2,520 matches
-
reciproce, studiul izvoarelor, traducerilor și imitațiilor literare, formează obiectul de predilecție al acestor cercetări. b) A doua, mult mai ambițioasă, urmărește elementele comune detectabile, deci universale, ale tuturor literaturilor accesibile. Este vorba, în același timp, de diferențiere și unitate, de alteritate și generalitate literară. pentru a da doar câteva exemple curente: cultura africană se proclamă, cu îndreptățire, ca o parte a universalității, în timp ce literaturile indiene multilingue se definesc și ca o totalitate literară, printr-o serie, bineînțeles, de elemente comune. Un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Pentru socrii mei, Ileana și Ioan, cu multă dragoste și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală / 24 Magie, știință, vrăjitorie
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ori original) fascinanta relație dintre mit, magie și manipularea politică/religioasă. Titlul cărții mi-a fost inspirat de anumite texte ale lui Ioan Petru Culianu, un autor de care m-am ocupat în mod special. Primul text din volum, Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală, a apărut inițial ca prefață la versiunea în limba română a cărții lui Marc Augé și Jean-Paul Colleyn, Antropologia (Editura Institutul European, Iași, 2013, pp.7-19). Magie, știință, vrăjitorie a fost publicat ca studiu introductiv la cercetarea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
câștigat și (sper) păstrat în ultimii 17 ani ca autor. Mulțumirile mele speciale sunt adresate doamnelor Anca Untu Dumitrescu și Elena Uzier de la Editura Institutul European din Iași. Iași, 17 aprilie 2015 (Vinerea Luminată, sărbătoarea Izvorului Tamăduirii) De inlocuit! Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau..." (Brecht) 1. Marc Auge și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio-bibliografice Primul dintre autorii Antropologiei, Marc Auge, s-a născut în 1935 la Poitiers, Franța. Actualmente este
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
înțelegerii atunci când pricepi imediat celebra frază a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a lui Brecht: ,, El gândea în alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândirea adevărată 8. O asemenea gândire conștientizează imediat faptul că trăim în prezent un timp al provocărilor alterității. În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un exemplu foarte potrivit pentru a studia fenomenul, pentru că a cunoscut toți factorii necesari stabilității imaginarului său colectiv: "durata lungă" (după expresia celebră a lui Fernand Braudel, din lucrarea închinată civilizației medievale mediteraneene în 1958); stereotipiile legate de relația cu alteritatea (forme care fixează în memoria colectivă experiența istorică); reperele vieții spiritual-religioase (calendar, figuri sacre, narațiuni, ritualuri, imagini, simboluri etc.); un program politic structurat, cu câteva mari teme mobilizatoare în momente de criză, susținut public de ceremonialurile puterii (spectaculoase și persuasive
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
drept un fenomen plural de creație, rezultat al efortului comunității de a-și reprezenta în forme coerente experiența de viață, gândirea și existența în ansamblu, prin discursul colectiv și individual despre sine și despre ceea ce numește și descrie a fi alteritatea sa (cu ajutorul arhetipului, al mitului, al imaginii și al simbolului). E o imagine diferită în acest capitol față de cea conform căreia el, imaginarul, ar prelua haotic reprezentările lumii sau ar fi doar produsul unei activități de imaginare fantezistă și aleatorie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
motive, structurile simbolice, de la bestiarele animaliere la traseele și la ritualurile puterii - se constituie în relație cu pivotul central al imaginarului: imaginea identitară. Precum memoria colectivă care îl susține și pe care o "sedimentează", precum discursul despre sine și despre alteritate, pe care îl generează și care, odată încărcat cu date noi, se întoarce spre el pentru a fi (re)arhivat, imaginarul urmează și el dezideratul comunității de a se menține în istorie, reflectându-i "povestea" și conferind creațiilor sale sensul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă o anumită semnificație a timpului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-un câmp al reprezentărilor imaginative, să o reintegreze în diverse formule și situații. Întotdeauna însă așa cum e mai potrivit pentru proiectul ei în istorie, pentru imaginea identitară pe care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teorii contemporane ce tratează imaginarul ca formă de narare atât a manifestărilor puterii, cât și a istoriei, am obținut pentru analizele următoare alte două încadrări teoretice ale sale: presupune un proces de organizare a imaginii comunității despre sine și despre alteritatea sa; în cadrul filosofiei anti-pozitiviste, poate fi studiat prin corelarea antropologiei puterii și a politicului cu martorii istoriei și cu narațiunile colective. Relația dintre imaginar și realitate Într-un studiu de referință semnat de Évelyne Patlagean, domeniul imaginarului este definit drept
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și spiritual. Ceea ce interesează însă în mod aparte o teorie a imaginarului medieval este mai ales "ontofania imaginii", precum și posibilitățile de exprimare a teologiei iconodule sau iconoclaste, sensul epifaniilor, teoria și imaginea Întrupării, ca reprezentare figurală sau măcar intuitivă a alterității divine, dar și a i-reprezentabilului. În ceea ce privește arta figurativă cu subiect religios, imaginea se cere a fi analizată sub aspectul capacității ei de a exprima sensul imanent sau transcendent, în raport cu intelectul imaginativ care a creat-o și cu teoriile gândirii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii, ea afirmă un rol major în memorarea atât a mitologiilor (oficiale sau subversive), cât și a simbolisticii autorității, atât a imaginii despre sine, cât și a proiecțiilor despre diversele forme de alteritate (afină sau adversă). * Într-un volum colectiv apărut în Franța și dedicat metodologiilor imaginarului, coordonatorul secțiunii teoretice, Joël Thomas, oferă conceptului abordat aici în principal o definiție de altă factură, dar în spiritul aceleiași nevoi de structurare a imaginarului, pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
precum o rețea deschisă, nu este "imaginarul" unei comunități, dintr-o perioadă dată, ci suportul său pentru memorare. Către una din ipostazieri, cea medieval-ortodoxă, vom merge mai departe. Absorbirea de către sistemul imaginarului a formelor de reprezentare a sinelui și a alterității îi dovedește forța și remarcabila capacitate de simbolizare. Lume internă a mentalului colectiv în care se proiectează imaginea "prismatică" (descrisă de Wunenburger) - zonă de intersecție a reprezentării senzoriale cu reprezentarea intelectivă și cu cea creativă, imaginarul rămâne ancorat în referința
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sunt jucate de puterea laică și de Biserică, instituții reprezentate mai ales dincolo de timpul cotidian, pe toate coordonatele de mentalitate. De fapt, marile momente spectaculare ale istoriei se desfășoară între uman și divin, prin ceremonial sau ritual, și în înfruntarea alterității (păgâne) - chiar dacă gestionate de instituții diferite (puterea laică - puterea clericală), cu ideologii în principiu necoincidente și cu teleologii bine delimitate. Spre diferență de imaginarul occidental, în imaginarul local (românesc) nu au loc rupturi decisive de nivel care să ducă la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipologia locală a eroicului (laic; pentru cel religios, hagiografiile). Presiunea evenimențialului și a politicii mereu defensive generează câteva dihotomii situate în centrul sistemului reprezentărilor imaginare, sub semnul mitului întemeierii. Între eroul civilizator și forțele externe distructive, între voievodul creștin și alteritatea păgână este figurată aceeași distanță ca între lumină și întuneric (în sens teologic) sau ca între construcție și demolare; spre exemplu, pictura murală exterioară de la Voroneț, Sucevița și Moldovița, când reflectă temele mobilizatoare, pune în termenii paradigmei demonicului legea mahomedană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a credinței. Traseul cuplului primordial, sub forța destinului său nefericit de căutător, va fi descensional și va duce de la Paradisul pierdut, întâia "casă" descrisă de Biblie, la intrarea, ca pedeapsă, într-un habitat terestru (atât de fragil în raport cu natura, cu alteritatea dușmană și cu voința divină). Această alungare din perimetrul edenic în cel terestru, aflat doar parțial sub semnul divinului, va fi dublată și de ruperea relației cu Tatăl. Din această cauză, bărbatul medieval va reproșa femeii drama pe care este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau din pivniță în pod. În lumea creștină, domus (biserica) devine alături de salus calea de refugiu din fața unei realități periculoase, astfel încât, prin ieșirea de sub semnul păcatului, să poată fi recuperată sacrul. Dacă "intrarea" în viață este o căutare simbolică a alterității, a Tatălui creator, prin afirmarea propriei identități, domus-ul reflectă labirintul interior al omului creștin medieval, psihismul lui. Într-un joc ontologic, casa semnifică și se semnifică, distribuie și cumulează, micro- și macrocosm devenind în ea convergente. Trupul, desprinzându-se din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginile identitare, colective sau individuale (la scriitori), aspecte care trimit la modelul imperiului creștin al Constantinopolului și care au preformat schema imaginarului medieval în varianta lui locală. Acest pattern din gândirea comunității românești, despre sine și despre raportul său cu alteritatea, deși formulat stereotip - date fiind regulile de memorare specifice culturii predominant orale, dar și locurile comune din dogma ortodoxă și din exegetica ei medievală −, a lăsat puțin loc pentru creații locale laice și pentru traseele imaginative alternative. Vegheate atent de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este de a păstra sau a transfera o semnificație, pe o schemă particulară, prin filtrul unei conștiințe individuale sau colective, înspre o altă "existență", în parte independentă de creatorul sau de referentul său ori înspre o altă entitate (posteritatea sau alteritatea). La un prim nivel de reprezentare, conținuturile ei sunt strict informative, lipsite de interes pentru memorie și pentru conotări suplimentare. Abia într-o a doua etapă a procesului de semantizare, în care reprezintă simbolic referentul, imaginea devine o unitate funcțională
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu limitele propriei existențe și după ce acesta își înțelege condiția tragică a destinului, dată de statutul de ființă vulnerabilă și falibilă (cum o văd deopotrivă Emmanuel Levinas și Paul Ricœur). Imaginea surprinde atât "chipul" Sinelui, cât și pe cel al alterității sale; uneori, ea este doar o interogație metafizică, alteori este chiar răspunsul căutat. Instinctul de apărare al ființei în fața imaginilor multiplicate (incontrolabil și amenințător) ale celuilalt și ale propriului sine a provocat adesea mișcări de contestare violentă a iconoduliei. Ființa
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
temporar sau definitiv, din clădirile de cult, funcția imaginației și mentalitățile care susțin imaginarul s-au manifestat permanent. Oare afirmarea și negarea imaginii sunt cauzate mai curând de dorința/de frica de oglindire în ea a ființei și a chipurilor alterității sale? Este posibil ca aspectele controversate ale imaginarului să fi apărut din spaima în fața necunoscutului, din noi și din ceilalți? Tot paradoxal, el, imaginarul colectiv, își continuă istoria. Addenda Speculum memoriæ În memoria profesorului Dan-Horia Mazilu (20 aprilie 1943 - 16
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Elveția, cu precădere), cuprinde aproape două sute de intrări, clasate În ordine alfabetică, și Își propune să aducă lămuriri sau puncte de reper, În același timp factuale și analitice, asupra unui număr de problematici și de subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își propune să aducă lămuriri sau puncte de reper, În același timp factuale și analitice, asupra unui număr de problematici și de subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]