173,125 matches
-
Nicolae Manolescu În plin scandal parlamentar în legătură cu votul pentru cei care vor avea acces la dosarele noastre, a apărut Blaga supravegheat de securitate, un documentar alcătuit de d-na Dorli Blaga și de dl Ion Bălu (Biblioteca Apostrof, 1999). O parte din texte au mai fost publicate în revista Apostrof și comentate de Cronicarul
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
însuși. D-nei Dorli Blaga i s-a permis să copieze pagini din el în două rînduri: o dată, în 1994-1995, a doua oară, în 1998-1999. Dosarele văzute de către fiica poetului în cele două împrejurări nu erau aceleași. Dl Bălu a avut acces doar la ultimul, purtînd numărul 64/Cluj, și fiind compus din două volume. în plus, se observă lesne chiar și pe facsimile că filele au fost renumerotate (de două ori!). Diferența e remarcabilă: într-o primă numerotare au existat în
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
jocuri dubioase, chiar iresponsabile. Numai că aceeași presă i-a atras de suficiente ori atenția asupra unor cazuri de corupție, de incompetență și de abuzuri cât se poate de reale. Rezultatul? O și mai ermetică închidere a tuturor căilor de acces spre urechea prezidențială! Personaj mediocru, dl. Constantinescu a ratat, după cum bine spune, pentru mulți ani de aici înainte, șansa de a face din România o țară a curățeniei și a cinstei. Dosarele marilor criminali și ale marilor corupți existau, pregătite
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
dacă ar fi studiat cu atenție. În românește s-au tradus deja cîteva texte importante ale filozofului, toate în ultimii ani, de la faimosul Cuvintele și lucrurile pînă la Istoria sexualității, A pedepsi și a supraveghea, Nașterea clinicii. Cititorul român capătă acces la scrierile lui Foucault tîrziu, și ca de obicei după ce anumite idei ale acestuia au pătruns deja prin alte filiere. Ordinea în care s-au făcut traducerile a fost, evident, mai curînd întîmplătoare, cu atît mai mult cu cît nu
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
zi, că scriu în franceză și că citesc în general în engleză, mi se pare un mare privilegiu. Nu mai concep să trăiesc într-o singură limbă, într-o țară cu o identitate unitară. Pentru cineva care trăiește din scris, accesul la trei culturi diferite nu poate fi decât un mare avantaj. 3. Pe lângă admirația pentru faptul că scrii foarte bine și atrăgător în limba franceza, apare și întrebarea: Care au fost capcanele trecerii de la creația în română la cea în
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
îmi este la îndemână și o utilizez cu facilitate. Departe de mine însă, de a deveni un prozelit al francezei ca cea mai frumoasă limbă de pe pământ. Toate limbile pământului sunt comori și e păcat că mulți indivizi nu au acces în viața lor decât la una singură. 4. Și în Țara Brânzei și în romanul Dina, creat direct în franceză, tratezi „bărbătește” lumea satului de la noi. De fapt, răstorni niște mituri sau, poate, mai exact, pui o oglindă asupra satului
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
nici de transmis. Oamenii trăiesc ca în epoca de piatră, fără cel mai mic confort, departe de cele mai elementare norme de igiena și de civilizație. Așa ceva nu trebuie perpetuat; bătrâni care mor dintr-o simplă răceală pentru că nu au acces la un medic, canceroși care își dau duhul acasă în chinuri înfiorătoate, bărbați alcoolici, neveste bătute și alungate de acasă în mijlocul nopții. Ce ar trebui făcut e greu de spus. Nu sunt în măsură să dau soluții, mai ales ca
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
ca o formă de a camufla vidul care s-a cronicizat la Muzeul Național de Artă este de-a dreptul umilitor. Și oricum, nici Bernea, nici Paul Neagu, nici Marin Gherasim, și nici măcar Baba sau Țuculescu nu pot suplini absența accesului la sute de ani de istorie a artei, la Rembrandt, la El Greco, la Rubens, la școala italiană, franceză și flamandă, la Rodin, Brâncuși, Andreescu ș.a.m.d. Dar, pînă una alta, în acest moment cam atîta avem și acesta este
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
fapt rodul imaginației mele. Ceea ce văd acolo ochii mei slabi nu este decît un pretext pentru visele mele, pentru dorințele și, de ce nu, doar e un cuvînt la modă, pentru fantasmele mele, la care cei care văd perfect n-au acces. Nu au nevoie. Ei văd lumea la fel, identică pentru milioane de ochi". Nu e de mirare, deci, că fără să poarte ochelari își trăiește Mona, la Istanbul, "marea iubire" - nefericită, cum altfel? - pentru un Făt-Frumos à la turque; "o
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
Cinismul sexual al animalului suplu și sălbatic de la începutul cărții se arată, astfel, a fi unul de cursă scurtă. Spre final, autoarea se dovedește mai puțin convingătoare în încercarea de a ne prezenta o Monă bătrînă, amenințată de senilitate și accese de nebunie. Se simt accente false, chiar stridente, născute, probabil, din obstinația de a parcurge traseul unui destin pînă la capăt, cu orice preț, de a încheia, din "datorie" și demonstrativ, un drum care a ajuns să te obosească. Rămîne
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
71 la sută din suprafața Terrei este acoperită de ape; iar organismul pămînteanului, la rîndu-i, este alcătuit cam din aceeași proporție de apă. Wolfensohn dezvăluie strict un adevăr crud, crunt: un miliard și jumătate de oameni n-au dobîndit încă acces la surse de apă curate, motiv pentru care, anual, pier - din pricina bolilor transmisibile prin apă nefiltrată - 2.400.000 de copii (în timp ce victimele poluării aerului însumează numărul de 1.800.000 de oameni). Cifrele citate și multe altele arată că
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
-și bată capul cu dilemele fizicii solidului, dar că e fundamental să stăpînească noțiuni de electricitate sau termodinamică. Însă unde tragem linia între acele probleme științifice de care se leagă spiritul vremii noastre, fie că noi, cei ce nu avem acces la acele probleme, o înțelegem sau nu, și cultura generală necesară oricărui bun profesionist? Anti-scientismul lui y Gasset e șocant, și mă îndoiesc că e actual. Nu ezit să-l numesc anti-scientism, retorica autorului mă îndreptățește să o fac. Mai
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
cu "impresionismul" analitic ilustrat admirabil de un Renato Serra). cineva i-a pus ștampila divinul și, în realitate, l-a expediat în țarcul unui clișeu searbăd, gongoric. Vorbele mari au instituit gratuități de parada, de natură să obtureze perspectiva și accesul spre imensul travaliu călinescian. Anii dedicați de el descifrării tenace a lui Eminescu echivalează cu o răscruce în însuși felul criticului de a se așeza în fața structurilor literare. Cel ce ironizase, cam frivol, rigoarea tedescă (luată în răspăr de italieni
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
an și jumătate în partidul lui Maniu și Mihalache sunt prestațiile unor păpuși care valsează (vorba vine!) după cum le cântă fie serviciile secrete, fie lăcomia, fie resentimentul, fie prostia. Că guvernarea Convenției Democratice a intrat în ultimul act o dovedesc accesele suicidare ale politicienilor ce se revendică amoralității" de inspirație coposiană. Ce să spui despre un ministru de Interne precum Dudu Ionescu, a cărui unică obsesie e să-i facă scăpați pe milițienii infractori și pe ofițerii de armată criminali? Sacrificarea
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
fie foarte clar, războiul, din orice parte ar veni el, este o acțiune oribilă, dar nu asta este tema pusă în discuție, ci respectul regulii, adică mijlocul prin care treci de la dezmățul în fărădelege la armonia în lege, mijlocul de acces și menținere în lumea civilizată. Când domnul Andrei Pleșu spune că România a făcut o opțiune către NATO, si ca NATO însemnează securitatea membrilor săi, stabilitate democratică, prosperitate și alte, alte avantaje dar și obligații, pricepuții la toate spun: hopa
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
colecție cu selecții foarte eteroclite și uneori arbitrare, după părerea mea, așa-numita "Cosmopolis". Traducerea îi aparține tot Tudorei Șandru Mehedinți, fiind că întotdeauna impecabila, cu soluții stilistice gratifiante, ca să folosesc un eufemism, pentru un lector care nu ar avea acces la textul în spaniolă. Acest nou român semnat de Javier Mariaș poate trece, înșelător, drept o parodie a mediului academic de la Oxford: o carte populată de personaje-profesorasi plictisiți, exasperați de lentă trecere a timpului pe care și-l mai omoară
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
regulă, destul de generos din român. Protagonistul lui Mariaș este un profesor de literatură spaniolă invitat să predea la Oxford pe o durată mai lungă. Pentru acest meridional atipic (nu clasicul ins pasional ori impulsiv, ci mai curînd un contemplativ cu accese melancolice, deci, în chip paradoxal, un britanic structural!), Oxfordul este o ciudățenie, un univers plasat undeva în afara timpului. Ceilalți colegi ai săi îl transformă într-o enciclopedie ambulanță a limbii și literaturii spaniole, invitîndu-l la cursurile lor și punîndu-i întrebări
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu e nevoie de ficțiunea de presă, al cărei rost probabil că slujește nenumăratele ficțiuni cu ajutorul cărară cititorul de ziar de la noi își poate închipui că are acces la o realitate secretă a României. Din nefericire, toate aceste dezvăluiri fără acoperire nu fac altceva decît să întrețină ideea că, la zece ani după revoluție, țara noastră e una a misterelor, în care orice e posibil.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
de "creatori" de opinie publică (așa-zișii "agenți de influență"). Mulți apar și dispar așa cum au apărut, ca într-o scamatorie de cea mai joasă speță. Ocultarea adevărului istoric tinde să blocheze memoria, inclusiv cea scrisă. Rescrierea istoriei impune, logic, accesul liber la arhive, precum și corelarea obiectivă, corectă, a faptelor revolute. Răstimpul clipei își găsește, astfel, locul cuvenit în șirul împrejurărilor de ieri, de astăzi și de mîine. Fugit irreparabile tempus.
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
și ale cărui opere stau pe un raft mai prăfuit, necercetat prea des, al istoriei noastre literare. Căci domeniul nu mai e azi atractiv decît pentru un numar restrîns de studioși, considerați cam excentrici. Gustul pentru studiul limbilor clasice și accesul la înțelegerea nemijlocita a literaturii eline și latine au cam dispărut la noi (continuă să se citeze însă, adesea greșit, maxime și locuțiuni preluate după ureche sau din paginile roz ale Larousse-ului, o impostura despre care se crede că sporește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
frecventeze circuitul obișnuit al vieții de concert. Căci cei prezenți în Sală Mare a Palatului, la Concertul celor trei soprane, ajung rareori la Ateneu sau la Sala Radio. Și invers, melomanii obișnuiți ai sălilor noastre de concert, nu au avut acces la acest concert. În importantă măsură, prețurile erau prohibitive. Iar curiozitatea firească a unora dintre melomani i-a orientat spre aparatul de radio, spre televizor. Alături de aceștia și noi, publicul de specialitate, preferam să asculta o celebra arie de operă
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
neînsurat nu vine din aceea că el s-ar fi înșelat privitor la existența unei femei sortite lui, cît din faptul că însăși ideea căutării presupune un univers al viitorului la care un Casanova ancorat în prezent nu putea avea acces. Dar Casanova nu ar mai fi Casanova dacă nu ar trăi tocmai în clivajul care există între prezentul absolut, cu efemeritatea lui, și viitorul absolut, cel etern chiar prin abstracțiunea lui. Aventură se definește, la Simmel, printr-un paradox similar
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
beneficiază și de casetă tehnică - numele regizorului, distribuția, ilustrația muzicală, regia de studio, durata etc. Așa cum sîntem obișnuiți să ascultăm la sfîrșitul benzii. Din păcate, o carte destinată să fie un instrument de lucru, seamănă cu o arhivă în care accesul este foarte dificil. Nu poți afla o informație decît după multe căutări sau cu ajutorul hazardului. Răsfoind aceste pagini, mi se înghesuie în auz fragmente cunoscute dintr-o piesă sau alta ascultata, defilează voci, timbre, nuanțe, tresar la fulgere, scîrțîieli de
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
anumita mentalitate care călăuzește formarea cadrelor S.R.I. în Institutul Național de Informații de pe lîngă instituția respectivă. Ofițerii sînt educați, azi că și ieri, în spirit national-comunist, antioccidental și nedemocratic. De aici pornește tot răul. Rapoartele S.R.I. la care am avut acces, în anii din urmă, în Parlament, bunăoară, sînt concepute și redactate în același limbaj securistic de altădată, vădesc aceeași înțelegere a fenomenelor sociale, politice sau culturale și denotă aceeași confuzie de preocupări că și înainte de 1989.
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
cel care a oferit presei informații despre contrabandă cu țigări a cărei filiera a fost descoperită recent. ADEVĂRUL crede că e vorba de o poveste mult mai amplă decît Țigareta 2 - luni 1 martie - în timp ce ziarele care n-au avut acces la informațiile Adevărului încep deja, la o zi după aceea, să construiască scenarii despre această afacere, punînd sub semnul întrebării onorabilitatea lui Nini Săpunaru, ca furnizor de informații la a doua mîna. E cu putință că acest joc al preferințelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]