu reproș: „Ia te uită la ăsta, vrea să-l știe toți că e nu știu cine!“ Acum, mă opresc în mijlocul trotuarului și îmi notez ideea că țigăncile care se pișă de-a-n picioarelea, când le vine, o fac cu atâta firesc, că nu mai ia nimeni în seamă. Totuși, într-o zi am plecat de-acasă fără pix și carnet. Odată și-odată trebuia să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bulevardul Saint-Michel, se găseau de vânzare duminică dimineața, în timpul slujbei, următoarele: CD-uri cu manele, hărți rutiere, cărți (la comandă domnu'! îmi spune un vânzătorul) de la literatura tânără Polirom la literatura verde legionară, pliante publicitare, oferte transport de bagaje Atlasssib, țigănci care cerșeau voios, un mini-stand cu covrigi și gogoși calde. România în miniatură. Mi-a plăcut mult.) 22 februarie 2001 Emisiune "economică" pe M6, dedicată traficului de inteligență din Est. M6 este un post de televiziune comercial. Se discută despre
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]