9,045 matches
-
miocardic acut postero-inferior, pneumonie bazală, pericardită, colica saturnină, etc.). În afara durerii, sindroamele menționate asociază un alt semn caracteristic: sdr. peritonitic durere + contractură musculară, sdr. ocluziv durere + oprirea tranzitului, sdr. hemoragic durere + șoc hemoragic, torsiunea de organ durere + formațiune palpabilă, sdr. abdominal supraacut Ö durere + șoc. Examenele de laborator (de rutină) pot evidenția leucocitoză (sdr. peritonitic), scăderea hemoglobinei și a hematocritului (hemoragie digestivă superioară/inferioară), creșterea bilirubinemiei, a amilazemiei (colecistite acute, pancreatite acute) etc. Explorările imagistice de rutină sunt: radiografia abdominală simplă
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sdr. abdominal supraacut Ö durere + șoc. Examenele de laborator (de rutină) pot evidenția leucocitoză (sdr. peritonitic), scăderea hemoglobinei și a hematocritului (hemoragie digestivă superioară/inferioară), creșterea bilirubinemiei, a amilazemiei (colecistite acute, pancreatite acute) etc. Explorările imagistice de rutină sunt: radiografia abdominală simplă (evidențiază: nivele hidro-aerice Ö ocluzii, pneumoperitoneu Ö perforație de viscer cavitar), echografia abdominală (precizează diagnosticul în colecistita acută, pancreatită, formațiuni tumorale), echografia Doppler (evidențiază malformații vasculare), endoscopia (în hemoragiile digestive superioare și inferioare poate avea rol diagnostic sau/și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sdr. peritonitic), scăderea hemoglobinei și a hematocritului (hemoragie digestivă superioară/inferioară), creșterea bilirubinemiei, a amilazemiei (colecistite acute, pancreatite acute) etc. Explorările imagistice de rutină sunt: radiografia abdominală simplă (evidențiază: nivele hidro-aerice Ö ocluzii, pneumoperitoneu Ö perforație de viscer cavitar), echografia abdominală (precizează diagnosticul în colecistita acută, pancreatită, formațiuni tumorale), echografia Doppler (evidențiază malformații vasculare), endoscopia (în hemoragiile digestive superioare și inferioare poate avea rol diagnostic sau/și terapeutic alcoolizări, electrocoagulări) etc. Un loc important în urgnețele chirurgicale abdominale este ocupat de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
viscer cavitar), echografia abdominală (precizează diagnosticul în colecistita acută, pancreatită, formațiuni tumorale), echografia Doppler (evidențiază malformații vasculare), endoscopia (în hemoragiile digestive superioare și inferioare poate avea rol diagnostic sau/și terapeutic alcoolizări, electrocoagulări) etc. Un loc important în urgnețele chirurgicale abdominale este ocupat de abdomenul acut traumatic. Semiologia este polimorfă, rezultând prin asocierea mai multor sindroame (peritonitic, de hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
și terapeutic alcoolizări, electrocoagulări) etc. Un loc important în urgnețele chirurgicale abdominale este ocupat de abdomenul acut traumatic. Semiologia este polimorfă, rezultând prin asocierea mai multor sindroame (peritonitic, de hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic cu ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic cu ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj peritoneală cu determinarea cantitativă a numărului de globule roșii. Autorii anglosaxoni propun o schemă eficientă de mangement a traumatizatului abdominal în funcție de rezultatul puncției-lavaj peritoneale (tabelul 4.10). 4.5. PREGĂTIREA PREOPERATORIE PROPRIU-ZISĂ După evaluarea riscului și echilibrarea tarelor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj peritoneală cu determinarea cantitativă a numărului de globule roșii. Autorii anglosaxoni propun o schemă eficientă de mangement a traumatizatului abdominal în funcție de rezultatul puncției-lavaj peritoneale (tabelul 4.10). 4.5. PREGĂTIREA PREOPERATORIE PROPRIU-ZISĂ După evaluarea riscului și echilibrarea tarelor organice se va realiza o pregătire generală și locală. Momentul operator se va stabili în colaborare cu anestezistul când bolnavul este echilibrat
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în amplitudine poate semnifica dezvoltarea unei tromboze venoase profunde, infecția plăgii, viroză respiratorie, etc. Febra neregulată, cu valori mari 39-40șC, este caracteristică pentru supurațiile profunde. Aprecierea stării de hidratare se realizează prin: măsurarea diurezei, aspectul urinei, mucoasei linguale, pliul cutanat abdominal; astfel în deshidratare urina este în cantitate redusă (sub 500ml/zi), concentrată, hipercromă, axilele sunt uscate, pliul cutanat „leneș” ori persistent, globii oculari hipotoni. Examenul aparatului respirator și cardio-vascular poate evidenția infecții bronho-pulmonare, aritmii, hipotensiune etc. Drenurile pleurale, instalate pentru
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
tegumentelor și secrețiilor adiacente plăgii permit diagnosticul precoce al unei complicații (supurație, eviscerație etc.). După G.Geelhoed există un „alfabet” al urmăririi drenurilor unui bolnav operat [10]. sonda IOT airA linie venoasă/perfuzie blood B drenuri toracice chest C drenuri abdominale drains D alimentație enterală enteric tubes E diureză sondă uretro-vezicală Foley F aspirație nazo-gastrică gastric G 4.6.1.2. Monitorizarea paraclinică În perioada postoperatorie imediată se monitorizează funcțiile vitale (cardio-respiratorii) prin: EKG, tensiune arterială, PaCO2, PaO2, SaO2 etc.; examenul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
prezentă în primele zile ca urmare a unui deficit de utilizare periferică a glucozei. Dozarea ureei și creatininei serice precum și a ionogramei permit evidențierea unei insuficiențe renale funcționale sau organice, precum și tulburări ale metabolismului acido-bazic. Examenele imagistice: radiografic (toracic și abdominal), echografic, CT, RMN, pot evidenția complicații pulmonare (embolie pulmonară, bronhopneumonie etc.), colecții purulente abdominale (abces subfrenic, pelvin, etc.). Explorările radiologice cu substanță de contrast se vor efectua pentru controlul etanșeității anastomozelor sau suturilor ca și pentru explorarea unor traiecte fistuloase
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
Dozarea ureei și creatininei serice precum și a ionogramei permit evidențierea unei insuficiențe renale funcționale sau organice, precum și tulburări ale metabolismului acido-bazic. Examenele imagistice: radiografic (toracic și abdominal), echografic, CT, RMN, pot evidenția complicații pulmonare (embolie pulmonară, bronhopneumonie etc.), colecții purulente abdominale (abces subfrenic, pelvin, etc.). Explorările radiologice cu substanță de contrast se vor efectua pentru controlul etanșeității anastomozelor sau suturilor ca și pentru explorarea unor traiecte fistuloase. Propunem în continuare un scor de evaluare postoperatorie zilnică; parametrii clinici și paraclinici în
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
prin imobilizarea reflexă sau voluntară (antalgică). Pacientul tinde să imobilizeze partea dureroasă în cea mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este sugerat de poziția în flexie a segmentului respectiv sau, în peritonită, starea de contracție tonică a musculaturii abdominale va proteja peritoneul inflamat de orice mișcare. Semnele generale sunt: febra, tahicardia, tahipneea, hipotensiune, diverse tulburări cardiace, oliguria. Febra și tahicardia sunt adiționale, adesea nespecifice. Febra și frisonul pot indica o stare septică, în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde orice semn (durere și congestie tegumentară la nivelul plăgii operatorii sau la nivelul de acces pentru calea intravenoasă, spută purulentă, tuse, durere pleurală, raluri bronșice, diaree, disurie, dureri abdominale), care ar putea ajuta diagnosticul. Nu trebuie uitate tușeul rectal și examenul coloanei vertebrale. Testele biologice sanguine arată frecvent o creștere a numărului leucocitelor și o migrare spre stânga a formulei leucocitare sau o limfopenie relativă; în septicemie, pneumonia cu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
diagnostic corect ce va conduce la o terapie eficientă. Uneori sunt necesare investigații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului: radiografiile sub diverse incidențe, cu sau fără substanță de contrast, echografia, tomografia computerizată. 5.5. COMPLICAȚII Fistule: Actinomicoza generează fistule cervicale, toracice sau abdominale. Unele fistule intestinale rezultă din abcesele din apropiere, care comunică cu intestinul și pielea. Imunosupresia și suprainfecția: Consumul factorilor imuni și toxicitatea par a explica parțial imunosupresia. Imunosupresia și antibioterapia prelungită creează condiții de invazie a oportuniștilor. Septicemia și șocul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
a demonstrat că dozele mari de antibiotic în țesuturi sunt mult mai eficace decât cele intralumenale. Beneficiul este substanțial, incidența infecțiilor scăzând de la 40% la 5 %. Metronidazolul se va administra profilactic la inducție împreună cu o cefalosporină. Cea mai comună operație abdominală este apendicectomia. O singură doză de metronidazol este suficientă pentru terapia inflamației din apendicita acută; în apendicita acută gangrenoasă sau perforată, infecția plăgii are loc la aproape 40% din cazuri, antibioterapia fiind necesară. În cazurile severe, medicamentele se folosesc pentru
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
au rezistență largă la antibiotice (stafilococi, Pseudomonas, fungi) care de cele mai multe ori provin de la purtători sănătoși (personalul medical), alți pacienți, obiecte și materiale contaminate. Dacă se intenționează efectuarea unei intervenții de mai mare amploare și cu risc, precum plastia peretelui abdominal cu materiale sintetice neresorbabile sau transplantul de organe (la care este absolut necesară terapia imunosupresoare preși postoperatorie), este obligatorie depistarea și tratarea oricărui focar de infecție din organism; în aceste cazuri se recurge la antibioprofilaxie. O altă aplicație a antibioprofilaxiei
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
vârsta avansată, stările imunodeficitare, folosirea prelungită a corticoizilor, agenților antineoplazici, radioterapiei, șocul, intervențiile de lungă durată. Pacienții cu imunodepresie secundară spitalizării prelungite sau bolilor grave care urmează a fi supuși unor proceduri invazive (cateterisme venoase, arteriale, urinare, intubație respiratorie, drenaje abdominale sau toracice) sunt supuși riscului de infecție cu germeni oportuniști care pot determina infecții grave, deseori letale. Transfuziile sanguine perioperatorii (sânge integral / masă eritrocitară, nu și după plasmă) se însoțesc de un risc crescut de infecții postoperatorii datorită terenului deficitar
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cefuroxim) au un spectru mai larg, pe Gram negativi și sunt moderat active pe E. coli, Klebsiella sp., Citrobacter, Enterobacter, P. mirabilis. Cefoxitinul poate fi folosit singur în tratarea infecțiilor mixte aerobi-anaerobi din țesuturile moi, piele, infecții pelvine și sepsisul abdominal. Pentru sepsisul nosocomial intraabdominal trebuie adăugat un aminoglicozid. Cefalosporinele de generația a treia (cefotaxim, cefoperazone, ceftriaxone, ceftazidine) au un spectru mai extins pe bacilii Gram negativi. Cefoxitinul, ceftriaxone (Rocephine®) și ceftazolimul (Fortum®) au o perioadă de înjumătățire mai lungă și
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu acțiune pe Gram pozitivi, care penetrează bine în țesuturi și se excretă prin bilă. Lincomicina este mai puțin activă in vitro, fiind mai puțin folosită. Clindamicina este utilă în terapia infecțiilor cu anaerobi (inclusiv B. fragilis), în infecțiile mixte abdominale cu anaerobi și bacili Gram negativi (în asociere cu un aminoglicozid), în infecțiile pleuropulmonare (ca o alternativă a penicilinei). Vancomicina este un antibiotic de rezervă în infecțiile cu tulpini multirezistente de streptococ și stafilococ, la cei alergici la penicilină. Metronidazolul
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Prin comparea unor analize efectuate înainte de vaccinare și după vaccinare, se poate determina cu precizie ce țesuturi și organe sunt afectate. În cazul vaccinării BCG se va vedea o creștere a temperaturii în cazul ganglionilor limfatici, în articulații, în cavitatea abdominală, cefalee, de unde rezultă instalarea unor procese infecțioase în aceste locuri. Prin acestă metodă se poate demonstra în mod științific instalarea bolii după vaccinare. Vaccinarea este neexistența unei metode științifice de determinare și de analiză a unui virus. Totul merge pe
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sunt abundente și repetate, însoțite de greață și de intoleranță gastrică totală. Diareea ce se instalează după câteva ore de la debutul fenomenelor digestive, este în final apoasă, gleroasă, foarte fetidă, abundentă și uneori hemoragică. Aproximativ 70 % din intoxicați prezintă dureri abdominale, care pot fi de două tipuri: fie sub forma de crampe sau arsuri epigastrice severe, exagerate de vărsături, fie dureri cu un caracter colicativ. Se observă aici împărțirea în două a simptomelor persoanelor afectate de către intoxicația cu Amanita Phalloides ). Tulburările
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
metastatic pe căi diferite; al doilea aspect, legat de anatomia limfaticelor regionale afectate, care duc la invadarea ganglionilor proximali și care este mai puțin periculoasă decât creșterea similara în ganglionii adiacenți vaselor mari, structurilor vitale profunde din abdomen. * Carcinoamele intra abdominale gastrointestinale au un potențial crescut de metastazare pe suprafața peritoneală, fără a fi lămurita cauza: fie datorită proprietăților biologice speciale, fie oportunității anatomice. Frecvența metastazelor limfatice, transcelomice și extinderea hematogenă diferă în parte la diferite tumori gastrointestinale. Cancerul colo-rectal pare
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
figura 7), la nivelul ganglionilor hilului splenic, în ganglionii din rădăcina mezenterului, retropancreatici și hepatoduodenali și în final la cei paraaortici deasupra și dedesubtul mezocolonului transvers. Această extindere a invaziei depinde de sediul tumorii primare, invazia duodenului și a esofagului abdominal, contrar unor mai vechi păreri, nu este o raritate. 2. Penetrarea seroasei gastrice Profunzimea invaziei tumorii în peretele gastric are un efect marcat asupra prognosticului. Invazia musculaturii gastrice și străbaterea seroasei întuneca prognosticul după tratament. Metastazele ganglionare se produc în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
proporție de doar 1 - 2 % din pacienții cu sindrom dispeptic. Tabloul pacientului cu cancer gastric avansat se poate rezuma astfel: istoric lung de dispepsie, pentru care a urmat timp îndelungat tratament antisecretor, pierdere ponderală, vărsături, anorexie, hematemeză și melenă, dureri abdominale și anemie. Localizările proximale și distale, în apropierea porțiunilor îngustate, atrag simptome de tip disfagie, când tumora este situată la nivelul cardiei sau joncțiunea eso-gastrică, sau simptome de ocluzie înaltă, în localizările pilorice. Semnele clinice ale cancerului gastric sunt manifestări
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
neoplazice histopatologice, în absența ulcerației, care determină o extindere prin fibroză, tumora fiind mai mică decât marginea ecografică. Computer tomografia După ce cancerul de stomac a fost diagnosticat, sunt necesare explorări complementare de stadializare a acestuia, printre care și computer tomografia abdominală și toracică. Aceasta este necesară aprecierii extensiei laterale a tumorii, cât și pentru depistarea metastazelor la distanță. Cu toate acestea, 50% din pacienți au o extensie loco-regională mult mai importantă la laparotomie decât cea apreciată prin CT. CT spirală a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]