3,926 matches
-
este că toată lumea este pornită împotriva evreilor, când, de fapt, Israelul nu riscă nimic din partea vecinilor, datorită supremației sale militare, iar dacă războiul cu Libanul din 2006 a corectat cât de cât această realitate, nu a eliminat-o. Figura israelianului agresor al palestinienilor este atenuată de cea a evreului victimă. Un cuplu inseparabil care nu doar modelează imaginea trimisă în exterior, ci a sfârșit prin a se instala în autopercepția israelianului și în cea a evreului din diasporă care-l privește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de Șase Zile arată că 98% dintre parizieni simpatizau cu Israelul, iar numai 2% cu țările arabe. Iar dintr-o anchetă realizată în toată Franța între 8 și 11 iunie reieșea că doar 6% dintre francezi considerau că Israelul era agresorul, față de 94% care blamau țările arabe 26. Însă, în paralel, aveau să vină în noiembrie 1967 declarațiile generalului de Gaulle despre statul Israel războinic și poporul evreu "sigur pe el și dominator", declarații care aveau să provoace teama de o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
îndoială, instructiv să urmărim turnura pe care o va lua receptarea Holocaustului atât la ne-evrei, cât și în lumea evreiască, mai ales în Israel, care iese afectat din această campanie și închis de acuzatorii lui într-o postură de agresor absolut, care și ea ar merita totuși nuanțată. În orice caz, la câteva luni după încheierea unui conflict care a costat viața a peste o mie de libanezi, a cauzat considerabile pagube materiale și suferințele a mii de alte persoane
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
statului patriarhal japonez din perioada celui de-al doilea război mondial. Diversele structuri statale discriminatorii se reuneau în această instituție care, chiar mai mult decât sistemul caselor de toleranță controlate de stat în vreme de pace, servea interesele sexuale ale agresorilor militari prin violarea drepturilor omului, sacrificarea demnității și sănătății mintale și fizice a femeilor și exploatare sexuală. Caracterul agresiv al „locurilor de reconfortare” se manifesta prin două aspecte paralele. În primul rând, Japoniaxe "Japonia" - ca stat - era cea care le
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce la o retrăire a traumei. Este crucial ca acest proces al terapiei, mai ales atunci când se folosește o tehnică cum este hipoza, să fie structurată astfel încât să ducă la creșterea sentimentului de control al pacientului
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în structurarea sistemelor și instituțiilor naționale și internaționale, dar și maturizarea unor concepte, a unor ideologii, a unor filosofii aparte în abordarea fenomenologică. O serie de probleme, cum ar fi cele ale securității naționale/internaționale, ale războiului fără frontiere cu agresori difuzi, neidentificabili, impredictibili etc., au încetat de mult a mai fi probleme strict militare (apud Mihăilescu, 2002, p. 7). Încă din anii ’50, diplomatul suedez Dag Hammarskjold (fost secretar general al ONU) introducea într-un dicționar politic termenul de „diplomație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
politici anticomuniști. Psihologul Adrian Neculau consideră că Închisoarea Pitești a fost un „laborator experimental de psihologie aplicată, organizată după criterii științifice”, iar tema experimentului a fost „transformarea omului În contrariul său”9. În experimentul Pitești, susține Alina Mungiu, identificarea cu agresorul este exterioară, fiind vorba mai degrabă „de un simplu dresaj pe baza mecanismului reflexului condiționat decât de o completă persuasiune coercitivă”10. Experimentul Pitești este traumatic, dar trauma poate fi depășită În timp. Inițial, reeducarea a fost susținută din două
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin sânge de la Pitești nu sunt totuși niște reeducați reali, ci niște indivizi dresați (căci, deși mutanți o vreme, marcați și obsedați de Pitești, după ieșirea din Închisoare majoritatea vor depăși trauma), dacă ei nu se identifică Într-adevăr cu agresorul, ci doar mimează acest lucru, trecerea de la stadiul de victimă la cel de călău se face, după Alina Mungiu, prin ritualizarea credinței. Mecanismul se declanșează În condițiile În care forța care are control asupra persoanei Îi cere să accepte credințele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
guturale, specifice. O pisică speriată de care vă apropiați depășind „limita” de toleranță va folosi un sunet specific (ca un fel de „chhhht”), prin care avertizează că limita de apropiere a fost încălcată și că, în cazul în care potențialul agresor nu se ândepărtează, va trece la represalii. Pisicile știu să și mârâie amenințător, mai ales dacă se pregătesc să atace, pentru a-și intimida adversarul - poziția corporală asociată cu acest sunet este spinarea curbată, blana și coada zbârlite și urechile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
procesul terapeutic, atunci când analizele permite ridicarea interdicțiilor. În orice caz, frica dă intensitate visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul trebuie să înțeleagă ce îl înspăimântă, care este natura endogenă sau exogenă a pericolului și simbolismul agenților agresori. Vezi Agresiune. Plăcere Plăcerea este simțită fie fizic, fie sub forma unor senzații agreabile și pozitive. În expresia ei fizică, este adesea corolarul viselor erotice, putând merge până la orgasm. În celelalte cazuri, însoțește eliberarea celui ce visează. Are un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
fricos(2); frumos(2); gri(2); Haki(2); iepure(2); lider(2); mîncare(2); munte(2); mușcătură (2); păr(2); sălbătăcie(2); singur(2); sînge(2); stînă(2); strigăt(2); șef (2); viclenie(2); Adrian; agățos; agresie; agresiune; agresiv; agresivitate; agresor; alb; alfa; animalele; arhaic; așteaptă; atenție; auuu; bătăuș; bine; blană aspră; canistră; capra cu trei iezi; capră; ceartă; cruzime; dinte; dog german; drăgălaș; droguri; dureros; dușman; eu; excitant; familial; fascinație; fericire; ferocitate; fi; fidelitate; ființă; flori; îi este foame; foc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capabil să îi puneți capăt ori să îl evitați. Această carte vă prezintă abuzul verbal din perspective multiple. Veți tresări împreună cu victimele sau „țintele” agresiunilor verbale atunci când îndură revărsări de furie și insulte. Schimbând perspectiva, veți pătrunde în mintea câtorva agresori verbali pentru a înțelege mai bine ce îi declanșează (ca pe niște bombe cu ceas, din păcate). Veți fi introdus în arena abuzului verbal ca spectator al traumei; la urma urmei, ceilalți colegi ai victimei aud numai din zvonurile care
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ca spectator al traumei; la urma urmei, ceilalți colegi ai victimei aud numai din zvonurile care circulă (de obicei, mult exagerate) pe la birou. Veți avea ocazia să vă evaluați propria slăbiciune, atât ca țintă a abuzurilor verbale, cât și ca agresor. Veți afla care este impactul abuzului verbal asupra companiilor și a angajaților și ce efecte poate avea această influență negativă asupra lor. Cartea vă va oferi informații complete cu privire la lucrurile pe care le puteți întreprinde la firma unde lucrați și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fel!”. Veți descoperi cum să faceți față abuzurilor verbale când sunteți agresat și cum să vă continuați viața profesională în urma unui astfel de eveniment, într-o manieră care să consolideze relații profesionale pentru viitor, dar fără a-l lăsa pe agresor să scape cu fața curată. Ca profesor de științe economice și consultant în domeniul managementului, mă confrunt zilnic cu provocarea și privilegiul de a ajuta oamenii de afaceri (inclusiv studenții) să înțeleagă și să rezolve problemele care stau în calea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
echipelor devin mai slabe pe măsură ce atmosfera din birouri se deteriorează. Managerii încep să se întrebe ce se petrece. Între timp, angajații se concentrează asupra găsirii unui răspuns la întrebarea: „Cum să mă protejez de atacuri?”, în detrimentul sarcinilor de serviciu. 3. Agresorii înșiși. Cartea se adresează în special celor care au tendința de a exploda la cea mai mică provocare ori de a acumula tensiuni care erup periodic. Acești oameni nu sunt niște monștri; de multe ori au reputația de a fi
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
-și mai controleze reacțiile. Chiar și în cele mai bune momente, comunicarea lor cu subordonații este impregnată de o notă de sarcasm. În momentele cele mai proaste, mustră oamenii pe față, iar pe la spate le sapă reputația. Mulți dintre acești agresori ar dori să își schimbe comportamentul - or, li s-a pus în vedere, de către șefi sau de către avocatul firmei, că trebuie să facă un efort în acest sens. Pentru ei lecturarea acestei cărți s-ar putea dovedi utilă pentru a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
se pot schimba. De asemenea, pot utiliza această carte drept ghid în cursurile organizate de firmă cu scopul de a pune capăt agresiunilor verbale. 4. Prietenii, partenerul de viață, alte persoane care doresc să ajute victimele agresiunilor verbale sau chiar agresorii (care sunt, de fapt, victimele propriului comportament violent). Este dezolant să vezi cum cineva la care ții se confruntă zi de zi cu un agresor verbal. Este la fel de neplăcut să observi comportamentul ori să stai alături de un prieten ori de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Prietenii, partenerul de viață, alte persoane care doresc să ajute victimele agresiunilor verbale sau chiar agresorii (care sunt, de fapt, victimele propriului comportament violent). Este dezolant să vezi cum cineva la care ții se confruntă zi de zi cu un agresor verbal. Este la fel de neplăcut să observi comportamentul ori să stai alături de un prieten ori de propriul partener de viață care nu-și poate controla limbajul la serviciu, respectiv în intimitate. Aceste persoane pot apela regulat la cei apropiați pentru a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
4. Semnalele nonverbale. Expresia facială a vorbitorului, postura, gesticulația mâinilor, mișcările corpului (plimbatul de colo-colo, de exemplu) - toate trimit mesaje care, în cazul abuzului verbal, exprimă înțelesuri nonverbale care diferă radical de cele transmise în conversațiile obișnuite. 5. Audiența. Uneori, agresorul își restrânge audiența țintită de abuzul verbal o singură persoană. De exemplu, victima se află singură cu el în birou. În alte cazuri, atacatorii pot alege să maximizeze stânjeneala victimei prin selectarea unei audiențe cât mai largi posibile pentru săvârșirea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fel ca toți neserioșii”, atunci ținta diatribelor sale nu mai sunt acțiunile tale, ci caracterul sau umanitatea ta. Nimeni nu-și dorește ca religia, sexul, orientarea sexuală, handicapurile, originea națională, statutul civil sau înfățișarea sa să devină ținta atacurilor unui agresor. 2. Abuzul verbal caută să rănească, nu să exprime sentimente. La întâlniri, interviuri între patru ochi sau conferințe, în discuțiile după serviciu sau în pauze, nu este neobișnuit și nici foarte deranjant ca un superior sau un coleg să dea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
unui sentiment de enervare, ci are ca scop să jignească profund. 3. Abuzul verbal pune în discuție lipsurile într-un fel care descurajează schimbarea constructivă. Fiecare dintre noi avem aspecte ale personalității care sunt deosebit de sensibile la insulte sau critici. Agresorii verbali identifică aceste vulnerabilități și insistă asupra lor nu pentru a ne ajuta să ne îmbunătățim abilitățile de serviciu, ci pentru a ne face să ne simțim inconfortabil în ce privește personalitatea noastră sau abilitățile noastre de muncă. De exemplu, să zicem
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care și-ar dori să se schimbe) devine rana în care atacatorul răsucește cuțitul comentariilor intenționat răutăcioase. 4. Atacul verbal este disproporționat relativ la situația normală de comunicare. Uneori, chiar și atunci când un comentariu negativ sau o acțiune punitivă sunt justificate, agresorul verbal „dă volumul la maxim” în ceea ce privește conținutul, intensitatea emoțională și vizibilitatea publică a confruntării. Să luăm exemplul lui Nathan, un vânzător care raportează eronat vânzările lunare. Șeful său, un mic dictator care are la activ o serie de astfel de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cu flori. În cele mai multe cazuri, nu ne dorim să pornim un proces împotriva angajatorului nostru, decît în ultimă instanță. De asemenea, nici nu ne imaginăm încercând să stingem focul turnând gaz, ridicând tonul pentru a îl potrivi cu cel al agresorului, nici nu avem o stabilitate financiară suficientă pentru a ne face bagajele și a ne da demisia peste noapte. În plus, nu vrem să lăsăm pe nimeni să ne forțeze să plecăm. Această carte oferă, pentru angajații curajoși care suferă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fie folosind aceste cuvintele, fie utilizând altele care spun același lucru. Această carte vă va învăța: cum să recunoașteți atacul verbal și să îl distingeți de critica acceptabilă, de exprimarea unor sentimente puternice sau de divergențele oneste; cum să înțelegeți agresorul verbal. Știind ce îl face „să explodeze”, vă puteți pregăti o strategie pentru a pune capăt abuzului verbal; cum să înțelegeți caracteristicile personale (sau alte atribute) care vă pot transforma într-o predilectă țintă a atacului verbal (deși nu este
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
abuzului verbal, fără îndoială că v-ați uitat în jur la locul de muncă și v-ați întrebat de ce alții (poate chiar cei pe care îi considerați mult mai expuși unui atac sau chiar îl merită) au scăpat de furia agresorului. În acest capitol, analizăm atributele personale care pot funcționa ca un magnet pentru atacul verbal - dar, foarte important, nu căutăm să transferăm vina de la agresor la victimă. Mai degrabă, dorim să înțelegem orice factori care măresc vulnerabilitatea dumneavoastră ca potențială
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]