3,174 matches
-
în vederea prevenirii colmatării lacului; măsuri de valorificare a rezervelor de balast din cuvete etc. și implicațiile acestora asupra mărimii volumelor utile; e.6) măsuri pentru prevenirea modificărilor morfologice pe cursuri de apă, în aval de lacul de acumulare până la primul afluent important, ca și pentru modificările nivelurilor apelor subterane din zona; e.7) valorificarea energetică a potențialului apelor; parametri, caracteristici și indicatori energetici; e.8) capacitatea descărcătorilor de suprafață și de adâncime și echipamentul hidromecanic al acestora, corelat cu posibilitatea de
NORMATIVUL DE CONŢINUT din 28 iunie 2006 al documentaţiilor tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179651_a_180980]
-
pe punct de prelevare, fiecare probă constând din două subprobe duplicate de cel puțin 30 ml. Pentru un studiu intensiv, se selecționează cel puțin 3 puncte de prelevare pentru 3 km de curs al apei și se prelevă și din afluenții cursului de apă. 2.1.2. Se transportă probele în condiții de refrigerare (4-10°C) și la întuneric și se testează pe parcursul a 24 de ore. 2.1.3. La nevoie, probele pot fi concentrate prin una dintre următoarele metode
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, Lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189950_a_191279]
-
DESCRIEREA LIMITELOR Harta și structura de personal pentru Parcul natural Defileul Mureșului Superior Secțiunea 1 Descrierea limitelor Parcului natural Defileul Mureșului Superior Limita nordică. Pornește de pe malul drept al râului Mureș și urcă pe pârâul Bistra, până la confluența cu primul afluent care coboară dinspre Pleșa Bistrii. În continuare urcă spre nordest pe firul pârâului până la pădure (borna 246), cotește la est și urcă pe cumpăna de apă între valea Bistrii și Sterinoasa (cota 595 m), dar părăsește culmea spre nord și
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
250), în continuare pe culmea dintre bazinul Mureșului și bazinul Borzia (borna 248). Din piscul șoimului (borna 10) coboară și traversează pârâul Borzia, la confluența cu Zăpodia Arsura (bornele 7, 8), urcă pe Zăpodia Pleșilor (borna 46) și, după primul afluent, cotește la vest și, urcând pe o culme secundară, ajunge în culmea Făgețel - culmea dintre Valea Mureșului și valea Borzia, sub plaiul Borzia (bornele 51, 52, 65). Limita vestică pornește de pe culmea dintre valea Mureșului și valea Borzia, coboară pe
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
aflate în albia râului Sohodol și a drumului turistic care străbate zona. Lungimea aproximativă a limitei nordice este de 0,45 km și străbate doar formațiuni calcaroase. Limita estică pornește din dreptul zonei de confluență a râului Sohodol cu un afluent de pe partea dreaptă (afluent care reprezintă limita nordică a zonei propuse), fiind reprezentată de drumul turistic paralel cu Sohodolul care separă, până la confluența pârâului Pralejelor cu Sohodolul, limita de parcelă față de u.a. 128, aparținând de Obștea Runcu. Drumul turistic
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Sohodol și a drumului turistic care străbate zona. Lungimea aproximativă a limitei nordice este de 0,45 km și străbate doar formațiuni calcaroase. Limita estică pornește din dreptul zonei de confluență a râului Sohodol cu un afluent de pe partea dreaptă (afluent care reprezintă limita nordică a zonei propuse), fiind reprezentată de drumul turistic paralel cu Sohodolul care separă, până la confluența pârâului Pralejelor cu Sohodolul, limita de parcelă față de u.a. 128, aparținând de Obștea Runcu. Drumul turistic se află pe partea
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
din Langwarden și Kappel, la brațul secundar Schweiburg, inclusiv brațele secundare Kleine Weser, Rekumer-Loch și Rechter Nebenarm - ELBA: de la limita inferioară a portului Hamburg până la linia care leagă baliza sferică din Does și vârful nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) cu afluenții Este, Luehe, Schwinge, Oste, Pinnau, Krueckau și Stoer (pe fiecare parte a digului de baraj până la gura fluviului), inclusiv Nebenelbe - MELDORFER BUCHT: în interiorul liniei care leagă vârful din nord-vest al Hohe Ufer (Dieksand) și capul digului portuar de la vest de
ORDIN nr. 291 din 31 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, tranSporturilor şi locuin��ei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188370_a_189699]
-
cu Canalul Bydgoski până la confluența cu râul Warta - RÂUL NYSA LUZYCKA, de la Gubin până la confluența cu râul Oder - RÂUL ODER, de la orașul Raciborz până la confluența cu râul Oder Oriental, care devine râul Regalica de la pasajul Klucz-Ustowo, inclusiv acest râu și afluenții săi, până la lacul Dabie și canalul navigabil lateral al râului Oder, de la ecluza Opatowice până la ecluza orașului Wroclaw - RÂUL ODER OCCIDENTAL, de la barajul Widuchowa (km 704,1 al râului Oder) până la granița cu apele interioare maritime, inclusiv afluenții și pasajul
ORDIN nr. 291 din 31 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, tranSporturilor şi locuin��ei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188370_a_189699]
-
râu și afluenții săi, până la lacul Dabie și canalul navigabil lateral al râului Oder, de la ecluza Opatowice până la ecluza orașului Wroclaw - RÂUL ODER OCCIDENTAL, de la barajul Widuchowa (km 704,1 al râului Oder) până la granița cu apele interioare maritime, inclusiv afluenții și pasajul Klucz-Ustowo care leagă râul Oder Oriental de râul Oder Occidental - RÂUL PARNICA și PASAJUL PARNICKI, de la râul Oder Occidental până la granița cu apele interioare maritime - RÂUL PISA, de la lacul Ros până la confluența cu râul Narew - RÂUL SZKARPAWA, de la
ORDIN nr. 291 din 31 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului lucrărilor publice, tranSporturilor şi locuin��ei nr. 595/2003 privind aprobarea Cerinţelor tehnice minime pentru navele fluviale care arborează pavilionul român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188370_a_189699]
-
numele Semnat pentru și numele BĂNCII EUROPENE DE INVESTIȚII ROMÂNIEI Semnat pentru și în numele Primăriei Municipiului București Anexă A/1 Descrierea tehnică 1. Obiectivul Obiectivul primar al Proiectului este de a îmbunătăți calitatea apei de suprafață în râul Dîmbovița, un afluent al Dunării, prin tratarea tuturor apelor uzate care sunt deversate din municipiul București către nivelul terțiar în conformitate cu cerințele pentru apele primitoare sensibile în concordanță cu Directivă privind apele uzate urbane nr. 91/271. 2. Componentele Proiectului Proiectul privește în principal
CONTRACT DE FINANŢARE din 29 mai 2006 între România, Banca Europeană de Investiţii şi Primăria Municipiului Bucureşti pentru Proiectul privind Staţia pentru tratarea apelor uzate Bucureşti-Glina, Faza A*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183997_a_185326]
-
risc ridicat de poluare din cauza deversărilor de apă uzată. În plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul Bârzava, iar situații similare au fost observate în Anina, Bocșa și Oravița, unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caraș, în râul Miniș, un afluent al râului Nera și al râului Bârzava. În vederea îmbunătățirii situației sistemului de canalizare și reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiții: - renovarea/înlocuirea a 31 km de rețea de canalizare în Reșița: 7
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 25 octombrie 2006 între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186561_a_187890]
-
uzată. În plus, o parte din canalele colectoare deversează direct în râul Bârzava, iar situații similare au fost observate în Anina, Bocșa și Oravița, unde se deversează direct în pârâul Anina, un afluent al râului Caraș, în râul Miniș, un afluent al râului Nera și al râului Bârzava. În vederea îmbunătățirii situației sistemului de canalizare și reducerii infiltrării, sunt propuse următoarele investiții: - renovarea/înlocuirea a 31 km de rețea de canalizare în Reșița: 7,4 km de colectoare principale, o joncțiune, 23
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 25 octombrie 2006 între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate în judeţul Caraş-Severin, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186561_a_187890]
-
subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a județului Mehedinți, județele Gorj și Vâlcea, Muntenia - județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, Câmpia Moldovei cu spațiul cuprins între Siret și Prut și luncile aflate la confluența cu unii afluenți ai Siretului - județele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani și Suceava, Lunca Mureșului, Arieșului, Someșului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crișurilor, județele Caraș-Severin, Satu Mare și parțial Sălaj, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Mureș și Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează
LEGE nr. 112 din 27 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
este o fâșie continuă ce urmărește și include în ea toate zonele mai joase ale cursului de apă, ce asigură prin secțiunile ei succesive continuitatea scurgerii debitelor medii și a debitelor de formare a albiei, de la izvoare până la vărsarea în afluentul de grad superior. ... (2) La stabilirea formei în plan a albiei minore se va avea în vedere evoluția naturală a acesteia, generată de caracteristicile proprii cursului de apă: debitul solid, dimensiunea particulelor, debitul lichid și panta cursului de apă. ... Articolul
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
în următoarele puncte: în secțiunea amonte și aval ale tronsonului pe care albia minoră are o variație cvasiliniară, amonte și aval (circa 50-100 m) de releveele existente (poduri, praguri, baraje, prize), amonte și aval de debușările unor canale de desecare, afluenți etc., în dreptul secțiunilor în care capacitatea de transport a râului este minimă (maluri joase), ceea ce ar putea conduce la o inundare prematură a albiei majore. Definitivarea alegerii amplasamentelor profilelor topometrice se va executa în urma unor recunoașteri pe teren, prin: ... (i
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
care se face delimitarea suprafeței albiei minore, realizate la scara 1:25.000/1:100, în sistem de referință Marea Neagră '75, care vor cuprinde: poziția profilelor transversale, pozițiile secțiunilor de mira, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, pozițiile afluenților, ale canalelor de desecare, pozițiile riveranilor și denumirea acestora etc.; (iii) profilele de urmărire a evoluției geomorfologice a albiei minore în secțiunile critice (eroziuni, divagări) etc. (3) Datele și materialele hidrologice cuprind: ... a) chei limnimetrice măsurate (actual) atât la posturile
METODOLOGIE din 12 martie 2007 pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă care aparţin domeniului public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186327_a_187656]
-
face referiri la modalitățile de caracterizare a resurselor de apă, cu trimitere la anexa nr. 4. Se va comenta numărul total de posturi hidrometrice permanente și temporare, reținute în sistemul de analiză, cu defalcarea lor pe cursul principal și pe afluenți, evidențiindu-se posturile hidrometrice cu transmitere zilnică sistematică. Se va evidenția necesitatea instituirii transmisiei zilnice și la alte posturi hidrometrice în situații de ape mici. Se vor menționa amplasamentele în care sunt necesare noi posturi hidrometrice permanente sau temporare. La
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
paragraful 3.1 al cap. 3 se va face o prezentare de ansamblu a sistemului de secțiuni de control și sectoare de curs stabilite, menționându-se numărul total de secțiuni și sectoare, cu defalcarea lor pe cursul principal și pe afluenți. Se vor menționa, după caz, zonele de curs stabilite, formate din mai multe sectoare, cu localizarea acestora. Pentru amplasarea secțiunilor și a sectoarelor se vor face trimiteri la anexa nr. 1, precum și la anexele nr. 8, 9, 10 și 11
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
Numerotarea secțiunilor de control și a sectoarelor de curs aferente se face parcurgând bazinul considerat din aval spre amonte. Zonele de curs formate din maximum/minimum 2-3 sectoare se vor stabili, după caz, pe râul principal și/sau pe unii afluenți importanți de satisfacere a cerințelor de apă ale folosințelor. Cuprinderea sectoarelor în zone de curs este justificată prin următoarele situații: a) sectoare cu aport redus de debite naturale în perioadele de ape mici; ... b) sectoare situate în aval de lucrări
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
vor prezenta caracteristicile generale, și anume: a) în coloana 1 se vor trece indicativul postului hidrometric (conform anexei nr. 1) și denumirea completă a postului; ... b) posturile hidrometrice se ordonează din amonte spre aval, pe cursul principal și apoi pe afluenți; ... c) în coloanele 4, 5, 6 și 7 se înscriu valorile debitelor caracteristicile extrase din studiile hidrologice; în coloanele 5 și 6 se vor prezenta valorile minime pe perioada de vară (aprilie-septembrie) la numărător și pe perioada de iarnă (octombrie-martie
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
10 se completează cu semnul "+" acolo unde este cazul. ... Articolul 22 În anexele nr. 5, 6 și 7 - folosințele de apă consumatoare - se înscriu sectoarele în ordinea numerotării lor (din aval spre amonte), întâi pe cursul principal și apoi pe afluenți. În cadrul fiecărui sector folosințele se înscriu în ordinea din amonte spre aval. Numerotarea folosințelor sau grupelor de folosințe se va corela cu indicativul din schema sinoptică (anexa nr. 9). Anexa nr. 5 "Alimentări cu apă pentru populație, industrie și complexe
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
debitul râului, înregistrat la postul hidrometric aferent secțiunii II; ... b) pentru zona (sector 1+2), debitele Q(N) și Q(At) corespunzătoare zonei se compară cu suma dintre debitul înregistrat la postul hidrometric aferent secțiunii II și debitul înregistrat pe afluentul A(OX); ... c) după caz, se va figura, scăzând sau adăugând la debitul înregistrat la postul hidrometric, debitul livrat suplimentar din lacul de acumulare sau debitul reținut în lac, respectiv derivat. ... Capitolul III Indicații metodice privind elaborarea Planului de restricții
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
restricții se va efectua cu consultarea tuturor unităților beneficiare din cadrul bazinului. La actualizarea planului de restricții vor fi luate în considerare, în funcție de situațiile concrete, pe lângă folosințele din sectoarele de curs deficitare, și folosințele din zone excedentare pe cursul principal sau afluenți, situate în amonte de aceste sectoare. De asemenea, vor fi luate în considerare sursele de impurificare ce pot periclita, în situații de ape mici, funcționarea folosințelor din aval, cu trimitere la anexa nr. 17. Se va sublinia că situația de
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]
-
determinarea fazelor caracteristice de satisfacere a cerințelor de apă: ... Q - debit de apă înregistrat/determinat la postul hidrometric din vecinătatea secțiunii de control; Q (1) - debit intrat livrat suplimentar din lacul de acumulare, reprezentând diferența dintre debitul defluent și debitul afluent în lac; Q(deriv.) - debitul derivat din sectorul de curs; e) fazele caracteristice: ... N - situație normală; AT - atenție/avertizare; R - restricții. Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 4 POSTURI HIDROMETRICE REPREZENTATIVE - caracteristici generale - Nr. Denu- Cur- Secți- Debite caracteristice
METODOLOGIE din 6 ianuarie 2006 privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176512_a_177841]