43,150 matches
-
militarii au răspuns cu mii de gloanțe, creând astfel impresia (mai ales când s-au asociat și incendiile, ca acelea de la Biblioteca Centrală Universitară și Palatul regal) a unui adevărat război. Acțiunile diversioniștilor nu pot fi explicate - evident, ipotetic, în absența probelor decisive - decât ca având funcția să împiedice crearea altor centre de putere, în afara nucleului instalat la conducerea FSN. Revoltei populare împotriva regimului Ceaușescu i-a urmat o lovitură de stat, în pregătirea căreia URSS a avut un rol de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ar fi traversat recent un război. Și totuși aspirăm să intrăm repede în Uniunea Europeană. Poate că este la mijloc o anumită disperare, care ne împinge să cerem ajutorul altor țări. Dar de unde această disperare? Identificând ca problemă majoră a României - absența Statului de drept, ziaristul Dan Pavel reușește să ne convingă: „România se zbate să iasă din imensa zonă gri dintre democrațiile liberale occidentale, bazate pe Statul de drept, și fosta zonă comunistă, unde Statul -Mafie face legea. Cu cât mergi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lucrători ai polițiilor politice totalitare comuniste, ofițeri din trupele speciale, bandele mafiote și fosta nomenclatură comunistă au condus la luarea în control a economiei, comerțului, turismului, activității bancare. De fapt, aceasta este marea problemă a României de zece ani încoace - absența Statului de drept. Cu cât sunt mai puține legi sau cu cât ele sunt mai puțin aplicate, cu atât activitățile grupurilor mafiote sau ilegale sunt mai libere, mai nestingherite. La lipsa legislației se mai adaugă și faptul că Poliția și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
triumful unui crez sau al unei idei, pot fi entuziasmate pentru glorie și onoare, pot fi antrenate aproape fără dificultate și fără arme, ca în vremea cruciadelor. Unele „caracteristici sociale ale mulțimilor, cum sunt impulsivitatea, iritabilitatea, incapacitatea de a raționa, absența judecății și spiritului critic, exagerarea sentimentelor, ca și altele încă, pot fi observate și la ființe care aparțin unor forme inferioare de evoluție: sălbaticul și copilul. Nimic, deci, nu ar putea fi premeditat la mulțimi. Sub influența instigărilor de moment
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
clevetirilor care se risipesc și patimilor care se sting. [...] liberalismul nu concepe progresul social decât în cadrul proprietății individuale, pe când socialiștii nu cred progresul posibil decât prin desființarea proprietății individuale.” O altă campanie a mass-mediei ar putea viza foarte bine problema absenței statului de drept în România. Există o necesitate majoră de a se recâștiga respectul pentru lege, oricare ar fi ea (numai să nu fie greșită chiar în concepția ei). Cu toții trebuie să conștientizăm importanța legilor și a aplicării acestora în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cenușie. Scaunele de plastic cu spătarele înalte și curbate, în formă de coș, ca să apere de vânt, erau așezate în semicerc: păreau să sugereze o lume în care specia umană a dispărut, iar lucrurile nu știu decât să vorbească despre absența acesteia. Am avut o senzație de amețeală, de parcă m-aș fi prăbușit dintr-o lume într-alta, și în fiecare dintre ele ajungeam puțin după ce sfârșitul lumii avusese loc. Am trecut prin dreptul terasei după o jumătate de oră. De pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
m-am gândit că vorbea în numele morților. Domnul Kauderer era evident purtătorul de cuvânt al morților, care declarau că nu vor să mă accepte încă în mijlocul lor. Am simțit o mare ușurare. — Tot din cauza dumneavoastră va trebui să-mi prelungesc absența, a adăugat. Mâine sau poimâine veți fi chemat la comisariatul de poliție, unde veți fi interogat în legătură cu ancora cu grapină. Fiți foarte atent să nu mă amestecați în treaba asta; țineți seama că întrebările comisarului vor încerca să vă facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aleargă veverițele, coțofenele coboară să ciugulească grăunțele puse pentru ele în vase de lemn. Alergând, simt o vagă senzație de alarmă, și, chiar înainte de a capta sunetul în ureche, mintea înregistrează posibilitatea țârâitului, aproape îl cheamă, îl aspiră din propria absență, iar în acea clipă, dintr-o casă ajunge, mai întâi atenuat, apoi mereu mai distinct, sunetul clopoțelului, ale cărui vibrații fuseseră culese deja de o antenă din străfundurile ființei mele, înainte ca auzul să le fi perceput, și iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
spune mai departe. Trecând din nou pe sub ginkgo, i-am spus domnului Okeda că, în contemplarea ploii de frunze, fundamentală nu era atât perceperea fiecărei frunze, cât distanța dintre ele, aerul gol ce le separă. Credeam că am înțeles că absența senzațiilor pe o mare porțiune a câmpului perceptiv e condiția necesară ca sensibilitatea să se concentreze și temporal, așa cum în muzică tăcerea din fundal e necesară, ca din ea să se desprindă notele. Domnul Okeda a spus că în senzațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
loc pentru o durată care e un fel de gol în timp; apoi reapari, într-un loc și într-un moment fără legătură cu „unde“ și „când“ al momentului în care ai dispărut. Ce faci între timp? Cum îți ocupi absența din lume și a lumii din tine? Citești; nu-ți desprinzi ochii de pe carte, de la un aeroport la altul, căci dincolo de pagină e golul, anonimatul escalelor aeriene, al uterului metalic care te conține și te hrănește, al mulțimii trecătoare, mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de vînt, Într-un golf liniștit și micuț cu nisip alb, pentru a urca fără grabă ca să piară pe țărmurile Înalte și enorme, de care se spărgeau mugitoarele valuri ce veneau dimpotrivă. Priveliștea Îl neliniști. Fără Îndoială că plouase În absența lui, iar cactușii și arbuștii crescuseră peste măsură, Împrăștiindu-se printre stînci și blocurile de lavă, căutînd cu aviditate orice bucățică de pămînt fertil adusă de vînt și Îngrășată cu excrementele a milioane de congeneri de-ai săi, formînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
grație și sentiment, pentru un mic grup de prieteni. CÎntecul, cum părea obligatoriu și logic, vorbea despre o dragoste nefericită, despre un marinar care-și căuta norocul pe alte mări și despre o fată frumoasă care suferea În tăcere de pe urma absenței lui, fără să-și piardă nădejdea nici măcar cînd era asigurată că vaporul iubitului ei dispăruse În ocean, Înghițit de valuri. În fiecare dimineață, fata cobora pe plajă să implore oceanul să i-l dea Înapoi pe logodnicul ei, și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pasiune pentru rom a numitului căpitan avusese drept rezultat În acei doi ani relaxarea totală a disciplinei la bord, pînă Într-acolo Încît, la trei zile de la plecarea de pe Insula Hood, atunci cînd cineva băgase pentru prima oară de seamă absența lui Knut, un gabier cam redus mintal, concluzia logică fusese că, probabil, căzuse peste noapte În mare, prin asta considerîndu-se rezolvată problema. Căpitanul Își trecuse binișor În contul lui leafa pe care i-o datora, la următoarea escală, gabierului pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dăruiască... Avură parte de o călătorie de neuitat, În ciuda lipsei de spațiu, Încărcați pînă la refuz cum erau cu tot ce avea să le trebuiască pe insule, cu o mare liniștită, cum era de obicei la acele latitudini, și În absența aproape totală a vîntului, Împinși mai mult de un curent suav care venea dinspre coastele peruviene. Același curent Îi devie cu cîteva grade spre sud, Îndepărtîndu-i de direcția prevăzută, dar, la jumătatea celei de-a doua săptămîni, străjerul zări pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
spuse. E terminat. - O să-l lași să moară așa? - Nu. O să-l arunc În mare. Carmen de Ibarra Îl privi nedumerită. Cu toate că petrecuse aproape un an alături de el și fusese martora și victima atîtor cruzimi din partea lui și a desăvîrșitei absențe a oricărui sentiment, Încă i se păreau de neconceput anumite reacții ale unei ființe care, Într-adevăr, nu părea să aibă nimic În comun cu restul ființelor omenești. - Dar e Încă viu! protestă ea În cele din urmă. - Respiră, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
faptul că trăia, era numai pentru plăcerea prințului. Poate și pentru aceea a guvernantei K.F. E drept că Radul Popianu se îndoia serios că era vorba de o plăcere cu adevărat, dar măcar viața ei, faptul că mai trăia, constituia absența unei neplăceri în existența lui Șerban Pangratty, îi permitea prelungirea unei obișnuințe. Prima dată cînd a discutat cu guvernanta K.F. altfel, desigur, de cum schimbase cîteva cuvinte protocolare în puținele ocazii cînd intrase în Vilă ori cînd se întîlniseră față în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și mai ales să dobîndească informații, aici era "cheia și lăcata oricărei investigațiuni", după cum spunea domnul detectiv principal Mustăcioară la cursul anual de pregătire. Pentru a se afla în preajma lor trebuia să facă o nouă vizită, după cinci ani de absență, domnișoarei K.F., iar pentru informații trebuia să dea peste Leonard Bîlbîie, să-l scoată și din fundul pămîntului. El era singurul care-l putea ajuta, pentru că era singurul care-l putea înțelege. Nu se putea adresa superiorilor din Comana ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne‑o predau ofițerii albi, emigranți ai anilor douăzeci, care, În absența profesorilor de specialitate, ne Învățau cu aceeași pricepere matematica, fizica, chimia, franceza, latina. După susținerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe care am absolvit‑o ca șef de promoție al secției nou Înființate de literatură comparată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
deci ca să‑ți găsești numele trecut acolo, nu aveai voie să figurezi În nici o altă enciclopedie. Ceea ce Îmi sărise În ochi - și asta la prima vedere, de cum am răsfoit tomul „M“, unul din miile de volume ale acelei litere - era absența personalităților. (M‑am convins de asta când, cu degetele Înțepenite de frig, am căutat Înfrigurată În paginile cărții numele tatălui meu.) În Enciclopedie nu erau trecute ca persoane distincte nici un Mazuranić1, Meyerhold 2, nici Malmberg 3, nici Maretić4, după a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să accentueze, o dată În plus, incongruența celor două concepte. Deși el căuta să tempereze acel „sau‑sau“ kierkegaardian, exemple din istoria ideilor și Îndeosebi din literatură vor dovedi că dilema era aproape insurmontabilă. „Arta este creația vanității, iar morala este absența vanității“, va puncta el În mai multe rânduri tălmăcind biografii de titani, de la regele David până la Juda Halevi și Solomon Ibn Gabirol. Gruparea În fruntea căreia se va afla Ben Haas (după unii fiiind vorba de cinci persoane, după alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se abătuse un blestem sub forma unui uragan, urmat de altul și mai cumplit, în chipul unor războinici dornici de răzbunare; să privească, de asemenea, cum le dispare de pe chip bucuria întoarcerii glorioase, atunci când își vor da seama ca în timpul absenței lor pierduseră practic totul. Sosise dulcea clipă a răzbunării. Clipă în care să savureze furia acelora care sosiseră încarcați de prazi ce însă nu mai puteau compensa atâtea eforturi. Sosise momentul să aștepte. La amiază, conform instrucțiunilor clare pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
amestecul culorilor primare - roșu, verde, albastru). Prin amestecarea acestor culori în proporții egale rezultă lumina albă. - amestecul substractiv (cele trei culori secundare substractive ale luminii sunt cian, magenta și galben). Din amestecul lor substractiv în proporții egale rezultă negrul sau absența luminii. 8.2. Rezoluția imaginilor digitaletc "8.2. Rezoluția imaginilor digitale" Așa cum am menționat anterior, imaginea digitală este formată din pătrate de imagine, pixeli, fiecare având o valoare sau culoare. Cu cât numărul de pixeli care definește o imagine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
amestecul culorilor primare roșu, verde și albastru. Din combinarea acestor culori în proporții egale rezultă lumina albă. Amestec substractiv - cele trei culori secundare substractive ale luminii sunt cian, magenta și galben. Din amestecul lor substractiv în proporții egale rezultă negrul (absența luminii). Aparat de mărit - aparat care proiectează imaginea negativului pe un plan, în vederea copierii pe hârtie fotografică. Autoexpunere cu prioritate de diafragmă (Av) - mod semiautomat de funcționare a aparatului foto, care constă în reglarea de către fotograf a unei valori a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
șoselele, carcasele de la filmele foto deveneau pompe de benzină iar clădirile și copacii le marca din te miri ce, deși, uneori, imaginația prea bogată a fetei îi făcea să se întrebe dacă nu cumva își bate joc de ei. În absența vijeliei blonde totul părea pustiu. Nu mai avea cine să strige, să te surzească, să te sâcâie cu vocea stridentă veșnic prezentă. Nu mai alerga nimeni cu o viteză amețitoare, încontinuu, zăpăcitor, luând înainte frunzele, bulgării de pământ, spre jalea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Silviu pitit în stradă. Fiind deja obișnuit cu ciudățeniile Luanei, o căută în locurile știute după care, negăsind-o, renunță să se mai obosească. Bica făcuse clătite umplute cu dulceață și înfometați copiii dădură buzna la farfuria îmbietoare. Femeia sesiză absența Luanei. Unde-i zvârluga? A intrat în casă, minți Dan cu nasul în clătită, ca nu cumva să fie trimis după ea. Bunica puse deoparte câteva rulouri. Astea sunt pentru Luana. Am să i le duc mai târziu. În vreme ce copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]