15,776 matches
-
ca în Limba Română! De aceea, sunt mii de români adevărați moștenitori ai Limbii Române. Plecați în lumea întreagă, nu au renunțat la dragostea Limbii Materne și nici nu au „stâlcit-o“... amestecând puritatea cuvintelor românești prin cuvintele țărilor de adopție. Sunt mândră că m-am născut în dulceața cuvintelor românești, că am „gustat“ din blândețea minunatei Limbi Materne și că, la rândul meu, am putut să o transmit copiilor mei. Detest persoanele care stâlcesc armonia cuvintelor Limbii Române cu tot
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352193_a_353522]
-
ca în Limba Română! De aceea, sunt mii de români adevărați moștenitori ai Limbii Române. Plecați în lumea întreagă, nu au renunțat la dragostea Limbii Materne și nici nu au „stâlcit-o“... amestecând puritatea cuvintelor românești prin cuvintele țărilor de adopție. Sunt mândră că m-am născut în dulceața cuvintelor românești, că am „gustat“ din blândețea minunatei Limbi Materne și că, la rândul meu, am putut să o transmit copiilor mei. Detest persoanele care stâlcesc armonia cuvintelor Limbii Române cu tot
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
susținute: lansare de carte în prezența autorilor, a unor invitați de marcă, a publicului școlar și din mediul comunitar, donații de cărți cu acest prilej dar și venite din partea unor oameni de cultură legați de sat prin naștere sau prin adopție (Gh. Pârnuță, Ioan Muțiu, Adrian Simionescu), atragerea cât mai multor elevi către lectură. (din monografia Școlii generale "Nae A. GHica" din Rucăr-Argeș, autori Gherghe Pârnuță și Gh. Nicolae-Podișor, ediția a II-a, revăzută și adăugită) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356353_a_357682]
-
cădea în „capcana” sentimentalismului - lasă cuvintele să curgă cu limpezime și naturalețe, reușind astfel să rămână în sfera autenticității, veridicității celor povestite de personajul principal. Subiectele gravitează în jurul aceleiași teme majore: emigrația, adaptarea la cerințele, cultura și obiceiurile patriei de adopție, dorința de reîntoarcere, neputința, de cele mai multe ori, de a-și revedea țara de baștină. Condiția de emigrant a fost din totdeauna una dintre cele mai ingrate. Cel în cauză este nevoit să treacă prin nenumărate furci caudine... Această carte este
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
o lună de singurătăți unite Întâmpinat de același Tiberiu Ionescu de care se despărțise cu patru ani în urmă, în plus doar cu câțiva ghiocei răsăriți timid la tâmple, Genu Ștefănescu petrece 30 de zile în Marocul devenit țară de adopție pentru târgovișteanul rămas același de când s-a născut, consemnează Genu în jurnalul său. Răzvrătit, ca întotdeauna, Tiberiu Ionescu își uimește vechiul prieten cu mai noua sa pasiune pentru politica marocană. Îl sfătuiește prietenește să păstreze echidistanța față de zona politicului, care
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
reușește un exercițiu perfect de readucere în prim plan a unor efigii de români care au biruit în viață, prin ei înșiși. Cu șira spinării verticală, ei sunt eroii care fac legământul cu țara de naștere și cu cea de adopție, prin ceea ce au mai scump, conștiința de sine. Nu sunt sfinți, nu sunt miliardari, nu sunt cerșetori, ori... poate că sunt din toate acestea la un loc, pentru că, povestea fiecăria dintre ei, are un traseu ce ar putea constitui pilonii
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
nea Mitică, să-l fi folosit în cadrul serviciilor secrete pentru a deschide seifuri cu diverse documente. „Așa s-au petrecut lucrurile - își încheie Nea Mitică istorisirea -. Greu sau ușor, până la urmă, fiecare și-a făcut un rost în țara de adopție. Au mai fost și altele, pe care o să le afli la momentul potrivit. Sacul meu cu amintiri e plin”. Știam că odiseea sa nu se oprește aici. Cu o altă ocazie îmi va spune cum s-a descurcat el însuși
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
pe site-ul revistei Jandarmeria Română, părerea poetului popular. Acestea apar în format electronic, pe site, putându-se citi oricând. Vă mulțumesc și pentru această implicare. O altă prezență feminină, extrem de obiectivă, a fost doamna Viorica Găinariu Tazlău - maramureșeancă prin adopție, de câțiva zeci de ani. Recunoscut epigramist, membru fondator al revistei de Epigrame Spinul, din Baia Mare, cea care, atunci când a fost invitată să ia cuvântul, a și citit din creațiile dumneaiei, extrem de proaspete, scrise atunci, chiar în momentul derulării evenimentului
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
Mehedinți, origine cu care ei desigur că se mândreau (C.V.O. p. 156). Concluzia lui Constantin V. Obedeanu că Buliga este fiul lui Lupu Paharnicul Mehedințeanu credem totuși că este forțată. Cel mult acesta a fost adoptat de Lupu, practică (adopția) întâlnită și în alte cazuri (vezi Știrbei). În privința mândriei de a se declara Mehedințeanu, împărtășim același punct de vedere, căci autorulare dreptate - era atunci chiar o mândrie, aceasta pentru că o parte însemnată din Oastea Țării era Oastea Mehedințiului, ținutul cuprindea
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora în contemporan fascinația pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un adevărat buciuman prin adopție, doamna asist.univ.drd.Cipriana-Elena Peica de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj al cărei „Cuvânt despre Bucium și buciumani” a pogorât asupra auditoriului iubirea, așa cum este ea prezentă în poveștile, doinele și faptele locurilor și a locuitorilor, doamna Iozefina Postăvaru, care
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
deplin-acum splendoarea, Când te-au văzut, de alge, cum te scuturi. Dar tot era întunecată zarea, Chiar dac-ai pus, în zborul tău de fluturi, Îmbrățișări și zâmbet și săruturi; Tăcerea grea îți pregătea plecarea. Cu soarele și luna drept adopții, Cu fremătarea florilor pe dealuri, Cu pepenii cei dulci, rotunzii, copții, Cu fin nisip pe plajă și pe maluri, Cu stelele pictate-n cerul nopții, Te-aștept, din nou, să te ivești din valuri. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință
AFRODITA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370891_a_372220]
-
în care am copilărit eu. Acolo l-am cunoscut pe Ionel. Era rândul lui Ionel să dea pupicul, furat când coborau din mașină. Au intrat în salonul de recepții unde s-au instalat în fotolii. Auzind zgomot Stela, mama de adopție a Mirandei, a intrat în salon. Sa dus direct la Anica exclamând interogativ, „Ana?” - Da stimată doamnă. Sunt sora geamănă a fiicei dumneavoastră. - Răspunsul pare straniu și totuși este corect. Îți cunosc istoria. Am cunoscut-o chiar și pe mama
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ale casei în care a locuit Iosif Vulcan, azi Muzeul care-i poartă numele. Numărul prim, cel din anul apariției, 1866, lipsea, din păcate. Între timp, datorită bunăvoinței unui mare iubitor și prețuitor al culturii și un bun bihorean, prin adopție (gen. Lazăr Cârjan), acest număr, donația lui, și-a luat locul binemeritat în colecție. Ce-i drept, din cine știe ce motive pe care nu le căutăm noi acum, mai lipsesc din colecție, ici colo câteva numere, dar de acest lucru află
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
și inimile împietrite ale civilizației vestice. În 1938 este prima femeie care primește premiul Nobel pentru Literatură, r ecunoscandu-i-se meritul de a aduce PACEA acolo unde înainte fusese dispreț și ura. Primește și premiul Pulitzer în 1932, fondează asociația pentru adopții interrasiale, militează pentru Drepturile Omului pe pământ. Phoolan Devi (1963-2001) - într-o țară în care fetele pot fi luate ziua în amiază mare și torturate, ucise, umilite, distruse, batjocorite chiar în stația de poliție, împușcate de cei pe care i-
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
le-a studiat literatura, obiceiurile, poveștile. Soțul a înșelat-o, a divorțat și a rămas să-și crească singură fiica cu handicap, mama bolnavă. Preda la universitate în Chină și începe să scrie cărți. Expulzata în SUA, înființează societatea de adopție inter-rasiala, o revoluție la acea vreme, cănd poporul chinez era bun numai pentru ghetou, bordel sau cimitir în SUA. Phoolan Devi nu a căzut în depresie, nu s-a sinucis, ci s-a ridicat la luptă. Orice față are dreptul
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
era ca un taur în arenă, cu ochii injectați, privirea neliniștită , mâinile interminabile se bălăbăneau tot timpul pe lângă corp, maxilarul inferior se mișca ritmic de parcă tot timpul ronțăia ceva . Era decis să se întâlnească cu Corcoduș pentru a lămuri problema adopție, ajunsese la capătul puterii, nu o mai putea amâna. A intrat în salon s-a apropiat de pat și l-a salutat pe Florea . -Bună ziua! Cine sunteți?-Florea a privit cu teamă la namila furioasă care intrase în salon
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
cu teamă la namila furioasă care intrase în salon. -Sunt omul din umbră care vă rezolvă lucrurile murdare,-directorul voia să pară calm-,am nevoie de bani, am făcut multe cheltuieli, am mituit mulți oameni, sunt gata să rezolv cu adopția, dar și cu certificatul de deces pe numele băiatului așa cum ați cerut. -Nu, m-am răzgândit, vreau copilul pentru mine, e nepotul meu, am fost pe cale să săvârșesc o mare ticăloșie. Anulați adopția. -Glasul bolnavului era slab, dar ferm, fruntea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
mulți oameni, sunt gata să rezolv cu adopția, dar și cu certificatul de deces pe numele băiatului așa cum ați cerut. -Nu, m-am răzgândit, vreau copilul pentru mine, e nepotul meu, am fost pe cale să săvârșesc o mare ticăloșie. Anulați adopția. -Glasul bolnavului era slab, dar ferm, fruntea lui Corcoduș albă fără pic de sânge în venele ei s-a ridicat semeață. -Nu pot, am pierdut mulți bani, toate economiile mele le-am îngropat în afacerea asta. Nu poți ieși din
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
răspunsul! Imediat după revoluție în România era haos și majoritatea românilor își încercau așa zisul noroc peste ocean sau chiar în Europa, în țări precum Germania, Franța, Spania, Italia... Eu am plecat în Italia, deoarece cunoșteam limba noii țării de adopție și mă simțeam mai în siguranță aici în special din punctul de vedere a comunicării. Acest fapt nu a făcut totuși să-mi găsesc imediat locul pe care-l visam. Primi pași nu au fost ușori. Am suferit mult și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
omul de știință? Dar omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale? Simona PUSCAȘ: Scriitorul român ajuns în străinătate nu poate vorbi de șansă! El poate spera să (re)devină scriitor în exil doar dacă învață academic limba țării de adopție... Și chiar și așa este greu să reușească. Pentru cei care incearcă, chiar dacă stăpânesc limba țării bine, este greu să scrie sau să gândească imediat în noua limbă. După aproape un sfert de veac de exil pot afirma ca vorbesc
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
greu să reușească. Pentru cei care incearcă, chiar dacă stăpânesc limba țării bine, este greu să scrie sau să gândească imediat în noua limbă. După aproape un sfert de veac de exil pot afirma ca vorbesc bine limba țării mele de adopție, scriu și îmi traduc poeziile singură, dar... este acel DAR! Nu voi scrie niciodată ca un băștinaș, deși uneori am senzația că am reușit!!! Dar sa nu uitam că mereu au fost si sunt excepții. Un exemplu este Norman Manea
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Simona PUȘCAS: Exilul este greu de îndurat, dar îl induri dacă vezi că viața ta este mai bună, mai prosperă. Dacă reușești să-ți realizezi unele idealurile, incet, incet vei accepta țara de adopție ca noua ta țară, vei înțelege că ai o șansă dacă vrei si cum... cu toții suntem fii lui Dumnezeu oriunde am trai pe planeta Pămant, știind ca omenirea este creată după chipul și asemănarea Lui și ca El este Capul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
la Roma, în Italia. După absolvirea liceului teoretic și-a continuat studiile la Academia de Știinte Economice - secția Turism. Stabilită la Roma, în Italia. În prezent își desfășoară activitatea literară atât în limba română cât și în limba țării de adopție. Cărți publicate: „Pasiune/Passione” (poezii), Ediție bilingvă (română/italiană), Editura Anamarol, București, 2014. Volume colective: Antologie de poezie „Simbioze Lirice” Volumele 5, 8, 10, Editura Anamarol, București, 2014-2015. Prezintă versuri în limba română și bilingve (română-italiană) în reviste literare precum
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
materială îți poate crea vertijuri. Cel mai adesea, trebuie să incepi munca de jos, plătită puțin, nu conform pregătirii pe care o ai. Nu mai folosești limba în care gândești și în care trăiești și chiar dacă cunoști limba țării de adopție, o simți ca o haină care nu prea te cuprinde, trebuie să faci efort s-o perfecționezi. Te poți lovi ca de un bolovan de lipsa de înțelegere a mentalității comunității în care ai intrat. Lipsa prietenilor și a comunicării
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
egalitate a drepturilor omului. Sigur că loc de mai bine este oricând, dar aici s-a atins gradul cel mai înalt la care a putut omenirea să ajungă. Blânda și buna Canada, așa cum îmi place să numesc țara mea de adopție, mi-a creat toate condițiile unui trai decent, fără să fi ridicat măcar un deget pentru ea, dar a recunoscut că i-am făcut un dar rupt din suflet, pe fiica mea și familia ei. După ce mi-am terminat rolul
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]