7,201 matches
-
ucigaș, atunci când a scăpat din închisoare, pentru că și-a recăpătat drepturile naturale?" Un astfel de discurs evidențiază atitudinea pe care o adoptă orice conservator față de noutatea radicală, pe care o respinge, preferând schimbarea atunci când ea survine ca o necesitate de adecvare a individului sau societății la acele situații particulare problematice. Deși nu deține un cuprins programatic, un "catehism", conservatorismul poate fi recunoscut acolo unde raționalitatea se manifestă nu prin aplicarea unor soluții abstracte, care nu au legătură cu realitatea, umană sau
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și financiare generate de un nivel ridicat al gradului de îndatorare, au fost elaborate o serie de seturi de indicatori. Au fost creați astfel indicatori privind datoria publică, pentru a evidenția nivelul, structura și dinamica sa, dar și indicatori privind adecvarea resurselor. În continuare vom prezenta acești indicatori, pe formele și palierele de gestionare a datoriei, adică: indicatori ai datoriei publice interne și indicatori ai datoriei publice externe. Indicatori ai datoriei publice interne În vederea analizării datoriei publice interne se pot utiliza
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
fundamental al personalității și al patrimoniului Franței". Ba chiar Franța are un puternic orgoliu hegemonic prin francofonie, reușind să atragă multe state sub acest spectru cultural. Alain Dieckhoff citează pe Pierre Nora, care spunea: "Nici o țară n-a stabilit o adecvare perfectă atât de riguroasă între statul național, economia sa, cultura sa, limba sa și societatea sa". Acestea sunt realități evidente pentru Franța, chiar dacă, în ideologie, mulți intelectuali francezi pretind că ne găsim în patria cosmopolitismului. Reușita franceză este un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este mai adecvată și acceptată în mai mare măsură decât în predarea științelor umaniste sau, cu atât mai puțin, a artelor), de tipul de învățare pe care dorim să îl facilităm, de natura rezultatelor predării și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu necesită instrumente foarte sofisticate; de multe ori, se poate realiza destul derepede. În cele mai multe cazuri profesorul este cel care provoacă acest tip de evaluare, având nevoie de feedback din partea studenților (atât în ceea ce privește înțelegerea elementelor de conținut, cât și pentru adecvarea ritmului, pentru identificarea eventualelor insatisfacții etc.). Aceasta se poate realiza atât pe parcurs, cât și la finalul activității didactice respective (pentru a vedea cum să se continue data următoare). Un tip aparte de evaluare a profesorului de către studenți este cea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei, iluminare, încălzire, „îngrămădire” și spațiul privat, dotarea de care se dispune; - evaluarea resurselor materiale trebuie să țină cont de adecvarea lor în funcție de conținut și de destinatari, de cât de facilă e manipularea lor, cât de costisitoare și de consumatoare de timp este, ce impact au pentru facilitarea înțelegerii, aînvățării etc.; - evaluarea strategiilor didactice și a comportamentului didactic: strategiile didactice constituie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe care le obține aceasta pe piețele mobiliare, organizația de educație a adulților își poate planifica, implementa și măsura realizările doar în raport cu mediul în care se desfășoară. Putem spune că, în acest caz, performanța organizațională depinde în mod direct de adecvarea acțiunii specifice la nevoile și expectanțele grupului-țintă. Cel mai comun instrument de analiză a perspectivei interne a organizației față de realitatea mediului social este analiza SWOT. Acronimul SWOT derivă de la termenii strengths („puncte tari”), weaknesses („puncte slabe”), opportunities („oportunități”) și threats
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuă. Scopul final al unui program de formare profesională este producerea de noi competențe, a unui ansamblu de cunoștințe, capacități și comportamente utile în profesie. Următoarele caracteristici definesc și stabilesc nivelul de calitate al acestor competențe: - pertinența unei competențe exprimă adecvarea sa la obiectivele stabilite; - oportunitatea unei competențe se reflectă în modul în care aceasta servește la rezolvarea unei probleme sau la adaptarea la o situație nouă; - concordanța unei competențe se referă la nivelul de corespondență dintre noile competențe și celelalte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a conduce o astfel de organizație. Seaman și Fellenz (1989) consideră că principalii factori ce influențează succesul acestui tip de organizație sunt componentele legate de atitudinea personalului administrativ și educațional, resursele umane și cele materiale, componenta de relații publice și adecvarea la facilități. Apare, astfel, nevoia de consiliere organizațională, activitate ce realizează un transfer direct sau indirect de experiență în structurarea și funcționarea organizațiilor. În mod obișnuit, consilierea organizațiilor de educație a adulților poate avea loc pe mai multe componente specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este mai adecvată și acceptată în mai mare măsură decât în predarea științelor umaniste sau, cu atât mai puțin, a artelor), de tipul de învățare pe care dorim să îl facilităm, de natura rezultatelor predării și învățării, de variabilitatea și adecvarea situațiilor didactice create etc.Însă, dincolo de acești factori contextuali externi, determinante sunt caracteristicile personale ale cadrului didactic, maniera în care diferitele abordări didactice la care apelează se potrivesc personalității sale, pentru a fi autentic, persuasiv, un model, un referențial de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu necesită instrumente foarte sofisticate; de multe ori, se poate realiza destul derepede. În cele mai multe cazuri profesorul este cel care provoacă acest tip de evaluare, având nevoie de feedback din partea studenților (atât în ceea ce privește înțelegerea elementelor de conținut, cât și pentru adecvarea ritmului, pentru identificarea eventualelor insatisfacții etc.). Aceasta se poate realiza atât pe parcurs, cât și la finalul activității didactice respective (pentru a vedea cum să se continue data următoare). Un tip aparte de evaluare a profesorului de către studenți este cea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Seaman și Fellenz, 1989). 3. Evaluarea situației de învățare presupune: - evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei, iluminare, încălzire, „îngrămădire” și spațiul privat, dotarea de care se dispune; - evaluarea resurselor materiale trebuie să țină cont de adecvarea lor în funcție de conținut și de destinatari, de cât de facilă e manipularea lor, cât de costisitoare și de consumatoare de timp este, ce impact au pentru facilitarea înțelegerii, aînvățării etc.; - evaluarea strategiilor didactice și a comportamentului didactic: strategiile didactice constituie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe care le obține aceasta pe piețele mobiliare, organizația de educație a adulților își poate planifica, implementa și măsura realizările doar în raport cu mediul în care se desfășoară. Putem spune că, în acest caz, performanța organizațională depinde în mod direct de adecvarea acțiunii specifice la nevoile și expectanțele grupului-țintă. Cel mai comun instrument de analiză a perspectivei interne a organizației față de realitatea mediului social este analiza SWOT. Acronimul SWOT derivă de la termenii strengths („puncte tari”), weaknesses („puncte slabe”), opportunities („oportunități”) și threats
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
continuă. Scopul final al unui program de formare profesională este producerea de noi competențe, a unui ansamblu de cunoștințe, capacități și comportamente utile în profesie. Următoarele caracteristici definesc și stabilesc nivelul de calitate al acestor competențe: - pertinența unei competențe exprimă adecvarea sa la obiectivele stabilite; - oportunitatea unei competențe se reflectă în modul în care aceasta servește la rezolvarea unei probleme sau la adaptarea la o situație nouă; - concordanța unei competențe se referă la nivelul de corespondență dintre noile competențe și celelalte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a conduce o astfel de organizație. Seaman și Fellenz (1989) consideră că principalii factori ce influențează succesul acestui tip de organizație sunt componentele legate de atitudinea personalului administrativ și educațional, resursele umane și cele materiale, componenta de relații publice și adecvarea la facilități. Apare, astfel, nevoia de consiliere organizațională, activitate ce realizează un transfer direct sau indirect de experiență în structurarea și funcționarea organizațiilor. În mod obișnuit, consilierea organizațiilor de educație a adulților poate avea loc pe mai multe componente specifice
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
didactice și întărirea dreptului elevului de a învăța prin participare. • Accentuarea tendinței formativ educative a metodei didactice și extinderea metodelor de căutare și identificare a cunoștințelor și nu de transmitere a lor. • Cultivarea metodelor de autoinstrucție și autoeducație permanentă și adecvarea metodelor, în general, la realitatea existentă. În concluzie, calitatea unei tehnologii didactice este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan, știut fiind că o metodă nu este bună sau rea în sine
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
unei tehnologii didactice este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan, știut fiind că o metodă nu este bună sau rea în sine, ci prin raportarea ei la situația didactică respectivă și adecvarea la o anumită realitate o poate face mai mult sau mai puțin eficientă.
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
ortoepic și de punctuație, morfosintactic, semantico-lexical, stilistic; desigur, gradul de certitudine și explicitare a normei este mai mare în zonele formale ale limbii și scade vizibil în cele semantico-stilistice, în care se poate vorbi cel mult de recomandări și de adecvare/inadecvare la context. În cele ce urmează, vom prezenta fenomenele semnificative pentru descrierea dinamicii gramaticale. În acest domeniu, monitorizările au confirmat multe tendințe vechi, manifestate în continuare în româna vorbită, în ciuda constrângerilor normei (mai ales pe cele produse de regularizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
corespondente pronominale. Din acest motiv, nu își vor găsi locul în discuția aceasta. În concluzie, dintre locuțiunile pronominale alocutive, formele Domnia Ta-Domnia Voastră-Domniile Voastre aparțin politeții curente, limbii standard, în vreme ce onorificele se înscriu în coduri distincte în care "politețea" înseamnă adecvarea la regulile specifice și nu se mai definește prin variabilele din limbajul cotidian. Scoase din contextul specific și utilizate în vorbirea de zi cu zi, ele devin parodii ale limbajului înalt căruia i-au aparținut și se încarcă cu nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
1.Numărul de subiecți (sau cazuri) necesari realizării unei analize factoriale este de minim cinci ori mai mare decît numărul de variabile observate analizate sau de minim 100 de subiecți (de regulă, sînt preferate loturi de peste 200 de subiecți). 2.Adecvarea variabilelor în modelul factorial. Această condiție se verifică prin trei metode: -Inspectarea vizuală a matricei corelațiilor dintre variabile; dacă nu există corelații (peste .30) între variabile sau anumite seturi de variabile, atunci analiza factorială nu este indicată. Ne așteptăm ca
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial: valorile acestuia trebuie să fie peste .50, în caz contrar nefiind indicată aplicarea analizei factoriale. De altfel, valorile între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90 foarte bune, iar valorile peste .90 superbe (Hutchenson și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar, variabila respectivă trebuie înlăturată din modelul factorial și refăcută
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale. În cîmpul Correlation Matrix bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la modelul empiric; altfel spus, cît de bine sînt reprezentate variabilele noastre de numărul de factori extrași) și Anti-image (verificăm adecvarea fiecărui item pentru analiza factorială, condiția 2, metoda 3), apoi clic Continue. Activăm butonul Extraction. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]