11,393 matches
-
Maniu, Ion Mihalache și încă șaptesprezece personalități ale Partidului Național-Țărănesc sînt deferite justiției. Ei sînt aduși în fața unui tribunal militar pentru că ar fi conspirat împreună cu spionii americani pentru a organiza o insurecție în România. Maniu avusese contacte cu reprezentanți ai Aliaților nu era un secret și dacă aceste contacte au devenit clandestine, a fost pentru că acțiunea deschisă a fost interzisă. Maniu a organizat plecarea unora dintre militanții săi în exil: el nu nega aceasta și afirma că nu avea alte mijloace
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu avea alte mijloace de acțiune pentru o opoziție redusă la tăcere. Maniu și Mihalache au fost condamnați la închisoare pe viață abia în octombrie 1956 s-a aflat că Maniu murise în detenție încă din 1952. El crezuse că Aliații nu puteau să renunțe la aplicarea principiilor Cartei Atlanticului pentru care s-au luptat. Pentru Scînteia și România Liberă, Maniu, vîrful tuturor elementelor reacționare, ar fi vrut să salveze și să ia sub protecția sa toate resturile fasciste ale României
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pol de rezistență și de cristalizare a opoziției față de instalarea noului regim. Încă din ianuarie 1946, după informații oferite Londrei de către ambasadorul Marii Britanii, Clarck Kerr, Maniu și Brătianu subliniază importanța menținerii autorității tronului. Acești oameni politici fac acum presiuni asupra Aliaților pentru ca să-1 susțină pe Regele Mihai și cerința acestuia de a obține demisia guvernului Groza. Regele se plînge lui Clarck Kerr că este umilit și insultat zilnic de către comuniști care nu reprezintă decît o mînă de oameni. Regele crede că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Într-un cuvînt, obiectivul lui Noica ar fi acela de a construi României și lumii o teorie armonioasă a relației ontologice dintre tradiție și modernitate. Însăși natura proiectului său îl făcea interesant și util, atît pentru apărătorii tradiției -protocroniștii și aliații lor cît și pentru moderni, partizani ai relațiilor României cu Vestul". Noica cere explicații Vestului în prefața lucrării sale Modelul cultural european, publicată în 1986-1987 sub formă de eseuri apărute în revistele Ramuri, România literară și Viața Românească. Filosoful român
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
combatem armele nucleare". Pe de altă parte, informații venite din Emiratele Arabe Unite fac cunoscută, în martie 1989, semnarea de acorduri între Iran și România pentru cumpărarea de blindate și fabricarea în uzinele iraniene a rachetelor antiaeriene și antitanc. Ceaușescu își caută aliați. Pleacă la Praga, strînge din nou, în primăvară, relațiile economice cu Uniunea Sovietică. La întîlnirea la vîrf a Pactului de la Varșovia, din iulie, el evită ca diferendul cu Ungaria să facă obiectul unei dezbateri. Ceaușescu profetizează și își afirmă neliniștea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
caricaturi ale Conducătorului și ale soției sale și prezintă manifestațiile organizate la Budapesta, în iunie 1988, împotriva regimului "Prometeului Carpaților". Sub titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele grupului România liberă vede în Ungaria un aliat natural, curajos, al poporului român, implicat profund în suferințele vecinilor din Est". Aceeași revistă dă cuvîntul filosofului ungur Attila Ara-Kovacs, transilvănean ungur instalat la Budapesta pe la începuturile anilor '80. Ara-Kovacs s-a ocupat în România de jurnalul samizdat Ellenpontok, fapt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se adaptează compromisurilor unui postcomunism cu zdruncinături dăunează opoziției. Ambivalența constă, în sfîrșit, în dublul limbaj al unei modernități ce se afirmă ca deschidere și a unui naționalism care se blochează în închidere. Conducătorii de după 1989 n-au ales. Aliați ai extremiștilor naționaliști pînă la punctul în care aceștia sînt contestați de instanțele occidentale și oficial, din vreme în vreme, puși alături de putere, ei ezită. Limbajul la adresa minorității ungare române este marcat de o bănuială justificată de unele declarații ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt reintegrate în frontierele românești 23 august Antonescu este promovat la gradul de mareșal 16 octombrie În urma înaintării trupelor române, între Nistru și Bug este creată o nouă provincie, Transnistria, cu capitala la Odessa 1943 Octombrie Tentative de deschidere spre Aliați, conduse de A. Cretzianu la Ankara, la inițiativa Ministrului Afacerilor Externe, Mihai Antonescu 1944 Martie Propuneri pentru Aliați la Cairo, prin intermediul lui Maniu și Barbu Știrbei Aprilie Apelul sovieticilor la adresa României în vederea încetării luptelor 10 iunie Partidele Liberal, Național Țărănesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trupelor române, între Nistru și Bug este creată o nouă provincie, Transnistria, cu capitala la Odessa 1943 Octombrie Tentative de deschidere spre Aliați, conduse de A. Cretzianu la Ankara, la inițiativa Ministrului Afacerilor Externe, Mihai Antonescu 1944 Martie Propuneri pentru Aliați la Cairo, prin intermediul lui Maniu și Barbu Știrbei Aprilie Apelul sovieticilor la adresa României în vederea încetării luptelor 10 iunie Partidele Liberal, Național Țărănesc, Social-Democratic și Comunist formează Frontul Național Democratic 23 august Regele Mihai îl arestează pe mareșalul Antonescu și pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se prezintă înaintea ambasadorului englez la Viena ca să invoace bunăvoința Angliei în favoarea României în ajunul conferințelor de la Berlin, ministrul englez, c-o legitimă ironie, răspunse: Noi mergem la Berlin ca să împăciuim pe beligeranți, n-avem a ne amesteca în afacerile aliaților. Toate neajunsurile, toate gemetele de nemulțumire ale țării sânt înădușite prin atotputernicia guvernamentală. La vot! La vot! strigau credincioșii guvernului, și majoritatea arșicelor decidea de soarta țării. Țara, astăzi în nedumerire, se întreabă: Cine poartă răspunderea? [ 5 martie 1880] ["APARȚINE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de imaginație. După ideea Europei România ar căta să fie și nici ar fi trebuit să-nceteze de-a fi o putere neutră. N-am uitat cum în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei. Armata română a făcut înaintea Plevnei cele mai mari servicii armatei rusești. Dar nenorocitul Principat a fost rău plătit pentru devotamentul său; căci a pierdut Basarabia. Iată probabil tot folosul pe care România l-ar trage dintr-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în consiliile sale și care ne spune că după ideea Europei, România cată să fie și nici ar fi trebuit să înceteze de-a fi putere neutră în timpul celui din urmă război ea a ieșit din neutralitate pentru a deveni aliatul militar al Rusiei și, cu toate că armata română a făcut celei rusești înaintea Plevnei cele mai mari servicii, nenorocitul Principal au fost răsplătit {EminescuOpXI 80} pentru devotamentul său cu luarea Basarabiei. E probabil că acesta e tot folosul pe care România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Paris erau indispuși. "Le Temps", care stă în relații cu ministerul francez, găsi chiar ocazie de a da României un sfat binevoitor. "Adevărații amici ai României, zicea acreditata foaie pariziană, nu pot aproba silințele de a preface Principatul în aliat al celor două împărății căci România ar pierde prin aceasta foloasele unei neutralități cari o scutesc de orice aventură hazardată". Sfatul e desigur sincer, e însă puțin justificat. Afară de asta nimini lângă Seina n-are cea mai mică cauză de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se întoarcă sub zidurile Constantinopolului la Congresul din Berlin, au pus, prin tractatul privitor la Cipru, pe Turcia sub tutela Angliei, au purtat două războaie fericite și cu toate acestea... poporul englez s-a pronunțat contra acestui partid. D-voastră, aliații unei mari împărății, ați văzut stipulîndu-se sine nobis despre țară în Tractatul de la San-Stefano și în cel de la Berlin, ați purtat un război zadarnic, devenit monstruos prin goliciunea și foamea ce au suferit-o armata noastră, ați pierdut Basarabia, ați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din cauză pentru că n-a voit să serve interese străine, din cauză că n-a voit să ia parte la complicațiunile orientale, n-a voit să meargă la Livadia, ca d. Brătianu. Astea ni le spune voiajorul de la Livadia, părintele cuviosului Warszawsky, aliatul de la Plevna, răscumpărătorul drumurilor de fier, tatăl lui Strussberg, protejatul lui Bleichroeder, agentul Alianței izraelite și propuitorul categoriilor; astea ni le spune organul oamenilor pe cari liberalul Iancu Negură i-a caracterizat pentru totdeauna c-o locuțiune clasică: În opozițiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exploatată cel puțin partea ei cea bună, până în ultima consecuență. Îndată așadar ce greșala participării la război s-a comis trebuia cel puțin ca laturea favorabilă a ei să se păstreze intactă: bunele relațiuni cu Rusia. Ar fi trebuit ca aliatul să rămână un binevoitor amic, consiliu pe care, după cât aflăm, l-ar fi dat delegaților români însuși d. de Bismarck. Ce se-ntîmplă însă? În loc ca partidul liberal să-și bea păharul greșelei comise până la fund, ceea ce pentru moment l-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au înăsprit în Ardeal, unde asemenea cauze nu există. Așadar acestei iluzii a sacrificat atunci d. Brătianu țara sa. O rețea de drum de fier începînd la Roman și sfârșind la Vîrciorova avea să creeze mijlocul de transport pentru eventualii aliați. Pentru aceasta o datorie publică de un sfert de miliard, contractată cu copilărească ușurință, pe spatele unui biet popor agricol, i s-a părut jucărie. În urma esperiențelor făcute cu Basarabia, d. Brătianu a crezut de cuviință a-și schimba cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem pierde dimpreună cu toate celelalte: esistența autonomă a statului nostru. Am discutat mai întîi pierderile eventuale pentru că în asemenea întreprinderi acestea sânt totdeuna sigure, precînd câștigurile sânt în cele mai dese cazuri iluzorii. Dar ce am putea câștiga ca aliați într-un eventual război? Aliați cu o parte, Basarabia - se zice. Se-nțelege că discutăm aci în mod platonic, rezumând câte se zic, dar punând puțin preț pe ele. Să admitem deci, fără a concede, că acestea ar fi făgăduințele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în consecință, și cu a Turciei". Fiindcă vorbim de-o epocă care aparține istoriei putem spune verde că răspunsul stereotip al Porții era: "Bucuros v-am recunoaște independența necondiționată daca n-am ști că de-a doua zi veți deveni aliații unuia dintre inamicii noștri seculari". Daca i se dădeau asigurări contrarie Poarta răspundea: "Nu d-voastră cu cari vorbim veți face-o, dar alții, căci sânt multe soiuri de oameni în Romînia". Și pe când această politică netedă, respectoasă pentru toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marelui Vasile pentru îndrăciți, liberalul moderat vociferează: "Situația sau viața". Cată să însemnăm că dicționarul liberalismului s-a mai înmulțit c-o locuțiune. A cere slujbă se zice a cere "o situație". În Iași puținii roșii câți sânt trăiesc cu aliații lor, cu liberalii moderați, ca guelfii cu ghibelinii, încît nu ne-am mira daca într-o bună dimineața am afla că șeful partidului roșu din Iași, d. Herșcu Goldner, a căzut jertfă virtuților sale civice în luptă c-un liberal
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei închipuite reacții vor esclama că acea alianță însemna aservirea popoarelor. Cu toate acestea Sfânta Alianță nu era nimic decât o înțelegere între Austria, Prusia și Rusia pentru a opri mișcarea revoluționară și importarea unor idei oarecari. Încolo nici unul din aliați nu avea dreptul de-a se amesteca în afacerile dinlăuntru ale celuilalt sau a opri dezvoltarea liberală a instituțiilor în țara celuilalt. Alegerile ultime din Anglia și venirea {EminescuOpXI 384} d-lui Gladstone la putere a neliniștit pe toată lumea; în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să nu-l primească și să nu-i dea ziua bună nici să-l îngăduie să ia parte la jertfele zeilor și la rugăciuni, căci acesta ne-au pătat cu vina sa, precum zice oracolul. Eu însumi mă ofer ca aliat zeului, precum și bărbatului celui ucis. Iar dacă va fi petrecând cumva sub acoperământul meu și la masa mea și voi ști-o aceasta, să cază blestemul asupra mea. Ca pentru tatăl meu mă voi ridica pentru mort și voi căta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi dispozițiuni dușmănoase față cu slavii. Vecinătatea ginților slave de munte nu le venea la îndemînă albanejilor; turcii, la intrarea lor, aflară în ei niște aliați naturali, deși nu era în tradițiile cuceritorilor osmani de-a încheia alianțe cu popoare creștine. Dispoziția favorabilă a turcilor pentru albanejii de nord, cari pe atunci erau toți fără escepție catolici și cari prin interregnul venețian intraseră în relațiuni diferite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Eternitate, nu s-a pus nimic. De obicei se găsesc soluții neinspirate: să topim opera lui Ceaușescu și din ea să tipărim opera lui Eminescu; să dăm jos statuia ocupantului și pe locul ei să ridicăm statuia ostașului român (care? aliatul Germaniei? aliatul Rusiei?) Soclul din Copou, pe care a tronat eliberatorul cu ciubote și pistol automat, să rămînă așa, pustiu, memento al năpăstuirii noastre. Umilele (dar mîndrele) statui ale primului război mondial. Proliferînd, atunci, în mai toate tîrgurile care-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]