1,935 matches
-
romanul narativ și romanul analitic, romanul epic și romanul liric sau romanul obiectiv și romanul subiectiv. Disociațiile lui Ibrăileanu între creație și analiză, bogat exemplificate, arată avantajele și dezavantajele celor două procedee, lămurind câteva din misterele capodoperei. Un volum de aforisme privitoare la conduita înțeleptului privind viața (1930) și un roman de analiză a sentimentului iubirii Adela (1933), clasic în literatura noastră, încheie activitatea lui Garabet Ibrăileanu. Pentru multilaterala sa activitate, Academia Română l-a ales membru postmortem. Garabet Ibrăileanu a rămas
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
la Blaj, unde a adus omagii Societății Culturale ASTRA. Și-a adus prima contribuție la drama românească cu o piesă numită după și al cărui personaj principal era "Mihai Viteazul", una din cele douăzeci de titluri din acel an pentru aforismele strânse ("Cugetări", "Musings") și memorii asupra vieții sale în cultură ("Oameni cari au fost"). În 1912, a publicat, printre altele, "Trei drame", grupând "Mihai Viteazul", "Învierea lui Ștefan cel Mare" și "Un domn pribeag". În plus, Iorga a scris primele
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
întâlnește pe Kafka în timpul unei vizite în Praga din 1916. Sfârșitul anului 1916 cunoaște o revigorare a operei kafkiene. Cele opt caiete "in-octavo" ("Die Oktavhefte"), în care Kafka notează între noiembrie 1916 și mai 1918 reflecții filozofice, povestiri, parabole sau aforisme, sunt considerate de critici o noua etapă a operei scriitorului. Deși în esență caietele constituie un jurnal, Max Brod nu le va publica alături de restul însemnărilor diaristice, considerându-le prea diferite stilistic. Spre exemplu, intrepretări ale unor mituri clasice, precum
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
să se odihnească într-un sanatoriu, dar Kafka alege să se retragă la Zürau, un sat din vestul Boemiei, unde Ottla administrează o mică moșie a cumnatului ei. Kafka trăiește acolo între septembrie 1917 și aprilie 1918, scriind în special aforisme ce vor fi adunate mai târziu de Max Brod sub titlul "Die Zürauer Aphorismen" ("Aforismele de la Zürau"). Lecturile sale din această perioadă sunt dominate de Kierkegaard ("Sau-sau", "Frică și cutremur") și Tolstoi ("Jurnal"). După șase luni de concediu medical
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
sat din vestul Boemiei, unde Ottla administrează o mică moșie a cumnatului ei. Kafka trăiește acolo între septembrie 1917 și aprilie 1918, scriind în special aforisme ce vor fi adunate mai târziu de Max Brod sub titlul "Die Zürauer Aphorismen" ("Aforismele de la Zürau"). Lecturile sale din această perioadă sunt dominate de Kierkegaard ("Sau-sau", "Frică și cutremur") și Tolstoi ("Jurnal"). După șase luni de concediu medical, Kafka se întoarce la serviciu în mai 1918. Sănătatea lui este din nou dezechilibrată de
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și dezorganizată, Max Brod rearanjează și unește capitolele, completează frazele neterminate sau ambigue și regândește punctuația. Primele ediții din "Procesul", "Castelul" și "America" sunt publicate în 1925, 1926 și respectiv 1927, urmate de colecția de povestiri "Marele zid chinezesc" (1931), "Aforismele de la Zürau" (1931), "Scrisori către Milena" (1952), "Caietele albastre in-octavo" (1954), "Scrisoare tatălui" (1966), "Scrisori către Felice" (1967) și "Scrisori către Ottla" (1974). Primele traduceri ale "Metamorfozei" în spaniolă și franceză apar la sfârșitul anilor 20. În 1930, Edwin și
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
a variat de la "o sectă falsă și barbari" la "o religie înțeleaptă, severă, casta și umane". El a arătat, de asemenea, la un moment dat o înclinație spre ideile hinduismului și lucrările preoților Brahman. Voltaire este cunoscut pentru mai multe aforisme memorabile, cu toate că ele sunt adesea citate din context. "Dacă Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar să-L inventeze", așa cum a fost menționat, este încă aprig dezbătută la semnificația și intențiile sale. Totul este pentru cel mai bun din cele
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
sub titlul ""Album de vers anciens"" ("Album de versuri vechi", 1921). Începând din anul 1892, face în fiecare dimineață însemnări în caietele sale, care vor fi publicate după moartea sa în 29 de volume (""Cahiers"", 1957-1961), cuprinzând reflecții, eseuri, anecdote, aforisme și desene, cu tematică foarte variată, de la modele fizico-matematice la comentarii asupra vieții interioare, emoțiilor resimțite, proceselor de conștiință sau stărilor de vis. În anii 1894-1900 lucrează ca redactor cultural în ministerul de război, apoi - până în 1922 - este secretar particular
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
o mare greșală - care ar contrazice esența poeziei - să se afirme că fiecare poezie corespunde unei anumite intenții reale și unice a autorului"" [[Categorie:Nașteri în 1871]] [[Categorie:Decese în 1945]] [[Categorie:Poeți francezi]] [[Categorie:Scriitori francezi]] [[Categorie:Autori de aforisme]] [[Categorie:Membri ai Academiei Franceze]] [[Categorie:Nașteri pe 30 octombrie]] [[Categorie:Decese pe 20 iulie]] [[Categorie:Profesori ai Collège de France]] [[Categorie:Absolvenți ai Liceului Condorcet]]
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
avangardei artistice, care în scurtă vreme va forma suprarealismul belgian. Printre aceștia se numără Paul Nougé, care la Bruxelles joacă rolul lui André Breton în mișcarea suprarelistă. Magritte se află la început sub puternica influență a cubismului și dadaismului, publică aforisme în revista ""391"", fondată de Francis Picabia. Pe la sfîrșitul anului 1925, pictează primele sale tablouri suprareliste. Prima expoziție individuală a lui Magritte are loc în anul 1927 la galeria ""Le Centaure"" din Bruxelles. În septembrie 1927 pleacă în Franța și
René Magritte () [Corola-website/Science/298187_a_299516]
-
și în „Cartea Animalelor” elogiul altor neamuri, mai ales al grecilor și indienilor, în legătură cu științele și scrierile lor, traduse și folosite de alte neamuri. Dar elogiul are ca punct central tot lauda poeziei arabe intraductibile: S-au tradus cărțile indienilor, aforismele grecilor, s-au adaptat cărțile din literatura persană. Unele dintre acestea au câștigat în frumusețe, altele nu au pierdut nimic. Dacă s-ar traduce însă vorbele înțelepților arabi, această sursă de mândrie a lor care este metrul ar fi stricată
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
un interes mai mare pentru acțiune, "Nicoară Potcoavă" are o complexitate narativă și un ton grav, autorul insistând mai mult pe descrierea personajelor și a mediului în care se petrece acțiunea, folosind o limbă literară mai frumoasă și plină de aforisme și oprindu-se deseori să mediteze cu privire la problemele vieții și la nedreptățile istorice. "Nicoară Potcoavă" nu este doar un simplu roman istoric, ci încearcă să reînvie „vremea fericită” a unei Moldove atemporale, care-și trage originea din mitul lui Ștefan
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
românescă a ajuns să-i cunoască personalitatea abia după 1989, când unii l-a intervievat pe Țuțea, care avea 89 de ani când a apărut pentru prima dată la televizor, câștigând admirația unei largi audiențe. Publicarea ulterioară a colecțiilor de aforisme adunate din interviuri a avut mult succes, pe când scrierile sale de mare importanță nu sunt doarte bine cunoscute sau apreciate, deși Țuțea a fost întotdeauna înconjurat de prieteni care i-au tipărit și multiplicat manuscrisele. Apropiații îl numeau „profesor”, deoarece
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Dositej Obradovic" din Timișoara în anul 1997 și facultatea de istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara în 2001. Este unul dintre redactorii săptămânalului de limba sârbă "Nașă rec" din România. A publicat două volume de versuri, o carte de aforisme satirice și a fost inclus în 7 antologii din Șerbia și România. În anul 2006 i s-a acordat premiul Radoje Domanovic pentru cel mai bun autor de satiră sârb din diaspora. A tradus în limba română o culegere de
Goran Mrakic () [Corola-website/Science/320135_a_321464]
-
satirice și a fost inclus în 7 antologii din Șerbia și România. În anul 2006 i s-a acordat premiul Radoje Domanovic pentru cel mai bun autor de satiră sârb din diaspora. A tradus în limba română o culegere de aforisme ale autorului belgrădean Aleksandar Cotric, „Incizii rapide” („Kratki rezovi”). A publicat texte, aforisme și versuri în NIN, Politika, Nosorog, ETNA, Ilustrovana politika. A fost tradus în macedoneană și maghiară. Despre creația lui au scris Liubinca Perinaț Stancov, Borco Ilin, Spasoje
Goran Mrakic () [Corola-website/Science/320135_a_321464]
-
anul 2006 i s-a acordat premiul Radoje Domanovic pentru cel mai bun autor de satiră sârb din diaspora. A tradus în limba română o culegere de aforisme ale autorului belgrădean Aleksandar Cotric, „Incizii rapide” („Kratki rezovi”). A publicat texte, aforisme și versuri în NIN, Politika, Nosorog, ETNA, Ilustrovana politika. A fost tradus în macedoneană și maghiară. Despre creația lui au scris Liubinca Perinaț Stancov, Borco Ilin, Spasoje Grahovac, Aleksandar Cotric și Djordje Otasevic.
Goran Mrakic () [Corola-website/Science/320135_a_321464]
-
cruce. Tema imitării lui Hristos este întâlnită și în teologia bizantină, din secolul al paisprezecelea, fiind văzută ca "o viață personală trăită în Hristos", ca o virtute creștină fundamentală. "De Imitatione Christi" este destul de simplă și făcută mai ales din aforisme și din "maxime" fără nicio pretenție teologică. Limbajul lucrării „este simplu și curgător, limpede ca o apă de munte, dar având adâncimi de ocean”. Lucrarea a alimentat devoțiunea și rugăciunea numeroaselor generații de creștini, mai ales laici, care caută în
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
boala regilor” sau „boala bogaților”. Pentru prima oară a fost consemnată în Egipt în anul 2600 î.e.n. într-o descriere a artritei degetului mare al piciorului. Medicul grec Hipocrat, în jurul anului 400 î.e.n., a comentat asupra bolii în lucrarea sa "Aforisme", remarcând absența acesteia în cazul eunucilor și femeilor aflate în perioada premenopauzei. Aulus Cornelius Celsus (30 e.n.) a descris legătura dintre boală și consumul de alcool, instalarea târzie în cazul femeilor și afecțiunile renale aferente: Din nou, consistența vâscoasă a
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
Cluj, 1982), "Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
Arts and Crafts”; a supraviețuit aproape 70 de ani, până în 1989. Societatea Mare a fost idea politică principală a partidul Conservator britanic la alegerile generale din 2010. Unii Distributiști consideră că propaganda pentru această campanie politică a fost influențată de aforismele ideologiei Distributiste și promovează Distributismul. Acuma este parte din programul legislativ al coalitiei Conservatori - Liberal Democrați. Scopul declarat este "de a crea un climat care împuternicește populația și communitățile locale, creând o societate mare care va „lua puterea de la politician
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
engleză și malteza) al bestseller-ului internațional. El a editat, de asemenea, "Lexiconul" lui Mikiel Anton Vassalli. Vassalli († 1829) este considerat părintele limbii malteze. În 2006, traducerea realizată de Sammut la operă lui Vassalli "Motti, Aforismi e Proverbii Maltesi" ("Cuvinte, aforisme și proverbe malteze") a fost publicată că "Għajdun il-Għaqal, Kliem il-Għerf u Qwiel Maltin". În 2007, traducerea operei sale "Il-Ħolma Maltija" ("La Malta Revo") a reprezentat Malta în Colecția Esperanto de opere literare clasice publicate de Books Mondial din New York
Frans Sammut () [Corola-website/Science/323062_a_324391]
-
Un alt mare poet persan a fost Săadi (1184 - 1283/1291?). Cele două capodopere ale sale, "Livada cu fructe" și "Grădina florilor" conțin elemente autobiografice, marcate de o simplitate și naturalețe care le-au asigurat popularitatea. În "Grădina florilor" găsim aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și observații critice asupra oamenilor din acea epocă. Prin poeziile sale sub formă de gazel, Săadi a cântat natura și dragostea. Un alt mare poet care a utilizat gazelul a fost Hăfez. Printre temele liricii
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
(Tamilă: பதஞ்ஜலி, Sanskrită: पतञ्जलि) a fost compilatorul tratatului "Yoga Sutra", o colecție importantă de aforisme referitoare la practica Yoga. El a fost recunoscut și ca autor al comentariului referitor la gramatica sanscrită a lui Panini, numit "Mahabhashya", și al unei lucrări cu conținut medical. Deși nu se știe mai nimic despre viața lui, locul nașterii
Patañjali () [Corola-website/Science/328089_a_329418]
-
1934 cu titlul "Consideraciones espirituales" ("Considerații spirituale"), ca o primă versiune redusă, și mai târziu, în 1939, cartea s-a publicat cu titlul definitiv "Drum" ("Camino"), după ce autorul a supraviețuit Războiului Civil Spaniol. După diferite păreri lucrarea aparține genului literar aforism Pr. Josemaria începe lucrarea "Drum" astfel: „Citește rar aceste sfaturi. Meditează cu calm aceste considerații. Sunt lucruri pe care ți le spun la ureche, cu încredere de prieten, de frate, de părinte. Și aceste confidențe le ascultă Dumnezeu”. Este vorba
Drum (carte) () [Corola-website/Science/330648_a_331977]
-
piese de succes conjunctural a lui Al. Mirodan, în care suficiența, ipocrizia, filistinismul sunt aspru penalizate de aspirația spre vis, dragoste și poezie. Realizatorul a mizat, în reliefarea tipurilor, exclusiv pe jocul aluziilor și ironiei dialogului-recital de calambururi, ghiftuit cu aforisme. Semitonul și șoapta compun climatul unei comedii de marivodaj, curajoase în conjunctura timpului. Diapazonul vocal al protagonistei e valorificat mai bine ca oricând, Crișan are rolul cel mai întins din cariera sa cinematografică, cât despre Beligan, deficitar condus, deși în
Șeful sectorului suflete (film) () [Corola-website/Science/329072_a_330401]