7,542 matches
-
cele patru dialecte provin și din conservatismul funciar al poporului român din toate regiunile, în toate ramurile vieții sale, în idiomul său ancestral, care a păstrat multe cuvinte latine timp de aproape două milenii, ca și cuvinte vechi indo-europene.56 Adepții teoriei imigraționiste, Tomaschek, Jirecek ș. a., considerau că "vatra" din care a iradiat limba română ("leagănul" poporului român) era Dacia nova (aureliană, din sudul Dunării), punctul de unire a Moesiei Inferior și Superior și a Dardaniei, unde o viață romană mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintre Adriatica și Marea Neagră. O teză eronată (veche!), adoptată de mulți filologi și romaniști susținea o "simbioză albanezo-română" în centrul Peninsulei Balcanice. De fapt, relațiile limbii române cu albaneza sunt de altă natură: comunitatea de substrat etnic-social și lingvistic. Ideea adepților teoriei imigraționiste că limba și poporul român s-ar fi format în sudul Dunării, în strânsă legătură ("simbioză"!) cu albanezii și cu bulgarii (slavii meridionali, balcanici), această ipoteză (axiomă, pentru unii) trebuie abandonată integral, definitiv. Astfel, în prezent, este limpede
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungară, supraviețuiau autonomii românești, la începutul secolului al XIII-lea, valul de intoleranță confesională dezlănțuit împotriva schismaticilor a cuprins ansamblul lumii ortodoxe aflate în raza de acțiune a statelor catolice. Sub deviza suprimării "schismei", a pornit ofensiva lumii catolice împotriva adepților ei și spolierea lor de posesiunile deținute. După 1204, în regatul ungar apar semnele unei noi atitudini față de confesiunea ortodoxă: lăcașurile erau preluate spre "reformare", iar ierarhia bisericească era atacată. În această nouă orientare, un rol decisiv a revenit conciliului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1973). Excepționala sa longevitate prilejuiește, de asemenea, repetate sărbătoriri ce-i întrețin o oarecare notorietate până la sfârșitul anilor ‘80. Întâlnirea, oarecum întâmplătoare, în adolescență cu Al. Macedonski și aceea cu Ovid Densusianu l-au determinat pe C. să devină un adept fervent al simbolismului, în favoarea căruia pledează prin articole și comentarii, dar mai cu seamă prin ancheta asupra curentelor literare pe care o întreprinde în 1911-1912 în „Rampa”, ca replică la ancheta Poporanismul, inițiată de „Luceafărul”. Sensibilitatea sa nu este însă
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
încă o zi (1980), Sincere felicitări (1991). C. este un moralist fin, grav și melancolic, un sentimental care își cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail Sebastian un mod simpatetic de a privi oamenii obișnuiți cu viețile lor lipsite de spectaculozitate (Provincialii, 1978, Camera de hotel, 1983, Teme provinciale, 1987
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Lucrețiu Pătrășcanu, care au intervenit în dezbatere, iar drept urmare în sală au alternat aclamațiile comuniștilor cu protestele naționaliștilor, până când Polihroniade a citat lozinca leninistă după care statul burghez e un cadavru care va fi răsturnat dintr-o lovitură, și atunci adepții revoluțiilor de dreapta și de stânga au ovaționat la unison. Bănuiala de propagandă comunistă a alarmat „la proporții homerice” Siguranța, Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne. Studențimea de dreapta (Uniunea Națională a Studenților Creștini) a protestat în presă, cerând autorităților să
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
că sistemul de concepte de înlocuire este slab articulat și discutabil din punctul de vedere al conținutului. Articolul „The Core Competence of the Corporation” al lui Prahalad și Hamel a avut un succes extraordinar, greu de justificat, după cum au argumentat adepții USA, prin conținut, dar rezonabil ca instrument de reflecție într-un moment al dezvoltării concurențiale globale. Practica a oferit o viziune mai clară asupra problemei: USA a rămas o entitate operațională de bază la nivelul corporațiilor, iar conceptul s-a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
suplimentare pentru a putea operaționaliza conceptul în analize consistente, sau se acceptă o interpretare vagă pentru a oferi explicații sumare, dar cu o arie mai mare de acoperire. Identificarea „întregului” cu conceptul de „industrie” este contestată cu argumente temeinice, de către adepții conceptului de „piață”, între care, mai cunoscuți în România, sunt Allaire și Fîrșirotu (1998). Aceștia susțin că este mai logic să se discute de segmentarea pieței, decât de cea a industriei, argumentând că piața are și o componentă „ofertă”, nu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
internă este rezultatul unei opțiuni manageriale și poate fi considerată subiectivă, iar segmentarea externă apare ca o manifestare obiectivă, chiar dacă imaginea sa poate să fie necunoscută sau neclară organizațiilor implicate sau percepută doar ca un exercițiu intelectual de natură analitică. Adepții segmentării strategice externe care face referire la piață, definită atât din punctul de vedere al cererii, cât și din cel al ofertei, fac următoarea diferență între segmentul de piață și piață: - din punctul de vedere al cererii, segmentele sunt constituite
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
clasice. Particularități ale stilului și atitudinii clasice, ale viziunii clasice despre existență apar cu mai multă pregnanță tocmai în interiorul romantismului și alături de el, ba chiar și mai târziu, după stingerea curentului. Aceasta, cu toate că, în cursul secolului al XIX-lea, între adepții celor două stiluri s-au încins polemici, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac și alții pledând cu înfocare în favoarea romantismului, Gh. Asachi, George Barițiu, G. Baronzi și alții elogiind virtuțile c. O lungă perioadă de timp, de pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
universale stă mai degrabă în modalitatea originală și modernă de a gândi teatrul, și nu în suprapunerea care se poate face uneori cu anumite texte din Ionescu sau Beckett. Studiul pune în valoare în primul rând imaginea lui Caragiale ca adept al „teatrului total”, criticul afirmând și argumentând ideea că I. L. Caragiale „a fost, cu adevărat, un mare vizionar: dramaturgul a pătruns adânc sensurile lumii sale și a «presimțit» unele dintre dezvoltările ei ulterioare”. În acest mod, dramaturgul devine un predecesor
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
îi permit să aspire, în 1834, la scaunul de domnitor al țării, în competiție cu Mihail Sturdza, dar tentativa a eșuat. Dacă în planul activităților practice a manifestat o neobișnuită abilitate, sub raport spiritual C. se vădește a fi un adept moderat al filosofiei Luminilor, susținând și promovând idei care vizau schimbări favorabile bunului mers al comunității. Preia și recomandă din ideologia iluministă concepte esențiale, atrăgând atenția asupra importanței rațiunii și a rolului științelor în toate domeniile existenței imediate, declarându-se
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
Pagini de jurnal). Nici Mihai Ralea nu-i smulge vreo apreciere pozitivă, ba chiar „orgia de idei” a acestuia, „dezordonata aglomerare de citate, de nume proprii și de idei” s-ar înscrie în „beția de cuvinte” denunțată cândva de Maiorescu: „Adept integral al ideologiei și metodei critice a d-lui Ibrăileanu, animat de elan corporativ și înarmat cu fațete multiple de critic pledant, cu erudiție adesea superficială, vulgarizând abil teorii abstracte, într-un stil de o facilitate cursivă agreabilă, d. M.
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
și un anumit tip de comparatism intertextual, folosind opera unui autor drept grilă de referință pentru comentarea altor opere, din timpuri și din spații culturale diferite. Hermeneutical Desire and Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
s-a făcut loc și unor articole teoretice, semnate mai întâi de T. Maiorescu, apoi de elevii acestuia, M. Dragomirescu, P. P. Negulescu ș.a. În această a doua etapă se remarcă îndeosebi D. Evolceanu, precum și N. Petrașcu și M. Dragomirescu, adepți, ca înaintea lor P. P. Carp, ai criticii normative. Deși accentul cădea asupra literaturii contemporane, C.l. a încercat să valorifice și creația deceniilor anterioare, prin studii despre C. Conachi, Al. Hrisoverghi, Daniil Scavinschi sau C. Negruzzi ori publicând o bogată
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
este o mișcare voluntară, neexistând până în prezent decât un număr restrâns de pachete turistice dedicate; filosofia slow se poate aplica la orice altă formă de turism, cele mai multe informații disponibile legându-se de turismul urban; are un grad ridicat de networking, adepții acestei filosofii folosind mijloace de comunicare extrem de moderne: bloguri, facebook, pagini de internet, forumuri etc.; promovarea se bazează mai degrabă pe impresiile altor turiști decât pe publicitate propriu-zisă; cele mai importante bazine rămân Italia Și Franța, dar există o deschidere
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Principalele atracții din Europa Centrală Și de Est pentru turismul slow sunt focalizate mai ales pe capitalele țărilor (Budapesta, Praga, Bratislava) Și pe zonele rurale Și ariile protejate (Polonia, România). Capitala Republicii Cehe, Praga, este considerată o atracție importantă pentru adepții turismului slow. Principalele motive sunt resursele antropice, dar Și gastronomia, curățenia Și prețurile ceva mai scăzute, comparativ cu Europa de Vest (http://www.slowtrav.com/other/notes/s prague.htm, accesat la 19.05.2012). Pe paginile de profil este promovat Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ține cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat și public, de logică și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându-și aici numeroși adepți. Entuziasmați de ideologia sa, aceștia înființează gruparea politică Fracțiunea liberă și independentă, care număra printre membrii ei pe G. Panu, Șt. Micle, A. Fătu, A. D. Holban și I. Creangă. În plină ascensiune, B. se retrage, grav bolnav, către locul de
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
însemnătății gustului în judecata estetică, precizarea categoriilor estetice ș.a.m.d. În cursurile sale de estetică, precum și în alte împrejurări, a reliefat identitatea dintre frumosul și adevărul estetic și a condiționat reușita unei opere de sinceritatea trăirii interioare a creatorului. Adept al unui frumos de tip clasic, el l-a privit numai sub aspect formal. Prelegerile sale au contribuit în mod substanțial la îmbogățirea și modernizarea terminologiei estetice românești. În domeniul filologiei, B. a susținut cu fervoare punctele de vedere ale
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Liviu Rebreanu, și „Literatura nouă”, în care apără, contradictoriu, de loviturile lui N. Iorga, curentul de primenire din poezie. „Națiunea”, „foaia intelectualității”, apărută în 1923 din inițiativa lui I. G. Duca, este scrisă aproape în întregime de A. El rămăsese adeptul modelului cultural german și biciuia haosul social de după război. Apar aici Belșug, Amintirile ierodiaconului Iosif. Varietatea publicisticii sale (în „Viața românească”, „Rampa”, „Făclia”, „Gândirea”, „Contimporanul”, „Clipa”, „Clopotul”, „Lumea”, „Integral”, „Țara noastră”, „Adevărul literar și artistic”, „Sinteza”, „Viața literară”, „Ramuri” ș.a.
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de schimbare a stării de acasă. După 1860, reintră în viața politică, devenind un militant energic care, alături de alții, avea de reprezentat interesele românilor în Dieta din Sibiu și în Parlamentul din Viena. În vremea dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, adept al direcției pasiviste, el susține afirmarea cât mai sistematică și completă a individualității naționale românești. Se mută la Sibiu și editează ziarul „Observatoriul” (1878-1885), unde publică mai ales studii istorice și sociologice. Participă, în 1881, la înființarea Partidului Național Român
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
din Bucovina - „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Steluța”, „Revista politică”, „Gazeta Bucovinei”. În 1862, B.-I. participă la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. Adept al cauzei românești și luptător pentru deșteptarea și formarea conștiinței naționale, publică, în 1870, la Pesta, Recugetările politice ale unui muntean. Preocupat de ridicarea morală și culturală a țăranilor, B.-I. scrie câteva istorioare morale, tipărite la Cernăuți, în care
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
cuvânt, dominantă în limbajul criticii literare, privit în raporturile sale cu limbajul-obiect, adică cel literar. Un interes particular pot prezenta funcția poetică și manifestările ei în critică, a căror investigare arată limpede că funcția a fost asumată nu numai de către adepții declarați ai impresionismului critic, ci și de către cei care l-au ocolit sau chiar l-au repudiat. Exemplele, extrem de numeroase, nu numai că lămuresc fiecare demers teoretic ori taxonomic, dar, în plus, oferă o imagine diacronică asupra unei îndeletniciri care
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
prea mult în explicațiile sale. De multe ori, încercând să întărească notă de autenticitate, autorul apocrif atrage atenția prin aceste titluri ieșite din tipologia canoanelor clasice. La foarte scurt timp de la încoronare, parlamentul - format în mare parte din regaliști și adepți ai confesiunii anglicane - s-a reunit în încercarea de a decide în primul rând religia oficială a țării și, de asemenea, pentru a anula o serie de taxe și impozite impuse de Carol Întâiul. Astfel, biserica anglicana a devenit cea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
footnote> Iacob al II-lea a încercat o reconciliere generală a dogmelor religioase, instalând în funcții importante atât membrii ai bisericilor anglicane, protestante cât și a celei româno catolice. În vara anului 1687 a încercat să câștige cât mai mulți adepți ținând un discurs - de foarte mare actualitate și azi - la Chester unde a afirmat:"să presupunem [...] că ar exista o lege care să susțină că toți oamenii de culoare să fie întemnițați. Ar fi total nepotrivit și avem tot atât de puține
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]