4,851 matches
-
îi este frică de bărbați. Chiar dacă ei prezintă o imagine plăcută și liniștitoare (imaginea medicului), ei sunt - pentru inconștientul său - amenințători și susceptibili să declanșeze cele mai îngrozitoare catastrofe din viața sa. Partea a doua DICȚIONAR DE SIMBOLURI ONIRICE A Abandon, singurătate Teama de a fi abandonat, mai ales în cazul copiilor, este foarte mare. Visele a căror temă principală sau inițială o constituie abandonare pot fie să corespundă unei activități dureroase sau care generează un sentiment de nesiguranță (pierderea serviciului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
individualitatea. Singurătatea evocă în plus, la modul simbolic, tema orfanului, care este angoasa cea mai puternică a copiilor. Oricât de dramatică ar fi condiția orfanului, ea este o caracteristică a numeroși eroi din basme și din mituri. La fel ca abandonul, absența protecției parentale îl obligă pe individ să se depășească, să găsească în el resursele necesare pentru a-și construi un drum în viață și a-și atinge scopurile. În lucrarea sa Psihanaliza basmelor, Bruno Bettelheim evocă abandonarea eroului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
La Fontaine, referitoare la greiere. Deșert Deșertul evocă, în inconștientul colectiv, solitudinea și sterilitatea. «Traversarea deșertului» semnifică o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșert» vine de la verbul latin deserere, „a abandona”), de eșec, de penibil, sentiment sporit de imensitatea (asemenea deșertului) a sarcinii ce trebuie îndeplinite. Dar deșertul are și o semnificație spirituală de purificare și înălțare. Loc suprem al confruntării cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
construi extrem de simplu. Este suficient să amorsăm o situație minimă, generatoare de conflict, și să insistăm abil, stârnind interesul de lectură - de pildă, să privești prelung și nemișcat pe fereastră, în noaptea de Revelion sau de Crăciun. O suprapoveste (singurătate, abandon etc.) se conturează în filigran. Ineditul intrigii și al unghiului de atac, originalitatea deznodământului, talentul evocator și siguranța autorului în realizarea unui suiș epic - toate acestea completează structura deja amintită și fac diferența dintre o povestire simplistă și un text
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vor viza mai ales rezultatele parcursului, și nu parcursul ca atare, ce va fi mai puțin corectat, direcționat și validat în mod operativ. Caracterul oarecum impersonal al instruirii generează o relativă dezumanizare a formării, o de motivare circumstanțială și un abandon școlar mai înalt decât cel manifestat în instituțiile tradiționale. Paleta metodică utilizată în învățământul la distanță este relativ restrânsă, neputându-se edita o serie de metode formative precum jocul de rol, studiul de caz complex, punerea în situație etc. Educatorul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
metafizice, Însingurarea autoimpusă este o atitudine metodică a conștiinței tale. Ea mă Împlinește, eliberându-mă de lume și mă deschide către orizontul ideilor și al valorilor morale pe care le trăiesc ca pe o existență personală autentică și satisfăcătoare. Singurătatea abandonului este o altă formă de singurătate. Am stabilit că omul nu este singur, nu poate fi singur. Din acest motiv, atât În plan extern, cât și În plan sufletesc interior, el aspiră permanent către un altul, către o altă persoană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
presupune o „vedere interioară” a celuilalt de către mine, dar și o reflectare a acestuia În persoana mea. Din aceste considerente, privirea atinge sfera conștiinței. Ea poate fi Înțeleasă ca mângâiere, consolare, Înțelegere, sprijin sau, dimpotrivă, poate Însemna mustrare, dispreț, dezgust, abandon, ironie, culpabilizare. Privirea este primul semn al Întâlnirii. Ajută și susține sau condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral. După cum, În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conflict se construiește Întotdeauna pe o abatere de la normele morale. În cazul acesta, nebunia culturală are În centrul ei vinovăția tragică, complexul de culpabilitate. Tot În seria nebuniei culturale se Înscriu nebunia eroică, ilustrată de nebunia lui Ahile, și nebunia abandonului, reprezentată de sinuciderea Didonei. O formă intermediară, Între nebunia culturală și nebunia psihomorală, o reprezintă posesiunea demoniacă. Aceasta din urmă este legată de impresia de penetrație interioară și de posedare a individului de către diavol. Ea este un delir care apare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru Combaterea Discriminării, înființat prin Strategia Guvernului. Elementele de noutate ale PNAinc completează activitățile propuse pe cele cinci domenii sectoriale ale Strategiei Guvernului, de exemplu, capitolul educație, care în contextul creșterii participării școlare face referire la formele preșcolare, la prevenirea abandonului și eșecului școlar, sau capitolul muncă, ce prevede un suport masiv pentru participarea la învățământul secundar, în primul rând la cel vocațional, dar și la cel liceal, care conduce spre învățământul superior. Alte obiective ale PNAinc, elemente de noutate, neabordate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să le înțelegi pe toate...”. Aici, inculpata vorbește despre climatul din pușcărie, despre tensiunile care apar între deținute, despre nevoia adoptării unor strategii de supraviețuire (instinctul de autoconservare) pentru a putea face față singurătății, dezamăgirilor de tot felul, sentimentelor de abandon, de eșec, de inutilitate, nesiguranței, lipsei prezenței celor dragi... Se confirmă aici afirmația unei alte deținute: C.A. - ,,Domnule, după 15 ani de pușcărie, te eliberezi de aici nebun de tot”. Inculpata are planuri de viitor. Își dorește să se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Emrick, 1975, pp. 1055-1060). Totuși, studiile dovedesc că dintre persoanele care au început să frecventeze grupurile de sprijin, între 19 și 25% au renunțat să mai participe după a patra sesiune (Baekeland, Lundwall, Kissin, apud Gibbins, 1975). Mai mult, rata abandonului este mai ridicată în rândul persoanelor cu o situație socioeconomică precară, astfel încât doar 5% apelează la programele de sprijin în vederea reintegrării sociale (Chafetz, Blane, 1963, pp. 12, 862). Totuși, chiar dacă situația pare descurajantă, alcoolicii săraci preferă tratamentul oferit în grup
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
categorii de romi, în sensul că cei care au un nivel mai ridicat de educație și cei care trăiesc în comunități mixte, și nu în comunități izolate vor face astfel încât și copiii lor să urmeze școala. Pe de altă parte, abandonul școlar este mai pregnant în rândul copiilor romi, în special în primele clase. Nefiind incluși în grădinițe, aceștia au dificultăți de integrare în școală și de supunere la reguli și optează pentru abandon. De asemenea, și condițiile materiale constituie pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să urmeze școala. Pe de altă parte, abandonul școlar este mai pregnant în rândul copiilor romi, în special în primele clase. Nefiind incluși în grădinițe, aceștia au dificultăți de integrare în școală și de supunere la reguli și optează pentru abandon. De asemenea, și condițiile materiale constituie pentru unii un factor ce conduce la abandon școlar. Munca în gospodărie sau pentru completarea veniturilor familiei, ori sarcinile timpurii reprezintă alți factori care contribuie la abandonarea școlii. Pe de altă parte, școala nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiilor romi, în special în primele clase. Nefiind incluși în grădinițe, aceștia au dificultăți de integrare în școală și de supunere la reguli și optează pentru abandon. De asemenea, și condițiile materiale constituie pentru unii un factor ce conduce la abandon școlar. Munca în gospodărie sau pentru completarea veniturilor familiei, ori sarcinile timpurii reprezintă alți factori care contribuie la abandonarea școlii. Pe de altă parte, școala nu mai este considerată necesară pentru a reuși în viață, cel puțin de către o parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale de stat a prestațiilor care nu au natură contributivă sau nu au legătură cu riscurile sociale asigurate, din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor, pentru asigurarea cadrului legal necesar aplicării acestor măsuri care presupun modificări, pentru anul 2006, în structura bugetului asigurărilor sociale de stat și în aceea a bugetului de stat, fapt ce impune reflectarea în bugetele anului 2006 a sumelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în societatea românească și a grupurilor sociale aflate în condiții de risc ridicat de marginalizare. • Obiectivul 1 - identificarea principalelor tipuri și surse de excluziune socială: - excluziunea economică: a) de la venituri primare; b) de la transferuri sociale; - excluziunea de la educație: participare școlară/abandon școlar la diferite niveluri, pe medii rezidențiale și grupuri sociale; - excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de zonă/ comunitate; accesul la transport/căi de comunicație; - excluziunea socială cauzată de abandonul/lipsa familiei (copii, bătrâni, persoane cu dizabilități); - excluziunea socială în funcție de gen; - traficul de ființe umane; - caz special: populația de rromi; - caz special: copiii abandonați, neglijați sever, maltratați. • Obiectivul 2 - O analiză a situației diverselor grupuri sociale cu risc ridicat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tabelele anterioare) a afectat negativ nu numai calitatea învățământului, ci a produs și o adâncire a polarizării accesului la învățământ. Segmentele sărace (prezente masiv în zonele rurale) au un acces extrem de scăzut la învățământul superior, dar și la cel liceal. Abandonul școlar, adesea chiar în școala primară, deși procentual nu este însemnat, prin efectele lui grave reprezintă o problemă serioasă. La aceasta se adaugă și polarizarea beneficiilor învățământului pentru segmentul marginal al societății. Calitatea pregătirii școlare este înalt polarizată, iar analfabetismul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se adaugă și polarizarea beneficiilor învățământului pentru segmentul marginal al societății. Calitatea pregătirii școlare este înalt polarizată, iar analfabetismul funcțional, deși afectează un segment redus al populației de tineri, este de luat în considerare cu toată seriozitatea. Participarea școlară și abandonul: deși statisticile arată că rata de cuprindere în ciclul primar este ridicată (în jur de 99% la nivelul anilor 1999-2002), iar rata abandonului (cei care se înscriu la școală, dar renunță pe parcurs) e relativ scăzută, putem vorbi totuși de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
segment redus al populației de tineri, este de luat în considerare cu toată seriozitatea. Participarea școlară și abandonul: deși statisticile arată că rata de cuprindere în ciclul primar este ridicată (în jur de 99% la nivelul anilor 1999-2002), iar rata abandonului (cei care se înscriu la școală, dar renunță pe parcurs) e relativ scăzută, putem vorbi totuși de performanțe școlare scăzute pentru o parte semnificativă a elevilor, în special în cazul celor din mediul rural. Cu alte cuvinte, am putea defini
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
vorbi totuși de performanțe școlare scăzute pentru o parte semnificativă a elevilor, în special în cazul celor din mediul rural. Cu alte cuvinte, am putea defini participarea acestora ca fiind doar formală, ea reprezentând, prin prisma cunoștințelor acumulate, echivalentul unui „abandon funcțional”. Acest tip de participare școlară, care nu generează un nivel satisfăcător de achiziție a informației și deprinderilor, este determinat la unii dintre elevi mai degrabă de condiționarea primirii alocației pentru copii distribuită prin școală. Dacă participarea la educația primară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pregătire școlar-profesională încheiată/finalizată cu o diplomă/un certificat de absolvire. Se prefigurează riscul fragmentării generațiilor tinere în două segmente: cei care termină studii universitare și cei ce nici măcar nu termină liceul sau o școală profesională. Tabelul 11.1. Rata abandonului școlar Primar Gimnazial Liceal Postliceal Profesional Complementar De maiștri 1995-1996 0,5% 1,0% 3,9% 7,1% 5,0% 6,4% - 1999-2000 0,8% 0,9% 3,8% 8,9% 5,4% 8,3% 5,2% Sursa: INS Tabelul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Postliceal Profesional Complementar De maiștri 1995-1996 0,5% 1,0% 3,9% 7,1% 5,0% 6,4% - 1999-2000 0,8% 0,9% 3,8% 8,9% 5,4% 8,3% 5,2% Sursa: INS Tabelul 11.2. Evoluția ratei abandonului școlar An 1989/1990 1990/1991 1991/1992 1992/1993 1993/1994 1994/1995 1995/1996 1996/1997 1997/1998 1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Rata abandonului 3,2 4,9 3,9 2,2
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2% Sursa: INS Tabelul 11.2. Evoluția ratei abandonului școlar An 1989/1990 1990/1991 1991/1992 1992/1993 1993/1994 1994/1995 1995/1996 1996/1997 1997/1998 1998/1999 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Rata abandonului 3,2 4,9 3,9 2,2 1,9 2,0 1,9 1,9 2,0 2,2 2,0 1,8 2,3 - Sursa: INS Programul de combatere a abandonului școlar, inițiat de către MECT, MS, MMSSF, Autoritatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
2000/2001 2001/2002 2002/2003 Rata abandonului 3,2 4,9 3,9 2,2 1,9 2,0 1,9 1,9 2,0 2,2 2,0 1,8 2,3 - Sursa: INS Programul de combatere a abandonului școlar, inițiat de către MECT, MS, MMSSF, Autoritatea Tutelară, ANPCA, definitivat și lansat în 2002 pe baza Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, prevede: - strategia dezvoltării învățământului preuniversitar pentru perioada 2001-2004; - strategia de stimulare a participării la educație a copiilor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]