2,082 matches
-
politicii sale și definește orientările celei de-a V-a Republici: autoritatea șefului statului, creșterea economiei și a veniturilor, independența exterioară bazată pe forța nucleară, unirea Europei Celor Șase fără supranaționalitate. 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică Fără criză instituțională se succed Georges Pompidou, continuator, în ceea ce este esențial, al lui de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă se lovesc de criză, François Mitterrand. Alegerea acestuia la președinția
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
instituțională se succed Georges Pompidou, continuator, în ceea ce este esențial, al lui de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă se lovesc de criză, François Mitterrand. Alegerea acestuia la președinția Republicii antrenează o alternanță politică, urmată, după alegerile legislative din 1986, de o perioadă de "coabitare". Anii Pompidou Alegerile. Succesiunea lui de Gaulle, încercare pentru instituții, se derulează fără criză. Alegerile opun, în afară de candidații de stînga și de extremă stîngă, pe centristul Alain Poher
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
orientărilor predecesorilor săi, dă impresia că îi lipsește fermitatea în raportuirle cu Uniunea Sovietică și că nutrește iluzii despre dialogul cu aceasta cînd îl întîlnește pe Brejnev la Varșovia, la 19 mai 1980, cîteva luni după intervenția sovietică în Afganistan. Alternanța de stînga Stînga cîștigă. Alegerile prezidențiale opun, în afară de "micii candidați" pe reprezentanții fiecăreia dintre marile formațiuni politice. Primul tur, la 26 aprilie, este marcat de reculul important al Partidului Comunist: cu 15,34% din sufragiile exprimate, Georges Marchais termină pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cărui mandat expiră este incontestabil victimă a uzurii puterii. Mai ales că adversarul său, din cauza reculului Partidului Comunist, pare mai puțin dependent de acesta decît în urmă cu șapte ani. Franța îl alege pe primul președinte socialist prin sufragiu universal. Alternanța politică se face pe calea alegerilor prezidențiale. Instituțiile celei de-a V-a Republici suportă fără inconveniente încercarea. Noul președinte al Republicii formează un guvern condus de socialistul Pierre Mauroy, fără să apeleze la comuniști, alegere care liniștește opinia publică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Comunist trece de la 86 la 44 de deputați. Opoziția comportă 157 de aleși, dintre care 88 RPR și 62 UDF. De acum înainte, majoritatea parlamentară și majoritatea prezidențială concordă. Aceasta este voința electoratului, fidel spiritului Constituției. Dar, dornici de o alternanță politică, ei nu doresc o schimbare profundă a societății, așa cum cred o vreme învingătorii. De la "starea de grație" la austeritate. Noul guvern Mauroy comportă patru miniștri comuniști și patruzeci și patru de membri. Prezența lor, deși limitată, dovedește voința președintelui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
timp o creștere a Frontului Național (9,8%), cu teme xenofobe, și continuarea reculului Partidului Comunist (9,60%), victimă a imaginii proaste a URSS în rîndurile populației, a campaniilor sale contra Partidului Socialist, a îmbătrînirii sale. Regimul cunoaște o nouă alternanță politică și o încercare de coabitare între președintele Republicii și majoritatea parlamentară. François Mitterrand îl cheamă pe Jacques Chirac să formeze guvernul, care angajează o politică liberală, marcată în special de privatizarea întreprinderilor naționalizate. Președintele Republicii se delimitează în anumite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a gaullismului, 376 Referendumul și alegerile din 1962, 376 Alegeri prezidențiale și bipolarizare, 377 Criza din 1968 și plecarea generalului de Gaulle, 379 Document: Republica nouă văzută de de Gaulle, 380 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică, 383 Anii Pompidou, 383 Alegerile, 383 Deblocarea societății, 384 Timpurile dificile, 385 Președinția lui Valéry Giscard d'Estaing, 385 În căutarea unui consens, 385 Povara crizei, 387 Alternanța de stînga, 389 Stînga cîștigă, 389 De la "starea de grație" la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Gaulle, 380 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică, 383 Anii Pompidou, 383 Alegerile, 383 Deblocarea societății, 384 Timpurile dificile, 385 Președinția lui Valéry Giscard d'Estaing, 385 În căutarea unui consens, 385 Povara crizei, 387 Alternanța de stînga, 389 Stînga cîștigă, 389 De la "starea de grație" la austeritate, 390 Coabitarea, 391 Document: Societatea blocată, 393 32. Mutațiile Franței în a doua jumătate a sec. al XX-lea, 395 Mișcarea economică, 395 Reconstrucție și modernizare, 395 De la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
condiția sa, este un instrument care vibrează nu la melodii fixe, ci la acorduri și la stări de spirit. Se caută deci privirea care pătrunde, gestul care curge din durere și bucurie, gândul care determină tăcerea sau râsul sau plânsul, alternanța tuturor în funcție de mișcările sufletului. Se caută, la repetiții, un fel de a fi în raport cu acest mic tratat despre condiția artistului, un fel de a trăi în scenă pe parcursul a oră și zece minute de spectacol, care să-și tragă rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de calificative din partea colegilor și prietenilor, a ziariștilor și comentatorilor, dar și a simplilor săi concetățeni. Deloc surprinzător pentru un adevărat creator de univers uman, un "univers paralel" adesea de neînțeles pentru unii dintre contemporanii săi. De neînțeles și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lumea nevoiașă a lui Sahia, așezând peste liniile de contur, alte nuanțe și reliefuri, le apropie și depărtează, le caută incompatibilitățile, dar și atingerea nefastă căci, iată, într-un univers ros de mizerie (socială, morală)... Popasurile scamatorului justifică... întretăierea mediilor, alternanța spațiilor închise... filmul "pregă tește" moartea protagonistului, condamnat întâi la dezamăgire..., apoi la umilință și, în cele din urmă, la pierzanie. Pistolului cu care colonelul amețit de șampanie și romanțe va doborî în joacă porumbelul scamatorului îi corespunde sabia ucigașă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Vasile la Înghițitorul de săbii de Alexa Visarion e fără îndoială frumoasă, funcțională, adecvată și șocantă. Frumoasă prin compozițiile ei picturale, prin rafinamentul gamei cromatice, prin încadraturile ei clasice. Adecvată prin încrâncenarea conținută care rezultă din desenul liniilor și din alternanța culorilor și care rimează perfect cu tensiunea și cu duritatea acestui film, aflat permanent la limita suportabilității. Funcționată prin concretețea detaliilor (noroiul clisos, apa tulbure, pereții coșcoviți, câmpul băltit etc.) care punctează dezolarea unui univers unde oamenii adevărați sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
duritatea acestui film, aflat permanent la limita suportabilității. Funcționată prin concretețea detaliilor (noroiul clisos, apa tulbure, pereții coșcoviți, câmpul băltit etc.) care punctează dezolarea unui univers unde oamenii adevărați sunt niște epave, iar neoamenii sunt cei mai vitali. Șocantă prin alternanța luminii difuze și obosite din exterioare cu lumina concentrată și agresivă din interioare, prin iruperea unor pete de culoare care izbesc privirea nu datorită violenței cromatice, ci datorită contrastului față de cadrul precedent (cearceaful alb, umflat de vânt, ca prefață la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
următor printr-o tăietură bruscă să intrăm în habitaclul BMW-ului și să asistăm la conversația lejeră a celor patru tineri. Montajul susține foarte bine arhitecturarea narațiunii și îmbină eficient planurile disparate între ele într-o structură foarte dinamică. Această alternanță vizual-narativă este cuplată cu o opoziție de factură socială, vizibilă în mașinile pe care le conduc tinerii și în casele în care locuiesc. Ioana și Cristi, împreună cu Mihai (care, din fericire pentru el, va fi obligat să coboare la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
managerilor, introduse concomitent cu creșterea autonomiei manageriale a acestora În raport cu conducerea politică a ministerului, este cu atât mai dificil de preconizat o creștere a performanței, În sensul propus de noul management public. Totodată, dificultățile sunt legate de Înseși consecințele principiului alternanței la putere, respectiv de economia relațiilor politice În care se află membrii unui guvern. Dacă, de exemplu, un anumit guvern este nevoit să renunțe Într-un anumit moment la putere datorită insuficientei susțineri politice, planurile strategice elaborate la nivelul administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se întemeiază Uniunea, astfel cum au fost ele modificate sau completate (art. 2 alin. 1); dobândirea calității de membru al Uniunii Europene nu este afectată de această procedură alternativă. Prin urmare, Protocolul, respectiv Actul, se află într-un raport de alternanță, trimițând la repere diferite în punctele esențiale ale aderării comunitare. Abandonarea Tratatului Constituțional antrenează însă consecințe speciale pentru România mai ales, deoarece ea și l-a însușit implicit odată cu ratificarea Tratatului de aderare. Procedura înscrisă în Tratatul de aderare este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ar fi suficient, de exemplu, să urmărim nenumăratele restructurări și remanieri ale aparatului guvernamental, ce au adus după sine fie înființarea, fie comasarea de noi ministere, agenții sau direcții, pentru a surprinde imaginea acțiunilor și strategiilor politice post-decembriste. Figura 1. Alternanța guvernărilor în România (stânga-dreapta) Stânga (FSN) 1990-1992 Stânga (FDSN) * (PRM) 1992-1996 1996-2000 Dreapta (CDR)*(UDMR)*(USD) Stânga (PSD) * (UDMR) 2000-2004 2004-2008 Dreapta (DA)*(UDMR)*(PC) Dreapta (PNL)*(UDMR) În termeni economici, perioada 1990-2004 a adus evoluții mixte, cu coborâșuri în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
emblemate de personajul, vezi-doamne, carismatic, de care țara, iată, nu reușește să se debaraseze. Specializîndu-se într-un comportament pidosnic exercitarea, la fiecare scrutin național, a votului resentimentar negativ pegra a gafat doar o singură dată, în 1996, determinînd o nesperată alternanță democratică la putere, dar imediat și-a revenit la pidosnicia neaoșă, penalizînd înverșunat ce susținuse cu patru ani în urmă. Și redînd astfel, atît de nefericit, frîiele țării batalioanelor de activiști și securiști care nu mai speraseră să li se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spectaculos și benefic chiar de vechile gărzi ale dulcelui lirism local, provocîndu-le acestora insolite emulații. Sala care cu minime sincope (rațiuni comerciale!) își menține rolul de creuzet al artei ieșene actuale rămîne Cupola, cu dinamica ei incitantă, într-o continuă alternanță stilistică. De recunoscut Uniunii Artiștilor Plastici rolul de manager profesionist al galeriei! Nu singura, evident, la discreția acestei efervescențe fără contenire, existînd și alte spații, unele cu ștaif subțire, altele de o frustă provocare, dar unica în stare a lua
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care trec în sus și-n jos. Ambitus stilistic. Rezolvări ingenioase în linia (și parodică) deja pomenitului lirism local, sesizabile în chiar schemele compoziționale ale debutanților, soluții menite, programatic, să șocheze în felul insurgenților moderni de început de secol XX, alternanța imprevizibilă a materialelor și dimensiunilor, replici ritoase (nu ferite de stridențe) la molcomele solfegii ale "clasicilor în viață", randevuuri, pe aceeași simeză,a picturii cu fotografia, a instalației cu designul. Toate acestea (și încă multe altele) asigură sălii un regim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
perechi de variabile pe arealul celor patru variabile, după cum urmează: ISD = f(PIB) și PIB = f(ISD); ISD = f(Export) și Export = f(ISD); ISD = f(Import) și Import = f(ISD). Am recurs la aceste ecuații de regresie bazate pe alternanțele investițiilor străine directe, ca variabilă explicativă și explicată ale celorlalte variabile luate în calcul, cum sunt PIB, exportul și importul, întrucât: gradul de deschidere a economiei românești în perioada de tranziție a crescut simțitor, astfel că investițiile străine directe reprezintă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
două cupluri, două familii, din Calul verde, lucrare aparținînd lui Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
132 4.2.3. Critici și alternative...................................................................... 134 4.3. Abordări "proiecționiste"....................................................................... 137 4.4. Abordări "(neo)construcționiste"........................................................... 139 4.5. Abordări cognitive.................................................................................. 146 4.6. Rezultate ale unor studii despre achiziția limbajului și despre deficiențe de limbaj....................................................................................... 149 5. Alternanța cauzativă........................................................................................ 150 5.1. Probleme terminologice, definiții.......................................................... 150 5.2. Explicații pentru existența fenomenului................................................ 152 5.3. O unitate lexicală sau mai multe? Direcția derivării.............................. 159 5.3.1. Cauzativizare................................................................................ 160 5.3.2. Detranzitivizare/anticauzativizare................................................ 161 5.3.3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzative, precum și a abordărilor actuale ale fenomenului, din care am extras aspectele relevante pentru descrierea acestei clase de verbe din limba română. Alte obiective ale acestui capitol sunt: clasificarea semantică și sintactică a verbelor inacuzative din limba română; prezentarea fenomenului alternanței cauzative și a explicațiilor pentru apariția acestui fenomen; prezentarea relației semantice, lexicale și sintactice dintre ergativ și reflexiv. Ultimul punct al capitolului are în vedere adjectivele ergative. Al patrulea capitol este rezervat testelor sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
5), adică acelea care pot fi folosite atât tranzitiv, cât și intranzitiv. Pentru această accepție a termenului, fiecare limbă dispune de ergativitate, în măsura în care dispune de verbe tranzitive cu pereche intranzitivă și de verbe cauzative. Acest fenomen a fost descris ca alternanță cauzativă − vezi Capitolul 3, 5. Kibrik (1987: 137) arată că limbile a căror gramatică este dominată de noțiunea de Factitiv sunt considerate semantic ergative, iar cele în care gramatica este dominată de Actor sunt semantic acuzative. În concepția autorului, Factitivul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]