2,415 matches
-
D), care reprezintă cantitatea, în mililitri soluție 1n NaOH, necesară pentru a neutraliza acizii din 20 ml plămadă. Aciditatea naturală a plămezilor zaharificate din porumb și cartofi variază între 0,1 și 0,3°D. In urma însămînțării cu drojdii aciditatea plămezii crește cu cca 0,1°D. In general plămezile din cereale și cartofi asigură pH-ul normal pentru acțiune amilazelor. Corectarea pH-ului se face, după caz, cu lapte de var sau cu acid sulfuric. In cazul utilizării amilazelor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
plămadă în alcool etilic și bioxid de carbon. Drojdia utilizată trebuie să fie viguroasă, capabilă să se înmulțească repede, să fermenteze plămezi cît mai concentrate și să suporte concentrații cît mai mari de alcool. Este necesar ca drojdia să suporte acidități cît mai mari, pe de o parte pentru a se multiplica și dezvolta în plămezi de la început acidulate, iar pe de altă parte pentru a rezista acidității crescute, care se produce în plămezi cînd acestea sunt infectate cu bacterii lactice
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
suporte concentrații cît mai mari de alcool. Este necesar ca drojdia să suporte acidități cît mai mari, pe de o parte pentru a se multiplica și dezvolta în plămezi de la început acidulate, iar pe de altă parte pentru a rezista acidității crescute, care se produce în plămezi cînd acestea sunt infectate cu bacterii lactice. In timpul fermentației drojdiile trebuie să formeze o cantitate redusă de spumă, pentru a se putea utiliza la maximum capacitățile de fermentare. Pentru fermentația plămezilor din industria
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
D, se însămînțează cu inocul și se termostatează la 30°C timp de 20÷24 de ore. Pentru obținerea culturii de producție plămada specială zaharificată se aduce la 50÷52°C și se acidulează cu acid sulfuric pînă la o aciditate de 0,7÷0,8°D, pentru plămada de cereale și 0,8÷0,9°D pentru plămada de cartofi, ceea ce corespunde unui pH de minimum 3,6. Peste această plămadă răcită la 30° C se adaugă cultura de laborator
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
5÷2°Bllg la plămezile de cartofi. Controlul fermentației. Pe tot parcursul desfășurării procesului se efectuează un control complex al plămezilor, care are drept scop asigurarea desfășurării normale a fermentației și obținerea în final de randamente corespunzătoare. Se controlează temperatura, aciditatea, concentrația plămezii, puritatea microbiologică, zahărul rezidual și conținutul în alcool. 4.6.3. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ PROCESUL DE FERMENTAȚIE Concentrația plămezii supuse fermentației alcoolice se menține între 16÷18°Bllg. O concentrație sub 14°Bllg conduce la o utilizare neeconomică
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și productivitatea descrește, iar peste 200 g/l apare inhibarea activității enzimelor din drojdii, ceea ce duce la stoparea fermentației. Influența pH-ului - activitatea maximă a drojdiilor se înregistrează la pH neutru. In practică se conduce fermentația în mediu acid, deoarece aciditatea este un mijloc de combatere a infecțiilor bacteriene. Domeniul pH-ului la care drojdia se multiplică și fermentează este influențat de compoziția mediului nutritiv și de conținutul în alcool al acestuia. Astfel, într-un mediu de fermentare cu 4,5
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
5% alcool pH- ul suportat de drojdii este 3,5. La aceste valori inferioare de pH capacitatea de înmulțire și fermentare a drojdiilor scade foarte mult, însă ele nu sunt distruse. In schimb microorganismele de infecție nu rezistă la aceste acidități și pe acest considerent se aplică metoda de purificare a cuibului de drojdie cu acid sulfuric. Intervalul optim pentru activitatea drojdiei este cuprins între pH 5,5÷5,7 și 4,2÷4,5, valoarea superioară fiind cea inițială, la
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fabricarea spirtului din cereale prin zaharificare cu malț pH-ul nu trebuie să scadă sub 4,2, iar la cele din cartofi sub 4,5, deoarece poate fi distrusă amilaza care participă la zaharificarea secundară a amidonului. Pe parcursul desfășurării fermentației aciditatea plămezii crește, în cazul unei fermentații normale cu 0,1÷0,2°D. In cazul unei fermentații mediocre creșterea este cu peste 0,3°D fapt ce indică existența unei infecții și va conduce la pierderi însemnate în zaharuri. La
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fermentație - acidul lactic și acetații inhibă procesul de fermentație alcoolică. Antisepticii introduși în plămadă împiedică dezvoltarea microorganismelor de infecție, drojdia fiind mai puțin sensibilă la antiseptici decît bacteriile. Prin adăugare de acid sulfuric în plămezile de drojdie se creează o aciditate ridicată care inhibă dezvoltarea bacteriilor de contaminare, în timp ce activitatea drojdiei este puțin influențată. Astfel, tratarea laptelui de drojdie cu acid sulfuric pînă la un pH de 2,0÷2,4 conduce la o purificare a drojdiei în vederea însămînțării. Drept
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
biochimice. Intensitatea cu care se produc aceste procese depinde de gradul de infectare microbiană, de compoziția chimică a melasei și de condițiile de depozitare. In cazul depozitării îndelungate are loc o scădere a concentrației în zahăr și o creștere a acidității și a cantității de zahăr invertit. Aceste fenomene sunt inerente, chiar în cazul melaselor normale, care la o depozitare în condiții corespunzătoare după o perioadă de trei luni pierd cca 0,5% din masa inițială. In cazul melaselor defecte sau
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
500 mii pe gram, iar în cazul melaselor defecte poate ajunge la cîteva milioane pe gram. Inaintea intrării în fabricație se verifică aspectul, mirosul, consistența, culoarea, pH-ul, conținutul de substanță uscată, densitatea, conținutul de zahăr total și zahăr invertit, aciditatea volatilă, nitriții și numărul de microorganisme dintr-un gram de melasă. Datorită concentrației ridicate în zahăr, valorii pH-ului, deficitului în săruri nutritive cît și conținutului în substanțe coloidale care înrăutățesc activitatea fermentativă a drojdiilor, sunt necesare o serie de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fermentațiilor în procedeu continuu este legat de instabilitatea biologică a plămezii și riscul crescut de infecții. Prin separarea drojdiilor din plămezile fermentate se obțin 12÷18 kg drojdie comprimată la 1 m3 plămadă. Controlul fabricației presupune urmărirea temperaturii, concentrației plămezii, acidității, concentrației alcoolice și a zahărului rezidual. Particularitatea plămezilor din melasă determină o conducere a fermentației la temperaturi mai ridicate decît în cazul plămezilor din cereale sau cartofi. Pornirea fermentației se face la temperaturi de 25÷27°C, iar temperatura maximă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cantitativ situîndu-se pe locul al doilea, după zaharuri. De cantitatea, de tipul acizilor și de sărurile lor depinde, în mare măsură, gustul fructelor. In fructe, în afara strugurilor în care predomină acidul tartric și a citricelor în care predomină acidul citric, aciditatea este determinată de acidul malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină în gutui, vișine, prune, cătina albă, merișor și scoruș. Acidul citric predomină în citrice
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină în gutui, vișine, prune, cătina albă, merișor și scoruș. Acidul citric predomină în citrice, coacăze, zmeură, fragi, mure. Aciditatea ionică ( pH- ul ) oscilează între 3,1 și 6,4, fiind variabilă de la o fracțiune anatomică la alta. De valoarea acestuia depinde în mare măsură activitatea enzimatică și în general procesele biochimice, pigmentația etc. Excesul de acizi inhibă desfășurarea ciclului
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
6% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și β, ce mediază contracția, respectiv relaxarea. La stimulare simpatică efectele pozitive inotrop și cronotrop sunt însoțite de vasodilatație. Dacă receptorii β sunt blocați predomină vasoconstricția. Stimularea vagală a inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de protoni). Hidrogenul este generat în celulă prin acțiunea anhidrazei carbonice, care catalizează formarea acidului carbonic din apă și CO2 și apoi catalizează disocierea acestuia în protoni și ion bicarbonat. Protonii sunt apoi eliminați în lumenul tubular, sub formă de „aciditate titrabilă”, și, în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
existența unui rH optim, încă, unul plasat în domeniul neutru. Pepsina acționează în medii puternic acide, având optimul de activitate la pH 1,5-2, pentru ca la pH 6,8 să fie inactivată ireversibil [23]. Ținând cont de caracterul oxidant al acidității, rezultă o dependență de rH a activității enzimatice (a) de tipul din figura 20, adică cu rH-ul optim în domeniul oxidant. Dimpotrivă, chimozina este inactivată lent sub influența bazelor slabe și rapid în mediu puternic acid [23] ceea ce, prin
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
complexă pe care, explorând-o elevii capătă noi deprinderi și cunoștințe. În cursul acestui proces de rezolvare se creează diferite stări de tensiune interioară care duc la cea mai importantă modalitate de învățare, cea prin descoperire. ”Cum influențează diferiți substituenți aciditatea fenolului?” “Cum influențează structura aminelor, bazicitatea acestora?” b) Întrebarea - problemă produce o stare conflictuală intelectuală relativ restrânsă ca dificultate sau complexitate , abordând de regulă o singură chestiune. Nu urmărește răspunsuri predeterminate și nici nu reclamă simple expuneri ale faptelor, ci
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
o ordine inversă efectului -Id. În grupă, cu toate că sarcina nucleară a halogenilor crește, acțiunea acestuia asupra electronilor din legătura C-halogen este mai slabă, datorită distanței mai mari dintre nucleu și electronii respectivi. În mod analog se explică și variația acidității hidracizilor halogenați, deși electronegativitatea variază în ordinea: F > Cl > Br > I aciditatea hidracizilor halogenați variază în ordinea: HF < HCl < HBr < HI. Aciditatea nu este numai funcție de electronegativitate ci în cazul hidracizilor halogenați de razele atomice, electronii de valență găsindu-se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]