5,887 matches
-
pronume: animal/stăpîn animal/cavaler animal/om unul/celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în hiat, absorb consoanele în interiorul cuvântului sau între cuvinte, extrag consoanele finale, e inițial din cuvinte îl pronunță diftongat (,,iel’’ pentru ,,el’’), folosesc eronat accentul fonetic etc.; morfologia : modifică deseori formele flexionare ale pronumelui relativ care sau formele articolului și adjectivului demonstrativ, omit sau ,,absorb’’ articolul hotărât din finalul unor substantive, folosesc curent forma de viitor popular a verbului, redau scurte povestiri prin accentuarea deosebită a pronumelui personal, pers. I ș.a.m.d. sintaxa : construcțiile verbale (propoziții, fraze) au o structură
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
forma articulată, din multitudinea de obiecte de același fel, îl desemnează pe unul anume, mai cunoscut, mai bine determinat. Exercițiile aplicative vor urmări formarea deprinderii de recunoaștere a substantivelor nearticulate și articulate, la singular și plural, precum și acordul substantivului cu adjectivul, după structuri de tipul : I. a)un singur obiect: b) mai multe obiecte: floare - floarea flori - florile caiet - caietul caiete - caietele pom - pomul pomi - pomii II.Completează literele care lipsesc : ,,Zăpada este moal , alb și pufoas . Fulgii zlobi plutesc peste
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
în același timp roșii și dure ? sau care ard ? etc.), testele de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute); 1.3. fluiditatea asociativă: măsurată prin testele de asociații - a găsi sinonime, testele de completare a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipsește; 1.4. fluiditatea expresivă: măsurată prin testele de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele); 2. Testele de utilizări schimbate, se referă la utilizări posibile, dar altele decât cele obișnuite, pentru un obiect banal
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a produce diferite relații semantice (teste de asociații - a găsi sinonime, teste de completare - a completa o propoziție utilizând un adjectiv care lipseste). Fluiditatea expresivă - aptitudinea de a produce divergent sisteme simbolice: teste de combinație de 4 cuvinte (se dau literele cu care încep cuvintele). Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
generalizare), precum și de găsire a caracterelor esențiale (procesul de abstractizare) ale percepțiilor anterioare. Noțiunea este oarecum o prezentare generalizată, ce se formează în etape succesive, permițând saltul calitativ la reflectarea abstractă. Noțiunile se exprimă prin cuvinte ce pot fi substantive, adjective, verbe (de exemplu: viteză, efect fotoelectric, gaz ideal, corp negru, curgere staționară). Reflectarea senzorială devine cunoaștere numai prin folosirea limbajului, acesta făcând posibilă abstractizarea. Noțiunile, judecățile și raționamentele sunt modalitățile de reflectare abstractă a realității. Judecata este un concept mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nu se pune problema să putem face vreo comparație între CTP și d-l Cristoiu! Chiar atunci când greșește, CTP greșește pe barba lui și pe limba lui, nu face jocurile altora. Or, ultimul e... e... nu mă face să folosesc adjective urâte, că în ultimii ani am început să evit cât pot pamfletul! Oricum, a slujit toate cauzele posibile, de la utecismo-pecerism, la funarism și tabloidizare. Din cauza staturii, de care nu e vinovat de altfel!, are un complex de inferioritate, care îl
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ridicat acest frumos și luminos palat pentru fiul meu Ștefan”. Privirea îmbrățișă încă o dată fațada de răsărit tencuită cu îngrijire și zugrăvită cu ghirlande florale ce coborau în cascade de lujeri împletiți și cârcei spiralați. — Luminos cu adevărat, repetă spătarul adjectivul care caracteriza cel mai bine clădirea. Se întoarse și privi curtea, care era de fapt o grădină, și reluă. Auzisem că în fiecare lună, aci la Mogoșoaia înflorește alt pom, dar eu acum îi văd pe toți deodată înfloriți. — Neică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
majoritate a grupurilor sociale. În acest caz, ea face trimitere la binecunoscutul concept durkheimian și la o stabilitate apropiată de cea a miturilor, a credințelor sau a valorilor fundamentale ale unei societăți. Într-o accepțiune secundă, mai clasică, se adaugă adjectivul "social" termenului "reprezentare", care este astfel asociat cu diferența dintre grupuri și, în consecință, cu pozițiile pe care acestea le ocupă în societate. O formă de acest fel este evocată de cea descrisă anterior de către Doise. Cel de-al treilea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și sînt atașate unor entități autonome, naturale, obiective. Acestea devin realitatea asupra căreia și plecînd de la care acționăm și comunicăm. Sub această formă are loc însușirea unor noțiuni psihanalitice, precum "complex" sau "inconștient". Primul termen se transformă, de exemplu, în adjectiv ("cutare este complexat") sau într-o caracteristică personală pe care credem că o putem localiza în poziția corpului sau în timiditatea unui cutare prieten. Desemnat ca fiind nodul figurativ al RS a psihanalizei, acesta primește locul întîi ca frecvență în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și de simbolizare între cuvinte și reprezentare(ări). Acest tip de test începe cu o întrebare în care i se propune unui subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați, fluiditate verbală, proporția numărului de termeni diferiți în raport cu totalul termenilor induși). În secțiunea 1 a capitolului 5 sînt prezentate cîteva piste în aprofundarea lucrului pe aceste liste de cuvinte. 4.2. Accesul la "hărțile de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
socială a hașișului (n = 265). Iată aici cîteva rezultate, corespunzînd indicatorilor despre motivațiile folosirii acestor substanțe, caracteristicile consumatorului, circumstanțe, efecte și riscul perceput. 4.3.1. Caracteristicile consumatorului Reprezentarea socială a consumatorului a fost studiată pe 22 de perechi de adjective bipolare, evaluabile pe o scară în șapte puncte. Analiza în componente principale face să apară o articulare de trei factori care explică, în total, 45,6% din varianță. Primul face referință la caracteristici care pun în opoziție "persoană tristă, nehotărîtă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Teoria fractalilor Această teorie, datorată lui Benoît Mandelbrot (1975/1998), susține că putem studia lumea înconjurătoare prin diseminare structurală. Fractalii nu sunt nimic altceva decât structuri autorepetitive, caracterizate prin omotetie (autosimilaritate). Neologismul "fractal" este introdus de Mandelbrot și provine din adjectivul latin fractus, adică "fracturat", "întrerupt", "segmentat", "neregulat". Dacă în cercetarea științifică de tip clasic structurile erau "zdrobite" până la nivel "atomic", teoria fractalilor susține că putem studia lumea înconjurătoare, dimpotrivă, căutând aceste forme fractale care renasc una dintr-alta, repetându-se
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259 bărbăcari [sg. ] pantofar tabietul 2260 rădăcini 2270 sămînceri 2275B Moșie - oraș 2276A puroi protoplasmă 2280 Pardon ușa 2284 pămătuf 2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Lauiniaque): Arma uirumque cano, Troiae qui primus ab oris Italiam fato profugus Lauiniaque uenit / litora. Tradiția directă atestă majoritar această formă; aluzia lui Properțiu, din versul citat mai Înainte, este urmată de o formă aparte, Lauinis (litoribus), provenită dintr-un adjectiv Lauinus, -a, -um, aflat În opoziție cu forma uzuală clasică (Lauinius, -ia, -ium). O formă similară este atestată la comentatorul Servius (Lauina). Este posibil ca Vergiliu să fi folosit forma Lauina, iar opțiunea lui particulară să fi devenit cunoscută prin
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
special la minciuni spuse cu intenția de a proteja interesele celui păcălit, putem să le numim "simple minciuni binevoitoare". Asemenea minciuni nici nu au alte urmări, deoarece autorul lor nu intenționează ca prin ele să afecteze o a treia persoană. Adjectivul "simplu" este necesar, deoarece există și minciuni binevoitoare care nu intră în această categorie și care pot avea și urmări. Minciuna ipotetică analizată de Kant (1949), în care A îl minte pe B în privința locuinței lui C, pe care B
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
conferință recentă el susține că în actualul context global, "s-ar putea să fie nevoie de un oarecare grad de autoamăgire pe plan mondial" (Snyder 1991:10). Totuși, deși Snyder consideră că aceste procese de negociere cu realitatea sînt înșelătoare, adjectivul pe care-l alege el nu mi se pare pe deplin potrivit, din moment ce individul, și chiar societatea, nu ignoră neapărat diferența între percepție și realitate. Păcălitul devine colaborator sau chiar co-autor. Auto-iluzionarea, mai degrabă decît autoamăgirea, ar putea fi un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cele care, numind ceva, cheamă În conștiință lucrul numit: grupuri nominale (substantivale) sau locuțiuni substantivale. Caracteristica lor este că au În centru un substantiv (sau, posibil, un pronume sau un numeral) care se combină cu substantive În genitiv sau dativ, adjective, grupări prepoziționale etc. (care determină substantivul). Iată cîteva exemple de asemenea grupări În jurul unui substantiv folosite În versul de 5 silabe: „luna absentă”, „groapă de gunoi”, „doar un păianjen”, „un singur copac”, prima ninsoare”, „pe coama casei”, „aproape ziuă”, „gară
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
răcoare de seară) desemnează vara. El poate fi de-a dreptul numele anotimpului, dar și, cum se vede din exemplele de mai sus, un cuvînt care este asociat indisolubil cu un anume anotimp. Cuvintele kigo pot fi substantive, verbe sau adjective, dar și sintagme formate din mai multe cuvinte. Ele sînt asociate cultural, În memoria colectivă, cu anumite anotimpuri prin tradițiile reale ale vieții de zi cu zi, cît și printr-o Îndelungă practică literară. Printre aceste genuri de cuvinte se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Nițu Orfanul, care pare să fie chintesența milei pentru copilul rămas fără niciun ajutor, deși În producția de serie e un brand cu apariție constantă, nu l-am găsit decît Într-un singur poem În care cuvîntul e menționat ca adjectiv: luna orfană: câtă tristețe pe cer și-n ochii cerșetorului... Florin Bătrîn-Mircea Poemul pare interesant, dar e greu de Înțeles În ce sens poate fi luna orfană. Poate doar de privirile noastre. Apariția cerșetorului pare Însă să compromită totul. SÎnt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ca floare la geam și ca (persoană) apucată (drăgăstos) cu dinții la geam (exprimare cam rudimentară pentru că n-am găsit un sinonim mai bun pentru mușcată). Cele două cuvinte, În niciun fel Înrudite și din categorii gramaticale diferite (substantiv și adjectiv provenit dintr-un verb), sînt prezente Într-o sintagmă validă pentru ambele Înțelesuri doar În această structură verbală simplă și restrînsă. Cu cratima după primul vers, sintagma, deși În ambiguitate, ar fi tins prioritar spre primul sens, Înainte ca al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poemele haiku scrise În limba română. Cu un pas Înaintea singurătății este mai totdeauna absența unor lucruri. Ele lipsesc vădit din locurile unde trebuiau să fie și prin această absență afectează calitatea acelor spații. Lipsa poate fi numită direct prin adjective care califică substantivele: Luna absentă - rece lama securii uitată În colț Semnalarea la propriu a absenței creează aici ambiguitate (cuvîntul spune că lipsa e oarecum nemotivată) și naște mister, Întunericul ascunde ceva, poate o crimă. Nu știm dacă luna este
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
absenței creează aici ambiguitate (cuvîntul spune că lipsa e oarecum nemotivată) și naște mister, Întunericul ascunde ceva, poate o crimă. Nu știm dacă luna este victimă sau complice la crimă. Lipsa, absența lucrurilor sau ființelor pot fi consemnate și prin adjectivul gol/goală care arată că locul consacrat al prezenței sau existenței lor nu (mai) este populat de ceea ce ne-am fi așteptat sau trebuia să fie acolo. După caz, masa goală este compensată cu asupra de măsură de merii În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
totul dinainte pe masa goală Tabloul nunții... În rama de lemn goală cuib de păianjen Cuibul berzei gol pe-acoperișul surpat. Mușchiul verde pe scări Cochilii goale - vuietul stins al mării locuindu le Dar absența poate fi numită și prin adjective care semnifică golul Într-un mod particular, potrivindu-se doar cu unele lucruri, respectiv substantive: Copaci desfrunziți - În paragina verii nici n-ai ce fura Apa secată din lutul uscat - țipătul prigoriei Pe bradul de Crăciun, despuiat de daruri, două
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]