2,113 matches
-
A fost reparată în anii 1960, când a fost electrificată și a fost așezat parchet, peste planșeul de piatră existent, iar apoi, după cutremurul din 1977, care a produs multe stricăciuni. În anii 1997 - 2007, bisericii i s-au înlocuit țiglele sparte, a fost reparată și zugrăvită în interior și în exterior, i s-au schimbat ferestrele cu unele de tip termopan, iar acoperișului turnului i s-au schimbat forma și înălțimea, turnul devenind cu câțiva metri mai scund. În aceeași
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
era instalată bucătăria. În curte mai erau de regulă un grajd și cotinețe pentru păsări. Construcțiile publice erau de regulă construite din cărămidă cu acoperiș de tablă. Locuințele ridicate după 1950 sunt ridicate din aceleași materiale paiantă cu învelitori din țiglă sau tablă. Locuințele păstrează elemente de arhitectură țărănească: prispa cu cerdac, uneori apare si pridvorul, stâlpii din lemn, benzile din lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
au fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui turn rotund de pază din perioada romană în Vârful Gropoiului, între Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-au găsit țigle și fragmente ceramice. Cizer intră în documente, ca mai toate satele vechi din Transilvania, odată cu trecerea de la o stăpânire funciară bazată pe tradiția orală la una scrisă, care coincide cu intrarea de facto în administrația Regatului Ungar. În evul mediu
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
catapeteasmă și s-a dotat cu cele necesare slujirii. A fost târnosită în 8 septembrie 1969 de către P S Valerian Zaharia. Alte lucrări de întreținere și înfrumusețare au avut loc în anul 1979, când s-a schimbat acoperișul înlocuindu-se țigla cu tablă zincată și s-a tencuit din nou interiorul bisericii; în 1980-1981 s-a pictat biserica de către pictorul prof. Coriolan Munteanu din Cluj Napoca, în tehnica tempera grasă. Lucrările de renovare și înfrumusețare au fost binecuvântate în toamna anului 1981
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
în anul 1824. În ceea ce privește biserica de zid, numită „biserica ungurească”, nu există izvoare scrise. Această informație s-a transmis doar pe cale orală. Până în urmă cu câteva decenii, pe locul fostei biserici se mai găseau încă fragmente de cărămidă și de țiglă. Foarte probabil ca această biserică să fi fost înaintea bisericii de lemn de la 1598. De-a lungul istoriei sale, religiile predominante în Marin au fost două: ortodoxă și greco-catolică. Evoluția numărului de enoriași rezultă atât din recensămintele autorităților seculare cât
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1946 o clopotnița din piatră cu dimensiunea de 5m/5m, care deține 4 clopote datate la 1797, 1799, 1884 și unul nedatat (probabil la fel de vechi că primele două). Casă parohiala a fost construită în anul 1911 din cărămidă, acoperită cu țigla, compusă din 6 camere. Între preoții parohi care au slujit bisericii sunt amintiți Mihai Bendevschi, Vasile Turtureanu și Vasile Onica. Prima școală din satul Calafindești apare în anul 1875 în locuința gospodarului Poclitar Irimie, pentru că un edificiu propriu să fie
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
în pădure, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și cu cărămidă și acoperit cu țiglă. De existența lui sunt legate și câteva povestiri care vorbesc de haiduci, potere și locuri de tabere. După Revoluția din decembrie 1989, ultimele ruine ale hanului au dispărut, fiind probabil luate de către țăranii care-și construiau case. Pe lângă han, boierul
Poiana (Dolhasca), Suceava () [Corola-website/Science/301985_a_303314]
-
care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate fiind puține. În cele trei sate au funcționat și funcționează câte o școală generală, încă dinaintea războaielor mondiale; de asemenea, câte o biserică și un cămin cultural (mai puțin în
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
a fost terminată abia în anul 1433. Ea este unul dintre monumentele gotice de primă importanță ale Austriei. Domul măsoară 34 metri în lățime și 107 metri în lungime și are patru turnuri. Acoperișul său se constituie din 230.000 țigle colorate. Ambele turnuri ce străjuiesc intrarea principală ( Heidentürme) au o înălțime de 65 de metri și adăpostesc clopotul care la rândul său are o înălțime de trei metri și cântărește 22 de tone. Cel mai înalt turn al domului este
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. În Evul
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 084), localitatea apare sub numele de „Sz. Miklos”. Numele localității provine de la Sfântul Nicolae (Nicoară), a cărui denumire populară este Sânnicoară. Vechimea așezării este atestată prin fragmente neolitice de silex găsite în locurile ”Pripor” și ”La Țigla” . În Lab s-a găsit un mormânt din epoca bronzului cu vase de lut și ceașcă de cultură Otomani. Pe porțiunea de drum roman care trece pe contrapantele Tarcei Mici s-au găsit urme ale așezării romane: ziduri, țigle, olane
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
La Țigla” . În Lab s-a găsit un mormânt din epoca bronzului cu vase de lut și ceașcă de cultură Otomani. Pe porțiunea de drum roman care trece pe contrapantele Tarcei Mici s-au găsit urme ale așezării romane: ziduri, țigle, olane, ceramică, monede. Pe locul unde este astăzi grădinița s-au scos la iveală vase romane, cărămizi, ziduri de piatră. S-a mai găsit ceramică la locul ”După capul satului” și un altar votiv de calcar în 2003. Din punct
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Lungimea totală a bisericii este de 23,35m cu o lățime exterioară de 8m. Zidurile sunt construite din cărămidă cu o lățime de 60 cm. Unicul turn al bisericii are o înălțime de 25m. Biserica a fost acoperită inițial cu țiglă, ulterior în urma unor renovări (2010), cu tablă din cupru.
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
pe dealul "Csókás", au dus la identificarea unei așezări din prima epocă a fierului, suprapusă de o fortificație medievală timpurie. Cu această ocazie a fost descoperit și un mormânt de incinerație din epoca romană. Tot aici s-au descoperit cărămizi, țigle, obiecte din fier și mai multe fragmente ceramice romane. În "Valea Cetății" s-au descoperit fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului, precum și o urnă de aspect hallstattian, din prima epocă a fierului.
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
Buzăului, Ioan Dima din Sita Buzăului și pr. Olimpiu Rusu din Sita Buzăului (aprilie 1926-noiembrie 1928). Al doilea preot stabil a fost Filip Nicanor (1928-1948) - originar din Apoldu de Sus (Sibiu); a refăcut casă parohiala și a acoperit-o cu țigla, în 1935 i-a adăugat o verandă de cărămidă (folosită că birou și bucătărie de vară. În 1936 - s-a făcut gardul din fața bisericii, amenajarea cimitirului și planul pentru renovarea bisericii (înlăturat în favoarea noi biserici); s-au strâns materialele necesare
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria", iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
vas de lut, de la sfârșitul epocii bronzului, În punctele la Cremeniș, Cânepiști și la „Râtul Jii” (Viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila "Leg. V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de lut, datate la sfarsitul epocii bronzului., În punctele la Cremenis, Cânepiști și la „Ritul Jii” (viei) au fost descoperite, în anii 1846-1847, mai multe obiecte din epoca română, cuprinzând: un capitel de coloană, cărămizi cu ștampila Leg. V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. La acestea se adaugă o altă descoperire arheologică, efectuată în anii 1976-1977 de către Victor Moldovan, pe atunci profesor de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe șoseaua Cluj - Apahida - Podul Ghirișului - Suatu . Hotarul satului are dealuri cu panțe domoale, dar și porțiuni accentuate în funcție de structură formațiunilor geologice, cu cote cuprinse între 515 m. la " Dealul Ierdanima ”, 508 metri la " Dealul Găină ",respectiv 526 m la Țigla Frații și 350 m. la " Râtul lui Gotar ". Relieful, așa cum se prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia reflectă structura subasmentului. Alunecările de teren, prezente în perimetrul satului, au fost studiate de geomorfologi folosindu-se denumirea de glimee, la ceea ce localnici le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând direcția spre podul Ghirișului, Căianu, Gădălin și Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ortodoxă din anul 1948. Ridicată în stil neoromanic, în formă de navă, cu coiful turnului în stil baroc, biserica a fost construită de Ștefan Hajdu din Luduș și Ioan Jucan din Frata, ajutați de săteni. Inițial a fost acoperită cu țigla de tip șolzi, ulterior constatându-se că structura bisericii nu rezistă la un astfel de acoperiș, în 1938 țigla fiind înlocuită cu o structură ușoară de tablă zincata. În anul 1992 are loc o reparație capitala a interiorului bisericii și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]