6,823 matches
-
era ocrotită cu mâna dreaptă ca un evantai, procesiunea se îndreptă spre ieșire. Doar primul bărbat psalmodia cuvinte de neînțeles, ceilalți îl urmau fară să scape din vedere flacăra lumânării. Se aflau la marginea unui sătuc pe jumătate ruinat de alunecări de teren și lăsat de izbeliște. Au trecut de poarta unei clădiri joase și lungi. În fața ochilor lui Tommaso, a lui Mario del Tufo și a prietenilor, se desfășură un spectacol îngrozitor: mai multe femei, complet goale, erau întinse pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
afectivitate este condamnată de Sfinții Părinți care Îndeamnă ca afectivitatea și dragostea față de copilul său să fie exigentă, să-l mustre și sa-l Îndrepte pe căi bune. A fi afectiv cu copilul tău nu Înseamnă să-l Încurajezi În alunecările sale. Lipsa de afectivitate operează În următoarele direcții: „copilul devine tot mai Închis”, izolându-se printr-un reflex de apărare, apare mai agresiv, mai violent. Lipsa de afectivitate părintească dă naștere sentimentului de nesiguranță, În timp ce atmosfera Încărcată afectiv din familie
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
de la altar la ieșirea din biserică, precum calea de la răsărit la apus. — Binecuvântat este Domnul Dumnezeul nostru, acum și pururea și-n vecii vecilor ! Amin ! Isaia avea, dintr-odată, un glas nou, lipsit de urmele seci ale tutunului și de alunecările cleioase ale țuicii. Cortegiul tresări, își îndreptă spinările și- și netezi veșmintele, Puțică agitară prapurii, apoi îi păs trară drepți și neclintiți. Calu se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un ipotetic improbabil... Înțelepciunea invocată nu îndeamnă la risc, ci la resemnare: nu da vrabia din mănă pe cioara de pe gard, ce-i în mănă nu-i minciună... Ethosul popular e expresia unei viziuni a maselor, mi sar
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
nedreptatea. Dacă nu s-ar fi încercat o recreditare a conceptului de dreptate, ar fi fost dramatic. La nivelul simțului comun, la nivelul opiniei, era la îndemănă ipoteza că nedreptatea ar fi mai profitabilă decăt dreptatea. Totuși, Atena suferise grave alunecări din poziția sa odinioară strălucitoare, aceste decăderi fiind puse de Platon tocmai pe seama eticii contractualiste care nu interiorizează valorile, ci le formalizează. Important în viziunea contractualiștilor era să pari drept sau bun, nu să fii. Ori Platon, folosește poziția intermediară
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
Dincolo de evidența esențialistă argumentată de nenumărate ori, reproducerea sub figuri variabile și evolutive a răspunsului "culturalist", căruia îi face ecou interiorizarea statutului cultural de către actorii aflați în poziție dominantă, nu-l poate lăsa indiferent pe antropolog; el observă astfel o alunecare deosebit de importantă când lucrează cu câmpuri marcate de "modernitate", precum întreprinderea, însă inserate în situații îndepărtate de piață: efectul sugestiv bine cunoscut de exotizare și deplasare ca ocultarea contradicțiilor sociale și economice prezente se vede în acest context atât redublat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și comparația generalizată; aceasta din urmă nu mai este prezentată ca metodă, ci ca finalitate, încununată de postulatul unei esențe a umanității (unitatea în sau dincolo de diversitate). În plus, două ipoteze științifice contradictorii sunt foarte des conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
capăt. Pentru a sugera această duplicitate a lumii În care trăim, Eliade se folosește În mai toate povestirile sale de „scheme epice și de o tipologie originală” (/128). Una din scheme este trecerea pe neobservate dintr-un timp În altul („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc. ). În Secretul doctorului Honigberger, Nopți la Serampore este adusă explicația exercițiului spiritual, a practicii magice. Există apoi „personaje pe care Eliade le-a adus prima oară În proza românească” (/265
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În ea. Gavrilescu Înțelege că locul său e ,,la țigănci”. Întors aici, găsește lucrurile neschimbate. Baba (Cerberul) e la postul ei și-i recomandă, ca și prima dată, să nu se rătăcească. Aici regăsește pe Hildegard, alături de care, Într-o alunecare de vis, se duce nu știe unde, ,,spre pădure”. Cele două planuri temporale fuzionează total. Hildegard și birjarul (luntrașul Charon) fac parte din două lumi diferite și pentru Gavrilescu nu mai este cu putință să le separe. Timpul fantastic și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
bine să ceri. Ca emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din lumea cealaltă, seducătoare și ucigătoare, camera, apartamentul, etajul, strada, casa eliminate din spațiul real, oprirea sau repetarea timpului (la interval de minute sau de secole, aceleași fapte se repetă în aceeași ordine), opoziția animat inanimat (de exemplu, statuile vii), alunecarea într-un univers paralel, violări ale spațiului și timpului etc. În afară de aceste teme, Sergiu Pavel Dan, în studiul Proza fantastică românească, distinge câteva tipuri generate de situații fantastice, corespunzătoare interacțiunii între normal și supranormal, prezente în operele literare: vraja (hipnoza
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
dracul păcălit de femeie (textul face la început aluzie și la altă pățanie a lui Aghiuță, terorizat de baba la care a slugărit trei ani), și la evocarea istorică. Trecerile de la un plan la altul sunt imperceptibile și, spre deosebire de pomenita alunecare, literar nejustificată, în limbajul lui Mitică, constituie unul dintre principalele izvoare de grație ale narațiunii. Și aici se poate cu ușurință vorbi de o ambiguitate stilistică. Am putut observa analogiile care se pot stabili, deși fără raport istoric, cu Revolta
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a obține dubletul revelator, odată cu ,,rescrierea’’ originalului, după binecunoscuta tehnică a ,,uitării în model’’, caracteristică oricărei adevărate scrieri de aspect cu bază parodică. Secretul reușitei este de a nu forța în cel puțin două sensuri. Prezența lor constantă face imposibilă alunecarea în artificialitate, în contrafacere. Observând mai bine, putem spune că Poveste, Imitațiune, Lungul nasului și Făt-Frumos cu Moț-în-Frunte inaugurează specia ,,basmului cult’’ tipic caragialian, adică specia ,,basmului’’ circumscris genului comico-satiric, ale cărei prime tentative relevabile au putut fi semnalate mai
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
potențării minții, invitată la reflecție pe teme generoase, oricând actuale, dacă nu chiar eterne. Această a doua carte confirmă preocuparea autorului pentru investigarea lumii ideilor și conceptelor, după ce dăduse semne în lucrările anterioare de strictă specialitate, cu tot mai vizibile "alunecări" către zona tentantă a artei și artisticului. De altfel, Mihai Pricop consideră că intervenția chirurgicală are de la bun început contingențe cu opera de artă, din ea decurgând conotații în plan moral și etic, iar elementul estetic, chiar situat într-un
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
toate cuplurile lumii? Există oare blasfemie mai mare? Fiecare cuplu se naște printr-o suită de gesturi fondatoare. Iar gesturile acestea nimeni, până la cei doi, nu le-a mai făcut vreodată și nimeni, până la sfârșitul timpurilor, nu le poate repeta. Alunecarea unei priviri, felul de a cădea în somn, atingerea de o clipă a mâinilor, părul udat de ploaie sânt amprente pe care fiecare cuplu le lasă în urma sa, pentru ca după desenul lor inconfundabil el să poată fi recunoscut în eternitate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elvii victime ale extorcării considerau violența foarte prezentă (nivelurile "foarte mult" și "mult") în 1995, acum o consideră astfel 43,5%, cu 15,5% mai mult. Nu sunt mai multe victime, ba chiar sunt mai puține, dar se produce o alunecare a răspunsurilor date de victime spre nivelurile cele mai dure de percepere a violenței. Nu este un efect al modei sau al mediatizării care ar dramatiza violența, cum nu este nici un efect al simplei "percepții". Aici nu există un decalaj
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de cea a primului. Ordinea internațională trebuie să fie fundamentată în același timp pe o balanță a puterii, pentru a evita conciliatorismul anilor '30, dar și pe controlul diplomatic asupra planurilor militare, astfel încît să nu se mai producă vreo alunecare necontrolată spre un alt 1914 (1982: 237-8). Principalele puteri care trebuiau integrate în această ordine erau Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză. Kissinger considera China ca punînd mai puține probleme, întrucît ea se încadra în "marea tradiție clasică a artei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care pune problema la sfârșitul lungii digresiuni despre pluralitatea lumilor, revenind, astfel, la subiectul principal al dialogului. În răspunsul pe care i-l dă Ammonios (care, deși nu este protagonistul dialogului, se bucură totuși de o mareautoritate) se observă o alunecare către o explicație a influenței daimonilor asupra sufletului omenesc pe care o găsim În discursul lui Simmias din dialogul De genio Socratis. Primul care a avut meritul de a apropia cele două pasaje a fost R. Schmertosch 1. În ceea ce privește discursul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
considerare problemele sociale cum ar fi rezistența la schimbare sau participarea, pentru a mări șansele de succes. Faza finală a procesului este cea a stabilizării, în care inovarea este stabilită și fixată ca parte a sistemelor organizației, și deci previne alunecarea înapoi la norme preexistente. După această fază, procesul revine la faza de recunoaștere, dovedind că acesta este un proces continuu, care se mișcă mereu pe aceste „bucle”, parcurgând circular aceleași faze. Unul dintre inovatorii cei mai de succes ai Americii
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
pe acestea sprijininduse axul rotorului (arborele). Se folosesc în general, lagăre de rostogolire, cu rulmenți adaptați la tipurile de solicitări existente pe timpul exploatării mașinii. La mașinile de mare putere sau la cele folosite în scopuri speciale, se utilizează lagăre cu alunecare. În cazul mașinilor asincrone cu rotor bobinat, care nu funcționează în regim de reglare a vitezei, se prevede un dispozitiv de scurtcircuitare a inelelor după pornirea mașinii, astfel încât periile nu mai rămân în contact cu inelele în timpul funcționării, diminuându-se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
că rotorul este imobil. 5.2.2.2 Funcționarea mașinii asincrone trifazate cu rotor în circuit închis în mișcare de rotație Se consideră rotorul în mișcare cu viteză unghiulară (ca motor, ); între câmpul rotitor și conductoarele înfășurării rotorice există o alunecare s , dată de (5.2), (fig. 5.8). În ceea ce privește statorul, fenomenele rămân aproximativ aceleași ca la gol, doar valoarea curentului crește, adică în loc de I10 se va scrie I1 (unde I1>I10), adică în complex simplificat:(5.13) Referitor la rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
efective de spire din fazele: statorică, respectiv rotorică. Așadar, funcționarea în sarcină a mașinii asincrone trifazate este descrisă de sistemul de ecuații, în complex simplificat, (5.13), (5.18), (5.25):(5.26) în care intervine, spre deosebire de transformator, evident și alunecarea s. 5.2.2.3 Ecuațiile mașinii asincrone trifazate în mărimi raportate În mod similar ca la „transformatorul raportat“ se pot obține ecuațiile mașinii asincrone trifazate în mărimi raportate la stator [6]. Prin raportarea mărimilor rotorice (secundare) la cele ale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiunea indusă (fig.5.9 a). Este valabilă relația următoare:(5.32) (5.33) schema echivalentă din fig. 5.9 a) devine una similară cu cea a unui transformator fără pierderi în fier, având o rezistență de sarcină dependentă de alunecarea s (fig. 5.9 b). Tensiunea secundară raportată, la bornele rezistenței variabile cu s, este: (5.34) Dacă s = 1, rezultă , ceea ce arată că la n = 0, (în momentul pornirii) puterea în secundar este nulă, fapt evident, de altfel. Pentru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
b). Din nou este valabilă relația (5.61), adică :(5.61') De data aceasta modulul puterii P2 - de natură mecanică, este mai mare decât al puterii P1. Este de remarcat faptul că în jurul valorii s ≈ 0 este un domeniu de alunecări în care mașina nu are un regim de funcționare precis, de generator sau de motor. Situațiile acestea se pot analiza dacă se folosește diagrama din fig. 5.14 a) și se modifică puterile de la: , pe acest domeniu atât P1 cât
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorul mașinii este antrenat din exterior, mașina poate funcționa ca generator numai dacă statorul este parcurs de un curent reactiv, de magnetizare, absorbit de la o rețea sau furnizat de un condensator. 5.3.2 Dependența M=f(s), cuplul în funcție de alunecare 5.3.2.1 Funcționarea mașinii asincrone la tensiune și frecvență constante În cele mai întâlnite situații, statorul mașinii asincrone trifazate este conectat la rețeaua industrială de frecvență constantă, f1 = 50 Hz în Europa sau f1 = 60 Hz în America
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]