96,467 matches
-
din urmă, protagonistul românului trebuie să îndeplinească o misiune în țara lui de origine. Îndreptându-se spre patrie, el înțelege că, printr-un diabolic joc al logicii istoriei, urmează să întreprindă ceva împotriva propriei sale patrii. Deși este educat să accepte orice dificultate cu o răbdare de călugăr, Alexandru Bota nu poate suporta această idee. Singura soluție care îi rămâne este să dispară, ca și cum nici n-ar fi existat vreodată. El practică formă supremă de devotament, devotamentul anonim. Într-un interviu
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
l-a produs apariția "romanului-problemă" De două mii de ani în care, la jumătatea anilor ^30, un evreu prezenta cu luciditate condiția propriului neam fără să iși îngăduie nici un fel de pactizare, sionista sau antisemita, ba chiar mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să sufere". Revenind la intenția de a introduce o taxonomie în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că "îndoială de
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
observăm că națiunea nu acoperă sau nu este acoperită de conceptul de popor. Națiunea este înainte de toate un fapt juridic pe cînd poporul (ca subiect internațional) este un fapt etnic. Națiunea de cele mai multe ori înglobează elemente etnice diferite, elemente care acceptă conviețuirea în cadrul contractului de stat. Exemplul tipic este, în acest caz, națiunea franceză. Putem percepe națiunea wilsoniană că pe o reluare mai adecvată a conceptului imperial, concept care a dominat secolul 18 și 19 în Europa, în care contractul de
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
stat. Exemplul tipic este, în acest caz, națiunea franceză. Putem percepe națiunea wilsoniană că pe o reluare mai adecvată a conceptului imperial, concept care a dominat secolul 18 și 19 în Europa, în care contractul de stat cuprindea popoare care "acceptau" conviețuirea și mai ales își delegau competența împăratului și poporului dominant. Criză imperiilor europene a dus la noua Europa a națiunilor. Nu în toată Europa națiunile au știut să reziste presiunilor părților componente, mai ales dacă respectivele părți componente sufereau
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
2000, în plină Europa, umanitatea nu are încă resursele de a rezolva problemele popoarelor decât recurgând la forța. Dar e la fel de uluitor că un popor care a avut un gust și o experiență a libertății infinit superioare nouă, românilor, a acceptat, într-un moment în care nimeni nu putea să-i mai impună acest lucru, cizma dictaturii comuniste. Sârbii au ajuns să-l adore pe Milosevici tocmai când semenii săi, de la Ceaușescu la Jaruzelski și de la Honecker la Jivkov, erau împinși
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
înregistrată dintr-o perspectivă mult mai senina. Întîlnim un Silviu Purcărete (cel de dupa succesul cu Macbeth la Naționalul craiovean) în plină pregătire de turnee peste hotare, un regizor de succes care crede în inspirație și în vocea daimonului, gata să accepte sugestii "și de la portarul teatrului". Cu umorul și nonșalanta bine-cunoscute, Octavian Paler ne lămursete ce înseamnă "director onorific": "Adică, văd ziarul cînd îl cumpăr de la chioșc. Singurele pe care le cunosc dinainte sînt articolele mele." Scriitorii, criticii, eseiștii vorbesc despre
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem indiferenți, înotând literalmente printre gunoaie, pe străzile desfundate ale orașelor, cu faptul că suntem ținuți în carantină la porțile Europei. Și nici că acceptăm că pe un dat de extracție divină întâmplarea că șoselele noastre trebuie să conțină, neapărat, un numar de gropi proporțional cu procentul lipsa din coeficientul de inteligență al celor care ne conduc cu deplină abjecție morală. Fire acomodanta, românului îi
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
Iugoslavia!) Mă întreb cât se va mai putea amâna "Legea Ticu"? Ce tertipuri vor mai inventa turnătorii în blană de oaie ce s-au furișat banditește în Parlamentul României? Câtă vreme un președinte duplicitar și depășit de evenimente va mai accepta să gireze moral un astfel de comportament sinucigaș? Oare ce-l consiliază... consilierii supercalificati ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția istoriei - dacă tot e istoric consilierul-sef al Cotrocenilor? Oare acești oameni accepta rușinea și oprobriul
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
evenimente va mai accepta să gireze moral un astfel de comportament sinucigaș? Oare ce-l consiliază... consilierii supercalificati ai domniei sale? Chiar nu se poate învăța nimic din lecția istoriei - dacă tot e istoric consilierul-sef al Cotrocenilor? Oare acești oameni accepta rușinea și oprobriul ce se va abate asupra lor mulți ani de-aici înainte doar pentru niște salarii mai bune și pentru orgoliul (la marginea nebuniei!) de a fi serviți la masa de securiștii deghizați în chelneri? Sunt absolut sigur
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
ivi competenți (competențele) necesară(e) în materie de descifrare a manuscriselor eminesciene și editarea lor științifică. Acestor speranțe așteptate li se adresează regretatul Petru Creția în al său Testamentul unui eminescolog, document deopotrivă emoționant și mult bogat în învățătură. Va accepta însă viitorul eminescolog (sau, mai bine, eminescologi) punctul de vedere al lui Petru Creția în materie de editare al liricii eminesciene (și, să nu uit, dramaturgiei)? Nu e sigur deloc. Însă, oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este carenta, nejustificată azi, a distincției dintre opera antuma și cea postuma. Și cheltuiește, pentru a-și demonstra punctul de vedere, o largă, copleșitoare armatura de argumente
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
s-a impus, generația ^56 a mai fost înzestrata cu o calitate, un fel de rară avis în teatru: prietenia. Rivalitatea pe scena înseamnă de fapt competiție deschisă și onestă, generozitate, fair-play. Au jucat împreună de multe ori și au acceptat înfruntarea la rampă. Au știut însă că valoarea partenerului este la fel de importantă ca cea proprie, că teatrul nu se face de unul singur și că reușită unui spectacol este un cumul al reușitelor fiecăruia în parte. Altă Victoria Dobre este
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
sud-african, tatăl fiului ei. Fiu a cărei fiica e pe cale să pășească în nefericire: Mireasă de nisipi de Pia Tikka. Repetitivitatea destinului este laitmotiv și în Și caii pasc pe beton, un film slovac regizat de un bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și abandonate. O "înrudire" la care se aliniază și personajul din Promisiunile Elisabetei Bostan - eroina gracilă care refuză compromisul, sprijinită fiind
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
de complicate spre a le putea reduce la simplă lor opoziție cu simulacrul. Cinicul e un om care gîndește/acționează liber de "prejudecăți", or, libertatea de gîndire, ne spune Nietzsche, "este forma pe care spiritul dominator termină prin a o acceptă, el, care mult timp a căutat ce ar putea să domine și care n-a găsit alt lucru decît pe el însuși". Să-l căutăm, așadar, pe Livius Ciocârlie în această zonă de autentificare prin artificiu, de întrepătrundere a voinței
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Olender, Jean-Pierre Vernant povestește că, pe cînd lucra în anii tinereții sale ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Că și salariul nu se plătește în grivne, ci se dă în votca. Unii intelectuali poate ar fi de acord să schimbe o lada de votca pe un abonament la Luceafărul sau la alta revista românească, dar poștă ucraineană nu acceptă barterul și nu încasează decat valută ucraineană. În cazul acesta, putem sa reproșam oare profesorilor sau studenților că vorbesc stricat românește sau că șunt străini de tot ce se întamplă recent în cultura românească? În aceste condiții, putem să ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
înfrînte simbolic și redimensionate moral două medii la fel de ostile. Primul dintre ele este cel politico-industrial, acel proces forțat, împotriva naturii dar tipic pentru aroganță comportamentelor totalitare, de a impune realității forme pe care ea nici nu era pregătită să le accepte și nici nu era capabilă, în esență, să le suporte. În cazul Călărașilor, acest arbitrariu agresiv se numește Combinatul siderurgic și el este un implant malign într-un peisaj natural și într-un organism economic care nu puteau să manifeste
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
a scoate fierul din abandon și din univocitate. Cel de-al doilea mediu ostil pe care Simpozionul de la Călărași a trebuit să-l înfrîngă a fost unul mult mai evident și cu posibilități explicite de exprimare: incapacitatea locului de a accepta oferte neinventariate încă în orizontul sau de așteptare. Așadar, ostilității metafizice i s-a adăugat ostilitatea mediilor ,,culturale" , a rutinei semidocte pe care Combinatul însuși a generat-o în mare parte, atît prin eterogenizarea populației pe care a absorbit-o
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
absorbit-o cît și prin climatul ideologico-propagandistic pe care l-a dezvoltat. În mare măsură previzibil, după traumă ambientală de trei decenii, abia cicatrizata periferic, revenirea la reperele peisagistice libere, dezinhibate și lipsite de orice retorica exterioară, era greu de acceptat. Dar, pînă la urmă, si aceasta opoziție, născută din frustrări, din monotonie și din lene mentală, s-a risipit înfrînta de propria să incoerenta. Parcă anume spre a confirma acest scenariu simbolico-taumaturgic, lucrările celor șapte artiști individualizează perfect relația gîndirii
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
de pierzania lui Mahmud." Pentru Ibraim, Savu devensie prietenul său sufletesc și, cum și-a vîndut magazinul, dorește să plece la copiii săi în Turcia, unde Savu să-l însoțească. Acesta, după ce își mărturisește păcatul de acum 15 ani, nu acceptă, deocamdată, propunerea de a pleca în Turcia, el avînd încă de împlinit canonul. Trec alți 15 ani, Savu, tot împlinind canonul, salvează alte două vieți și înfiază cinci copii orfani, dintre care pe patru îi învață meseria de cizmar. Cînd
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
pentru o recenzie. Trebuie să spunem doar că, la pag. 159, am găsit și explicația discreției desăvîrșite a celui ce și-a ales drept pseudonim numele orașului natal: "Articolele n-au fost totdeauna semnate, ceea ce l-a privat de notorietate. Acceptase fără părere de rău situația, convins că întreaga atenție se cade a fi îndreptată asupra ideilor și problemelor și nu asupra persoanelor. Nu suportă reclamă, indiferent de circumstanțe. Ca să vină în ajutorul confraților confruntați cu greutățile, s-a risipit pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
am încins cu ea și am tulit-o afară. Fredi cînd a văzut-o, s-a tîmpit complet. - Îți dau cinci bile. Numai puțin... I-am dat-o. El n-avea Paste, săracu'! Ce să fac cu bilele lui? Am acceptat tractorasul. S-a fudulit, cît s-a fudulit, dădea cu ea prin aer, făcea tot felul de fente, a trebuit să i-o iau. - Ai mei nu se bat, mi-a spus, după ce a chibzuit bine, pentru că am fost nevoit
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
mare/ am o piele fără margini// eu merg/ merg/ și merg/ dar nu văd să aibă margini// și-mi spun/ și-mi tot spun: asta e/ asta era/ asta era țară perfectă" (Țară mică). Vrînd-nevrînd, poezia patriotică va trebui să accepte și aparentă particulei anti, precum un tichet de supraviețuire. 1. Gabriela Cretan: Comedii nupțiale, Ed. Cartea Românească, 1998, 116 pag, preț neprezicat. 2. Radu Andriescu: Sfîrșitul drumului, începutul călătoriei, Ed. Junimea, 1998, 122 pag., preț neprezicat.
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
dintre cuvintele "modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului. Modă îi dă o schemă prin intermediul căreia să își poată regla convenabil pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
doar ceea ce a crezut pînă la sfîrșit. O vizită în România anului 2001 Mai mulți gazetari din România au fost invitați în Thailanda de Autoritatea Turistică din acea țară. Invitația e anuală, iar în acest an printre ziariștii care au acceptat-o e și Ion Cristoiu. Rugămintea Autorității pentru ziariștii vizitatori e să-și scrie impresiile la întoarcerea din această excursie gratuită. Ion Cristoiu scrie însă un editorial prăpăstios-justificativ despre motivele lui de a merge gratuit în Thailanda. Pe scurt, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]