5,392 matches
-
Vaslui au fost incluse fostele raioane: Bârlad, Huși, Negrești și Vaslui. În acest context spitalul raional Vaslui va deveni Spital județean, titulatură pe care o va păstra până în anul 1997 când va deveni Spital Județean de Urgență. 3. CTITORIA PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC ÎN VASLUI În evoluția sa istorică fiecare așezare umană, mai mult sau mai puțin importantă, a cunoscut momente de implicare socială din partea unor oameni care, dincolo de posibilitățile lor materiale, aveau o viziune umanist-filantropică, cu inclinații speciale pentru a servi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care, dincolo de posibilitățile lor materiale, aveau o viziune umanist-filantropică, cu inclinații speciale pentru a servi binele comun, înscriindu-și astfel numele în cartea de aur a memoriei acestor comunități. Și ce putea fi mai util pentru o comunitate, decât un așezământ care să asigure îngrijirile necesare omului aflat în suferință?, înscriindu-se astfel în spiritul carității creștine ilustrate atât de frumos (în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fi mai util pentru o comunitate, decât un așezământ care să asigure îngrijirile necesare omului aflat în suferință?, înscriindu-se astfel în spiritul carității creștine ilustrate atât de frumos (în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă, fără riscul de a ne condamna la uitare și neființă. Așa se face că primul așezământ spitalicesc, care avea să poarte numele ctitorului său timp de aproape o sută de ani, să fie redenumit în perioada dictaturii comuniste: spital unificat raional și apoi spital județean, aruncându-i-se astfel identitatea în derizoriu. Este cu atât mai
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială, un apeduct pe o distanță de 400 stânjeni care
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Donici, proprietarul moșiei Valea Ursului (Giurgeni) cu ocazia sfințirii bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh din comuna ElisabetaDoamna, făcută după planul său și pe cheltuiala sa proprie. Executorul testamentar al defunctului face cunoscut Spitalului Drăghici din Vaslui sumele anuale destinate așezământului spitalicesc inițiat de unchiul său la Vaslui, sume rezultate din veniturile moșiei Giurgiu (Giurgeni), Valea Ursului, județul Roman. Pe lângă lucrarea evocată mai sus, a mai scris "Etude sur le concordance des epactes avec le ciel" și "Suplement au resume du
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul,,. Elena Șubin, în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE SPITALUL LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE SPITALUL LUI DRĂGHICI După cum s-a menționat într-un capitol anterior, primul așezământ spitalicesc a fost înființat de postelnicul Dimitrie Drăghici în anul 1849, ca spital particular numit și Spitalul lui Drăghici sau „casă ospitalicească”. Clădirea se afla pe marginea unui deal, în partea de apus a orașului Vaslui, locul fiind proprietatea Elenei
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în a doua jumătate al secolului XIX și în prima jumătatea a secolului următor, s-au găsit oameni animați de idei filantropice, unii din ei chiar primari și prefecți care făceau parte din direcția spitalului, oameni care au ajutat substanțial așezământul spitalicesc. Se remarcă în această direcție: Spătarul Ștefan Angheluță (primul primar instalat de Mihail Kogălniceanu), P. V. Irimiade, doctor Gheorghe Scarlat, doctor Nicolae Radovici, ing. Panainte Donici (nepotul lui Dimitrie Drăghici), medelnicer Nicolae I. Racoviță, etc... Din familia Ghica, Elena
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cea mai îndelungată activitate (30 de ani) ca medic al Spitalului (1888-1918), medic eminent, devotat până la sacrificiu profesiunii de ajutorare a acelor aflați în suferință. După reclădirea Spitalului, doctorul Jack Ungar a redactat, în anul 1910, un "Regulament pentru administrarea așezământului Spitalului lui Drăghici din Vaslui" (tipărit la Tipografia Letcae din Huși). Potrivit acestui Regulament, Epitropia se compunea din: prefectul județului, președintele tribunalului, un delegat al moștenitorilor Elenei Șubin. Regulamentul amintit reia unele articole din actul de fondație al lui Dimitrie
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care, de-a lungul timpului au trudit în spital, uneori ani îndelungați, unii dintre ei adevărate personalități, care au contribuit, prin munca și realizările lor, la formarea prestigiului acestui spital. Argument În cei peste 150 de ani de existență ai așezământului spitalicesc din orașul Vaslui, s-au perindat prin secțiile sale generații întregi de medici, fiecare generație aducându-și contribuția în funcție de posibilitățile medicale ale timpului și a conjuncturii istorice prin care trecea această parte a ținutului Moldovei. Trebuie să amintim aici
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
medici care au contribuit la organizarea și dezvoltarea spitalului Drăghici, în secolul al XIX-lea au fost: dr. Iacob Felix, dr. Ștefan Corvin, dr. Toma Hepites, dr. Aristide Peride, dr. Benjamin Taussig, precum și primii medici care au lucrat în acest așezământ: dr. Ignat Markstein și dr. Karol Hoffman. Urmează o serie de medici cu activitate îndelungată a căror devoțiune a mers uneori până la sacrificiul suprem: dr. Jack Ungar 30 de ani de activitate (1888-1918), dr. Alexandrina Holban, principala colaboratoare a dr. Gheorghe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
colectivă fapte, evenimente și oameni din vremurile de odinioară. POSTFAȚĂ Prof. Mihai Ciobanu Monografia „De la Spitalul lui Drăghici, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui” se constituie într un document, dar și într-un argument, o biografie a vechiului și noului așezământ spitalicesc din municipiul Vaslui și cuprinde un microcosmos de viață a unei instituții care dăinuiește de peste un veac și jumătate. Această carte, inedită și unică prin conținutul ei, reface cu acribie științifică drumul parcurs de una din cele mai vechi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
memoria lui afectivă, nu numai clădirile vechi și noi construite de-a lungul timpului, ci în primul rând făclia dusă de generațiile de medici care s-au succedat în decursul timpului, jertfa lor supremă pentru sănătatea oamenilor care au înnobilat așezământul spitalicesc cu numele lor. M-aș referi numai la câțiva dintre ei: dr. Ignat Markstein - primul medic de arondisment, magistru în „hirurgie” și acușer (mamoș), școlit la Universitatea din Viena; dr. Gheorghe Andreescu - doctor în chirurgie și obstetrică, fiul lui
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cazul acestei monografii lucrurile s-au petrecut de o manieră asemănătoare. Parcurgând materialul pe care inițiatorii acestui proiect mi l-au prezentat, în ideea unei colaborări pentru definitivarea lui, am avut o adevărată revelație privind extraordinara istorie a acestui vechi așezământ spitalicesc pe care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care inițiatorii acestui proiect mi l-au prezentat, în ideea unei colaborări pentru definitivarea lui, am avut o adevărată revelație privind extraordinara istorie a acestui vechi așezământ spitalicesc pe care nu o cunoscusem până atunci. Am realizat imediat că puține așezăminte de acest gen din ținuturile moldave se pot mândri în istoria lor cu un asemenea parcurs. Și toată această istorie s-a scris prin marile personalități care au poposit aici, au muncit aici, sau au plecat de aici ca dintr-
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19 și mijlocitorul unui nou așezământ. Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare 19 și mijlocitorul unui nou așezământ. Ca urmare, simbolu‑ rile pregăteau astfel lumea pentru venirea lui Cristos și totodată pentru apari‑ ția icoanelor. Cărțile Vechiului Testament în special cele profetice, abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
batista și începu să se șteargă pe față.”]. Dar ceea ce se întamplă în gradină este un mister desăvârșit: țigăncile sunt personaje fără față, despre care nu se știe dacă se schimbă odată cu trecerea anilor. Chiar și existența unui astfel de așezământ în mijlocul orașului este un lucru greu de înțeles pentru cine nu percepe altceva decat simpla realitate: „Gavrilescule, mi-am spus, să presupunem că sunt țigănci, mă rog, dar de unde au ele atâția bani? O casă ca asta, un adevărat palat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de locuințele omenești, acolo unde nu e nimeni, unde în jur domnește largul, unde copacii se îmbrățișează cu lianele. Acolo învățătorii vor preda în liniște, iar elevii se vor ocupa de știință și-și vor îmbogăți cunoștințele [...] pe teritoriul acestor așezăminte școlare va trebui să se planteze o livadă și să se facă o grădină de zarzavat. Elevii vor ajuta la lucrarea cîmpului și se vor aproviziona cu hrană... În timpul liber, elevii vor planta livezi cu mîinile lor proprii, le vor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
vieții? Oare copiii nu se nasc neștiutori pentru ca, treptat, trecînd la starea de cunoaștere, să încerce o bucurie din aceasta? Dacă datorită severității și barbariei noastre nu putem face astfel încît cunoașterea să fie o bucurie, de ce trebuie să creăm așezăminte școlare asemănătoare unor închisori? Creatorul a vrut ca prin intermediul unei naturi admirabile și al odihnei să dezvolte mintea copiilor și treptat să-i adapteze la cunoștințe"246. 5.7. Școlile noi Problema izolării copilului de societatea civilizată și de familie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
al mișcării conservatoare. Denunțarea ideilor novatoare, identificate ca fiind responsabile pentru slăbirea "resorturilor puterii legitime"12, dar și activitatea celor două grupări "reformatoare" de la Iași și București din noiembrie 1827, care cereau egalitatea în fața legii, electivitatea domnitorului și existența unui așezământ constituțional 13, contribuiau la prefigurarea unei confruntări între diferite asocieri politice care încercau, fiecare cu mijloacele lor de exprimare, să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
I.C. Brătianu avusese dreptate în predicția sa cu privire la dizolvarea Camerei, acest lucru se datora în mare parte modului în care acționase primul ministru. Astfel, în contextul existenței unei Camere dominată de conservatori, Mihail Kogălniceanu prezenta, la 15 aprilie 1864, un "așezământ electoral" care nu putea să nu provoace nemulțumirile celor care vorbeau și acționau politic în numele dreptei românești. Schimbarea fundamentală presupunea împărțirea alegătorilor în două categorii: primari și direcți, după gradul de instruire școlară, cărora li se pretindea drept cens numai
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
240. 80 Ibidem, p. 245. 81 "Reformele dorite de noi trebuie să se conformeze cu geniul, cu datinile, cu adevăratele nevoi ale românilor, precum și cu gradul culturii lor, ele nu trebuie să fie simple copii sau traduceri din legi și așezăminte străine, inadecvate stării noastre, ci aplicabile practic, oportune", în Ibidem, p. 245. 82 Ioan Stanomir, op. cit., p. 298. 83 Anul 1859 avea să fie considerat de către liberali unul de referință nu numai pentru istoria românilor, dar și pentru propria lor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]