10,786 matches
-
care stă la baza formării tipurilor morale de personalitate. Pentru I. Gobry, „când vorbim de un model se subînțelege o alegere și o intenție”. Din aceste considerente, fiecare individ are la dispoziție opțiunea liberă de a alege sau de a adera la un anumit model. Tipul moral de personalitate este rezultatul imitației unui model, fie că este vorba de o imitație mecanică, având la bază pulsiunile instinctuale, respectiv nevoia satisfacerii imediate a trebuințelor fundamentale, fie că este vorba de o imitație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția unei valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-o interiorizez. Imitația modelului nu este altceva decât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cum să dizolve depunerile de piatră. Neavând la dispoziție nici o substanță dizolvantă cu efect universal, am fost nevoit să Îndepărtez piatra din vezică cu ajutorul instrumentului chirurgical. În Siria erau de asemenea arabi cunoscuți ca specialiști În extragerea pietrelor și care aderaseră la vechea metodă a lui Celsus, adică extragerea pietrei prin introducerea degetului În rect, depunerile urmând a fi Îndepărtate prin perineu; eu unul am preferat apparatus altus, piatra fiind Îndepărtată din vezică prin mușchiul piramidal al stomacului. Această metodă a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
multe operații reușite cu cloroform. Pe al nostru Îl procuram din Kanpore. De asemenea, am făcut două amputări la spitalul temniței, asistat de dr. Hathway, cu pacienții sub influența eterului, fără Însă a le spune vreun cuvânt; cu toate acestea, ader la opinia acelora care susțin că a zecea parte de cloroform amestecată cu eterul dă o compoziție preferabilă. Mahomedan care operează pietretc "Mahomedan care operează pietre" La Lahore am cunoscut un mahomedan chirurg de pietre care, ca și alți chirurgi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atunci când revine de la Paris și Londra. Dar nu numai europenii se interesează de noul sistem al lui Hahnemann. Mahendralal Sircar (1833-1902), despre a cărui biografie științifică există studii ale istoricilor științei indieni, pare a fi primul dintre medicii subcontinentului care aderă la știința homeopatică 5. Mulți ani după plecarea lui Honigberger din capitala lui Ranjit, la colegiul districtului Încă numit L³haur se vor ține cursuri de medicină indiană și arabă (y¿n³ni)6. Cum formula lui Arion Roșu - „pelerinul epidemiilor” - rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Redactor-șef al ziarului „Vestul” (1939-1944) și al revistei „Lupta patriotică” (1945-1946), ulterior va fi redactor la „Banatul” (1946-1947), „Frontul plugarilor” (1948-1949), corector la „Flacăra” (1949-1951), secretar de redacție la „Tânărul scriitor”(1951-1957). A fost unul din cei care au aderat la Manifestul Cercului Literar de la Sibiu (1943). Condamnat la închisoare politică în 1957, iese din detenție în 1963. Se angajează bibliotecar la Spitalul „Carol Davila” din București, unde va lucra până în 1970, când se pensionează. Debutează în 1939, la „Jurnalul
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
politic, cultural, social, economic. Acestor orientări le corespund numeroasele articole ale lui Nichifor Crainic, Vintilă Horia, Al. Gregorian, Horia Nițulescu, Dan Botta, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Toma Vlădescu, Ștefan Dragu, V. Beneș, Florian Becescu ș.a. S.-P. aderă la măsurile antisemite ale Guvernului Goga-Cuza, pe care însă îl atacă după demitere, are sporadic o orientare filocarlistă, iar după proclamarea statului național-legionar redevine apărător al mișcării legionare și al lui Ion Antonescu. Sunt difuzate documente cu relevanță istorică, în
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
va absolvi în 1922. Doctoratul în drept și științe politice și economice și-l va susține târziu, în 1947. În 1916, elev fiind, publică o poezie ocazională în ziarul focșănean „Națiunea”, precum și proză scurtă, iscălită Silvigo, în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința”, „Spre ziuă”, „Revista copiilor și a tinerimii”, folosind frecvent și pseudonimul
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
folosire. Numeroase trimiteri la elementul popular se găsesc în monografia Influența orientală asupra limbei și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în lucrările lui Hasdeu. Considera folclorul generat de un fond psihologic în esență comun. Prin evoluție istorică, dar și datorită imaginației
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
determinată bio-psihosocial, prin care persoana umană își reglează relațiile sale cu mediul”. J. Masserman consideră comportamentul uman o manifestare dinamică a vieții psihice, o formă de desfășurare exterioară a personalității umane. Acesta reprezintă latura biodinamică a personalității, idee la care aderă și G. Abraham, I. Szondi, P. Brânzei. J. Masserman pune la baza comportamentului patru principii fundamentale, și anume: principiul motivației, principiul mediului, principiul substituției și principiul conflictului. După S. Freud și J. Masserman, dinamica adaptării personalității este legată de mecanismele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sine, neliniștit și singur, omul modern devine o ființă dependentă de puterea politică a statului, de la care „așteaptă” totul, fiind prin aceasta ușor și permanent manipulabil. Cu o identitate incertă, lipsit de valorile educației moral-spirituale și cultural-religioase, omul modern aderă cu ușurință la diverse „grupuri” de care este atras din curiozitate, prin imitația altora, sau în care este „introdus” accidental. El va fi acceptat în aceste grupuri și va primi o identitate nouă, cea a grupului respectiv. De regulă, aceste
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamente dirijate, previzibile și controlate, care să asigure stabilitatea și evoluția statului și care să fie eficiente. Deciziile puterii trebuie să fie în așa fel formulate, iar actele politice să fie plasate la locul și timpul potrivit, astfel încât „oamenii să adere la acestea ca și când ar fi propriile lor hotărâri și să se comporte în conformitate cu ele” (R.V. Joule și J.L. Beauvoist). În aceste condiții, „opinia publică” va crește ca importanță în raport cu „opiniile personale”. Gândirea colectivă, în măsura în care se mai poate numi „gândire”, va
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
impusă de „modelul negativ” al grupului marginal din care el face parte; din acest motiv, se poate spune că sociopatul adoptă o imagine de sine din afară, neautentică și caricaturală, care exprimă „identitatea” atribuită de grupul marginal la care a aderat; această „imagine/identitate” diferită de cea normală a membrilor comunității social-umane creează o ruptură între sociopat și lume, generează o stare de ostilitate a acestuia față de societate, dar și o atitudine de respingere a societății față de persoana sociopatului; acest conflict
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care, plecând de la acestea, a „interiorizat anti-valori”. Modelele negative sunt acceptate cu ușurință de o anumită categorie populațională (persoane frustrate, complexate, cu carențe afective și educaționale, lipsite de familie etc.), care, prezentând probleme serioase de identitate și formare a personalității, aderă cu ușurință la „modelele negative”, de regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică, unde găsesc protecție, se simt securizați și care oferă satisfacții facile și imediate. Modelele negative, prin absența valorilor morale, culturale și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simple și pozitive, anumite «false idei clare», în care crede orbește. El se afirmă printr-o puternică vitalitate și printr-o lipsă de simț critic care îi permite să vrea să creadă totul în mod absolut. Dogmatic și intolerant, el aderă la o mistică pe care o servește cu pasiune” etc. Vin la rând „dislocarea” unității spirituale a Europei prin naționalism exacerbat și imperialism, nimicirea „regionalismului” și a ceea ce azi se numește subsidiaritate, „izolarea morală a națiunilor”, înregimentarea politică a intelectualilor
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, avându-l ca profesor, între alții, pe Titu Maiorescu. Cu preocupări literare încă din timpul liceului, va beneficia de îndrumarea lui C. Dobrogeanu-Gherea și a lui I. L. Caragiale. În aceeași etapă aderă la ideile socialiste și la mișcarea social-democrată. Debutează ca poet în 1894. Redactor al oficiosului social-democrat „Lumea nouă”, răspunzând o vreme de suplimentul „Lumea nouă literară și științifică”, va colabora, de-a lungul vremii, cu versuri sau cu publicistică, la
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
și de cel plastic, Francisc Șirato. Pictorul A. Demian a decorat paginile revistei în stil bizantin. În deceniul al patrulea etnicismul și ortodoxismul și-au avut un teoretician în Vasile Băncilă. Nu toți colaboratorii „Gândirii”, fie aceștia eseiști, critici, gânditori, aderau la sensul ideologic al orientării promovate de directorul revistei. Adepți, cu toții, ai spiritualului și ai unei creații cu caracter național, unii refuză ortodoxismul dogmatic, propunând libera interpretare a oricărei credințe, ca și a folclorului românesc cu conținut religios. Potrivit unei
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană a comicului), pătrundere și subtilitate, calități ce vor fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va adera la cea din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar sub o influență venită dinspre pariziana „la rive gauche”. În acest sens, criticul contrapune romancierilor „descompunerii contemporane” (L. F. Céline, Erich Kästner, Alfred Döblin, Mircea
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
rânduri. Potrivit acestuia (în formularea definitivă), U.S. din R. este o „asociație profesională de creație, fără scop lucrativ sau patrimonial (nonprofit), neguvernamentală, constituită în scopul sprijinirii și apărării literaturii și a intereselor profesionale, economice, sociale și morale ale scriitorilor”. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a drepturilor omului („libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, eficiența și transparența”), promovează „dialogul cultural intern și internațional”. Subordonările politice și îngrădirile ideologice sunt excluse. O pondere sporită dețin acum prevederile privind
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Perpessicius -, evadată „pentru scurt timp” din „iatacurile submarine”. Al doilea roman al lui T., Anotimpuri, pare un pandant al primului, aducând, în replică, lumea aerului și aeroportul, dar și o istorisire banală, căreia i se atașează episoade și situații ce aderă doar convențional la întreg. De altfel, prezența unor segmente interesante, dar neaderente va fi o caracteristică a romanelor lui T., de la început incriminată de Pompiliu Constantinescu, bunăoară, care observă tendința „spre o formulă comercială a romanului”, într-o „carte foioasă
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
-l profesor pe Lambros Fotiadis, mulți ani directorul Academiei Domnești din București) și franțuzească. Viața acestui vlăstar vitregit de natură al familiei (V. era cocoșat) este puțin cunoscută. A fost căsătorit cu Ruxandra (Lucsandra), fata logofătului Grigore Băleanu, și a aderat la politica și eforturile socrului său de sprijinire a Eteriei; a ajuns la rangul de mare vornic. În 1821 boierii, înfricoșați de amploarea revoluției lui Tudor Vladimirescu, îl însărcinează să organizeze un corp de armată și să stăvilească mișcarea, dar
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
moralist se observă și în aforismele, alcătuite de el sau culese, despre viață, dragoste și firea oamenilor. În tradiția Școlii Ardelene, s-a ocupat și de problemele limbii literare, dar a adoptat o poziție mai realistă decât ceilalți cărturari ardeleni, aderând la ideile din prefața Gramaticii românești a lui Ion Heliade-Rădulescu și, mai târziu, la critica lui Alecu Russo la adresa exagerărilor latiniste. V. a fost, până la revoluția de la 1848, unul din cei mai activi prozatori români din Transilvania, însă meritele sale
VASICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
Convorbiri literare” (Cultura națională, Studii asupra stării noastre actuale) îl arată în dezacord mai ales cu unele idei ale lui Titu Maiorescu privind evoluția politică și culturală a societății românești. Din 1878 se desprinde și politic de junimiști, pentru a adera la gruparea liberalilor moderați, împreună cu Vasile Conta, iar ceva mai târziu la Partidul Liberal. Convingerile sale sociale își au rădăcina în pașoptism. Ca orientare politică, mai ales în chestiunea națională și în cea țărănească, îl precedă pe N. Iorga. Cu
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
orgă”, „în tipografii mașinile dorm ca niște pești uriași/ Prin ferestrele înalte noaptea își scutură sacii cu făină albastră”, „uraganul nechează ca un armăsar la jarul stelelor”, „arborii/își întind gâtul precum câinii de vânătoare”. Când, oricât de eteroclite, imaginile aderă la același flux emoțional, corolele lor se luminează ca niște beculețe policrome la declanșarea curentului electric și colajele devin panouri luminiscente. Unele sunt citate de toți comentatorii: „imnul” închinat în Ulise „veacului mediocrității”, lauda ceaiului, a cartofului cu „față de Hristos
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
cadru instituționalizat. Nu degeaba se spune în popor: Odată cu intrarea copilului în școală responsabilitatea părinților se amplifică proporțional cu complexitatea sarcinilor instructiv-educative. Educația trebuie să fie unitară și continuă. Părinții trebuie atrași alături de școală, prin metode pedagogice, determinându-i să adere la ideea de colaborare activă, acceptând rolul de factor răspunzător. Chiar și schimbul de idei dintre învățători și părinți poate fi echivalat cu educația părinților, iar produsul educațional este profitabil, atât pentru școală, cât și pentru elevi și părinți. Mircea
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]