251,896 matches
-
nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
literală. în disputele copiilor, cifrele devin un mijloc de competiție și supralicitare, ținînd deopotrivă de fabulație și de performanța lingvistică; acestea sînt vizibile în scena din Nostalgia (Mendebilul) pe care Cărtărescu o deviază înspre filosofic și mitologic: ""Tata mi-a adus de la demonstrație zece stegulețe", zicea Paul. "Tata mi-a adus cinzeci", zicea Nicușor. "Ba mie mi-a adus tata cinci sute de stegulețe", zicea Paul. "Și mie mi-a adus un milion de stegulețe", zicea Nicușor"; disputa continuă cu numerele
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
și supralicitare, ținînd deopotrivă de fabulație și de performanța lingvistică; acestea sînt vizibile în scena din Nostalgia (Mendebilul) pe care Cărtărescu o deviază înspre filosofic și mitologic: ""Tata mi-a adus de la demonstrație zece stegulețe", zicea Paul. "Tata mi-a adus cinzeci", zicea Nicușor. "Ba mie mi-a adus tata cinci sute de stegulețe", zicea Paul. "Și mie mi-a adus un milion de stegulețe", zicea Nicușor"; disputa continuă cu numerele un miliard, un catralion, cinci milioane de sute de catralioane
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
performanța lingvistică; acestea sînt vizibile în scena din Nostalgia (Mendebilul) pe care Cărtărescu o deviază înspre filosofic și mitologic: ""Tata mi-a adus de la demonstrație zece stegulețe", zicea Paul. "Tata mi-a adus cinzeci", zicea Nicușor. "Ba mie mi-a adus tata cinci sute de stegulețe", zicea Paul. "Și mie mi-a adus un milion de stegulețe", zicea Nicușor"; disputa continuă cu numerele un miliard, un catralion, cinci milioane de sute de catralioane, un infinit, un milion de infinituri... Care sînt
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
Cărtărescu o deviază înspre filosofic și mitologic: ""Tata mi-a adus de la demonstrație zece stegulețe", zicea Paul. "Tata mi-a adus cinzeci", zicea Nicușor. "Ba mie mi-a adus tata cinci sute de stegulețe", zicea Paul. "Și mie mi-a adus un milion de stegulețe", zicea Nicușor"; disputa continuă cu numerele un miliard, un catralion, cinci milioane de sute de catralioane, un infinit, un milion de infinituri... Care sînt totuși cifrele hiperbolei numerice preferate în româna de azi, în funcție de situație și
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
prin maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata care se căsătorește în alt sat) și chiar evoluțiile
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
scurtă perioadă a tinereții, al revistei Săptămîna, autorul a avut prilejul a-l cunoaște din apropiere pe faimosul "patron", în legătură cu care relatează o serie de întîmplări, pe un ton alb, cu ceva din aerul neimplicat al unui grefier. Un elogiu adus compromisului romancier ar suna compromițător la rîndul său, precum un soi de complicitate, iar o condamnare brutală n-ar cădea nici ea prea bine din partea unui condei care e de presupus că, la începuturile sale, s-a bucurat de-o
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
desluși aci și o revanșă a servilismului în fața ierarhiei partidului-stat) și în care putea domni peste inși obedienți, lipsiți de personalitate, capabili de necurmate umilințe. Plăcerea sa de-a umili de cîte ori i se ivea ocazia îl reprezenta. îmi aduc aminte cu amuzament de cele două vizite pe care i le-am făcut, în jurul anului 1970, cînd, redactor fiind al revistei Familia, primisem misiunea de a-i cere "colaborări". La Zamora am intrat în renumita vilă, cu o poartă păzită
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
pentru mult timp. În Decembrie 1989 a curs sînge Am avut norocul să pic într-o grupă excepțională, la Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
ale cuvîntului scris, ci că sînt oameni care pot pune o cumpănă între cuvîntul scris pentru a fi rostit cu glas tare și cel scris spre a fi citit în tăcere. Aici, lui H.-R. Patapievici nu i se poate aduce nici o critică, căci instinctul cuvîntului dublat de patosul ideii sînt punctul lui tare. În schimb, critica poate veni din altă parte, și anume: H.-R. Patapievici își trădează pe alocuri patosul, renunțînd la el în favoarea unor insule de aspră și
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
cu respirația înțeleaptă a țărînii. Cultul pămîntului ancestral, al arhetipurilor ce s-au ivit din exercițiul imemorial al unei spiritualități folclorice, naturist impregnate, care a caracterizat concepția lui Brâncuși, e flagrant nesocotit. "Cumințenia pămîntului" e dată la o parte. îmi aduc aminte că la începutul deceniului cinci al veacului de curînd încheiat Parcul Amarului Tîrg n-avea nici o alee asfaltată, pășeam pe pămînt, pe nisip și puțin pietriș, iar băncile așezate pe dig și pe sumar trasatele alei erau cioplite din
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
arheologie literară". Romanul lui Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ne apare cu totul stingher în 1705, anul elaborării lui, urmat de o pauză de 140 de ani. Nimic semnificativ nu se întâmplă în istoria genului la noi până la 1848. Pașoptismul a adus și în acest domeniu o deschidere europeană a gustului public. Ion Ghica și Mihail Kogălniceanu sunt pionierii notorii ai romanului românesc (există și câțiva anonimi), cu încercări neterminate datate 1848 și 1850. Iată o diagramă a productivității romanului în primii
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
prezent la televiziune! Și nici nu i se spune, dovadă că și televiziunea naște invidioși... A revenit și Mihaela Rădulescu împreună cu emisiunea lansată cu o vreme în urmă - Duminica în familie - la Antena1. Și, pentru ca să fie foarte convingătoare, și-a adus propria familie: mama, bunica. Emoție mare pe dezinvolta prezentatoare din altă vreme, dar a trecut cu bine peste și, relativ repede, s-a încadrat în baremul general al emisiunilor de gen ale tuturor televiziunilor din România. Teo Trandafir (Teo) și
Fermecătoarele transmisii în direct by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12197_a_13522]
-
strania sa coincidență de vederi cu liderul PRM Corneliu Vadim Tudor în ideea necesității boicotării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale (în condițiile în care PSD și-a capacitat întregul electorat prin organizarea de transporturi care să-i aducă la urnă pe toți cei susceptibili să voteze cu Adrian Năstase, iar UDMR este singura grupare politică din România care și-a anunțat limpede sprijinul pentru unul dintre cei doi candidați rămași în cursă - firește, tot domnul Năstase), i-au
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
de către PSD, în vreme ce jurnalistul de la "Adevărul" a reclamat neconcedierea președintelui BEC - incompetent profesional, dar, în schimb, partizan politic -, judecătorul Emil Gherguț. Aparent ambii își motivează gestul ca pe un protest la adresa actualei puteri. Răspunsul la clasica întrebare "cui prodest?" îi aduce însă pe amîndoi la un surprinzător numitor comun: Adrian Năstase. Puse cap la cap, atitudinile sale din campania electorală abia încheiată îl recomandă, pe Cristian Tudor Popescu ca pe un susținător frenetic al PSD și al candidatului său în alegerile
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
gazetar și un spirit incoruptibil (chiar au dreptate), iar cei care pică pe negru, sînt convinși că este omul Puterii (după caz, al Opoziției) care tocmai s-a demascat sau, în cel mai fericit caz, că este nebun (aici se aduce ca argument și retorica, uneori foarte contondentă a editorialelor sale). Apoi, nu peste multă vreme, rolurile se inversează. Cei care l-au crezut mare ziarist și mare caracter îl cred corupt și/sau nebun, iar cei care l-au crezut
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
aceste două fraze: "opusul inteligenței nu este prostia, ci confuzia. Opusul dragostei nu este ura, ci teama". Le voi purta cu mine, ca pe o moștenire a acestor seri pe care Jovan Cirilov, celebrul director al BITEF, le va închide aducând un omagiu lui Odin pentru relația sa eliberatoare cu moartea, la care, spune el, se va gândi în ultimele sale clipe... Eugenio Barba izbucnește în râs și îi propune chiar să fie organizatorul ceremoniei funerare. Se reactivează astfel ceva din
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
extrase din frizele "stâncii" cioplite cu grijă în timp - dansul lui Catherine din Cenușă și multe altele - sau spectacole pentru copii, de care se ocupă un tânăr pe nume Kai, intrat de curând în rândurile trupei lui Odin, căreia îi aduce o energie proaspătă; sau proiecția, nespus de emoționantă, a unei performanțe daneze din anii '68. Revăzând-o astăzi, suntem copleșiți, și eu și ceilalți, de nostalgia vechilor iluzii. Trebuia să ni le pierdem, să admitem, firește, eșecul lor, dar cum
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
-i da acestui oraș anonim o marcă simbolică. De aceeași vârstă cu Odin, statuia marelui sculptor se înalță, simplă și modestă, în fața primăriei, iar noi, într-o dimineață ploioasă, trecem pe rând să depunem trandafiri la picioarele ei. Omagiu ritualic adus dintotdeauna de bărbat unei tinere fete... Ca să ajungem la statuie, traversăm orașul, care ne întâmpină cu un soi de tandrețe ironică; iată, aici, școala de balet, cu micuțele sale "eleve" care dansează la adăpostul unui acoperiș de casă improvizat; iată
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
-o cu rochia de mireasă pe o babă slută și băgându-și mâinile cu mâneci cu tot în frișcă. Acesta este un posibil curs (scurt) de istoria comunismului (așa cum s-a instaurat în România, dar și în alte țări). Impostorii aduși la conducerea societății românești, cu sprijinul armatei sovietice, după cel de-al doilea război mondial, au transformat într-o caricatură viața din România. După ce au exterminat sau marginalizat elita, ei au început să maimuțărească, grotesc, modul cum se trăia înainte
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
lumea civilizată, ci și cu trecutul necomunist. Ei au ridicat și între trecut și prezent - nu numai între Est și Vest - un zid al Berlinului. Masacrarea culturii scrise Prima măsură la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost înainte, sub pretextul respectării unei reglementări din Convenția de armistițiu, referitoare la obligația statelor semnatare de a șterge din memoria colectivă orice formă de propagandă fascistă. Această reglementare, îndreptățită, dar infinit interpretabilă, a fost utilizată
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
particulare) a căzut în sarcina unor oameni cu o pregătire intelectuală precară, rudimentar-expeditivi și plini de resentimente. Ei au masacrat pur și simplu cultura scrisă din România, atentând la identitatea culturală țării. Un martor competent al dezastrului, Virgil Cândea, își aduce aminte cum anume se proceda: "Epurarea a fost declanșată în 1945 de activiști din fruntea noii guvernări comuniste, obedienți necondiționați ai Moscovei, dar bizuindu-se pe un număr încă mic de agenți, incapabili de această operație, totuși, delicată. A decide
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
face uz. O comparație plasticizează neajunsul astfel: "un fel de a vorbi sentențioas-pedant, care seamănă cu vorbirea adevărată ca o sonată cu un exercițiu Ťscolasticť din metoda de vioară". Apreciat sub raportul realizării fabuloase, al unei "halimale brăilene și bărăgănene", aduse "la zi" prin ambiția naratorului actual, "chinuit de-a scrie roman", Fănuș Neagu e, în optica lui Cornel Regman, un talent "mai ales de ordinul irepresibilei nevoi de expresie, de comunicare cu orice preț, dar nu pentru că naratorul ar avea
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
anii 1945-1989 (bazat pe studiul istoric, sociologic și statistic a 93.000 de cazuri de foști deținuți politici). Tot acest efort, făcut dintr-un sentiment al răspunderii față de societatea românească, cu mijloace materiale modeste și cu spirit de sacrificiu, trebuie adus necontenit la cunoștința celor care conduc țara, ca termen de comparație pentru propria lor contribuție, jalnică, la cunoașterea de către noile generații a tragicului episod comunist din istoria României. Totodată, el poate deveni un subiect de reflecție pentru acei intelectuali care
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
80 Andrei Brezianu este cunoscut în țară (cel puțin de generațiile mai tinere) mai degrabă în calitate de jurnalist (între 1991 și 2001 a fost directorul serviciului în limba română al postului de radio "Vocea Americii") decît de scriitor. Puțini își mai aduc aminte astăzi de cărțile sale de proză publicate la începutul deceniului nouă (cel puțin una dintre ele, Castelul romanului, a stîrnit ceva vîlvă la vremea apariției), așa cum, pentru mulți tineri formați după 1990, colecția revistei "Secolul 20" (la care Andrei
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]