3,682 matches
-
vieille France. — La prim-ministru, spun eu zâmbind, ca să-l tachinez. — Vrei să zici la viitorul prim-ministru, spune el așezându-se lângă mine, sprijinindu-se într-un cot și zâmbindu-mi à la James Bond. — Ești chiar atât de ambițios ? — N-ar găsi niciodată unul mai bun ca mine, spune el depunând un sărut pe bărbia mea. Jean-Claude e una dintre acele ființe capabile să schimbe cu câteva vorbe inima celorlalți. E un Henric al V-lea care își însuflețește
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ni le reamintim. Primul dintre ele ar caracteriza un om care este emotiv, activ și care «frămîntă mai mult» În mintea lui ceea ce s-a Întîmplat. E așa numitul temperament pasionat. Oamenii care au acest temperament, sînt de obicei dominatori, ambițioși, urmăresc să realizeze ceva important și tratează cu seriozitate ceea ce fac, familia, profesia și În general tot ceea ce prezintă valoare pentru ei. Al doilea e temperamentul coleric, descriind oameni emotivi, activi și care uită destul de repede Întîmplarea prin care trec
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
puțin activi și care nu prea sînt influențați de ceea ce se Întîmplă, pentru că uită destul de repede situațiile prin care au trecut. SÎnt persoane meditative, care par că trăiesc Într-o lume a lor, interioară, aparent melancolici și care, cu toate că sînt ambițioși să realizeze ceva, rămîn cu ambiția, pentru că nu mai trec și la fapte. De aceea pot ajunge să fie nemulțumiți, mai puțin sociabili, par neîndemînatici, timizi, dar trăiesc cu intensitate sentimentul naturii. Al patrulea tip, temperamentul nervos, caracterizează oamenii emotivi
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
ce-ar fi rău În asta? Pentru majoritatea oamenilor n-ar fi deloc rău, dar ce te faci cu ăia care se cred la fel de valoroși, dacă nu mai valoroși, care În plus se sprijină Între ei și sînt și foarte ambițioși să nu piardă? Dacă funcțiile importante le-ar ocupa oamenii de valoare, e clar că ei ar trebui să rămînă pe dinafară. Așa că nu e greu de Înțeles de ce nu se prea omoară nimeni să promoveze oamenii de valoare. Nu
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
de disciplină înnăscut ferea pe Felix de excese. Libertatea îi risipise timiditatea și-i dăduse sentimentul valorii lui personale. Lipsa lui de legături familiale mai afectuoase, deferența ușor compătimitoare cu care-l înconjurau toți fiindcă era orfan dezvoltase firea lui ambițioasă. Aștepta cu nerăbdare să se deschidă universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe muncă, voind să-și facă o cariera solidă, cât mai curând. Numără lunile până la majorat, tăind pe un calendar săptămânile trecute și făcând de pe acum planuri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cunoscut pe tatăl dumitale, pe bietul Iosif! vorbiPascalopol lui Felix. Semăna puțin cu dumneata. Ce zici, domnișoară Otilia? (Otilia sărise de pe scaun și întorcea blidurile de artă pe toate fețele.) Era un om foarte cumsecade, și mai ales muncitor și ambițios. Ar fi ajuns un doctor celebru, dacă împrejurările nu l-ar fi aruncat acolo unde n-avea destul teren de activitate. Biata dumitale mamă a fost o femeie bolnavă toată viața. Vezi dumneata, domnule Felix, venim în lume cu gânduri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl dezgustau. Avea încredințarea că G. Călinescu se pricepe în artă și literatură și disprețuia în sinea lui profund pe Titi, pe care-l socotea un prostănac. Totuși, Felix nu s-ar fi încercat niciodată să scrie. Era așa de ambițios, încît nici nu putea să-și închipuie că n-ar ajunge a fi cel dintâi dintr-o ramură de activitate. Însă își dădu seama că, în artă sau literatură, succesul e adesea chestiune de întîmplare. Având în sânge ceva din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
femeie! medită Stănică, în drum spre casă. - Stănică era un om volubil și instabil, care însă trăia sincer o clipă toate sentimentele umane și le înțelegea. - Scârboasă femeie! Asta n-are nimic sfânt. Bărbat, frate, toți-s fleac pentru ea. Ambițioasă și veninoasă. Olimpia mea începe să se gălbejească la față, ca și ea. Otilia, ce mai fată! Bravo, Pascalopol, bravo, Felix!" Deși Felix se jurase de a nu mai păși în casa Aglaei, totuși își călcă cuvântul, și iată cum
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
caz interesant, pe Frosa de la etajul 1, cu hemidiplopie monoculară. Dacă vrei, bineînțeles, să te specializezi în ramura asta. Îți spun drept, confidențial, n-am prea găsit până acum tineri entuziaști. Toate demoralizările internului se spulberară în valul de sânge ambițios care circula în trupul lui Felix. Dedică mintal profesorului un devotament pe viață. Faptul că maestrul nu-și adăugase numele său îi dovedea strălucit că internul n-avea dreptate. Se hotărî să se apuce numaidecât de lucru (experiențele lui priveau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-i fiu infidelă, spre a proba prietenilor săi marile mele calități. Dar nu sunt o... cum să-ți spun... o fată de moravuri ușoare... oficial, sunt artistă. Crede-mă că sunt de o castitate surprinzătoare, generalul fiind mai mult un ambițios și un unchi decât un înflăcărat. Felix rămase mișcat de sinceritatea glumeață și plină de grație cu care Georgeta își expunea cazul, roșind din când în când de ochii prea pătrunzători ai tânărului. Acesta se crezu îndatorat să-i dea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și cu problemele sale dezvălui lui Felix o latură care-l rușină. Da! Citise multe lucruri pentru vârsta lui, însă dăduse cu prea mult orgoliu atenție numai pregătirii tehnice. Nu-și cercetase sufletul, nu-și pusese probleme, fusese un animal ambițios. Viața avea aspecte multiple și era stăpânită de legi interioare, sub apăsarea cărora orice om își avea iertarea lui. Fusese un înfumurat egoist, mulțumit că are o stare, necunoscând nici o mizerie, purtîndu-se cu lumea rece. Desigur, Titi era un băiat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-și surprinde și sugruma orice impulsiune orgolioasă, și orice cruzime față de alții. Ca să nu uite, își luă caietul și scrise neted: " Voi căuta să fiu bun cu toată lumea și modest, și să-mi fac o educație de om. Voi fi ambițios, nu orgolios." Felix, după multă luptă cu sine însuși, ajunse la concluzia că "trebuie" să se ducă la Georgeta, spre a repara impresia de răceală pe care o lăsase fetei. Îl tulbura însă faptul că sila pe care și-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Titi spusese întunecat, apăsat, ca atunci când vestea că e bolnav de inimă și credea că are să moară, că el vrea de nevastă pe Lili. Aglae, departe de a se mira și de a găsi această dorință ridicolă și extravagantă, răspunse ambițioasă: - Ți-o dau de nevastă, să știu că mă tai în cuțite cu Costache! Ocările împotriva Otiliei și celorlalți începură mai verzi. Otilia era o "rafinată" cu școală de la Paris, care atrăgea, cu ajutorul "păcătosului de Stănică, fiindcă altfel nu pot
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să te jignesc? Vreau să-ți fiu un logodnic, iar dacă vrei, numai un frate. Am văzut întîmplător că am un venit de zece mii de lei pe an. Aproape n-aș mai avea nevoie să muncesc, dacă n-aș fi ambițios. Viitorul nu mi-l strici în nici un caz, fiindcă alături de tine aș munci și mai viguros. Vreau să ai încredere în mine, să nu te mai simți așa de singură. - Am încredere în tine, zise Otilia, dar mi-e milă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mai vorbim! Spune-mi cum vezi existența. Felix se mărturisi: - M-am analizat și eu adesea și pot să-ți spun că n-aș puteasuferi să fiu al doilea, într-o categorie de oameni. Nu trebuie să crezi că sunt ambițios sau mândru. Poate că asta vine mai degrabă din cauză că am copilărit singur, dat la o parte de alții. Nu pot suferi ideea de a nu însemna nimic în viață, de a nu contribui cu nimic la ea, de a nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu cunoști bine sufletul feminin. O fată admiră untînăr cu gânduri serioase, dar se obosește și adesea preferă oamenii mediocri. Are și ea idealul ei, acela de a plăcea cât e tânără, de a strânge pe bărbați în jurul ei. Un ambițios e puțin egoist, orice ai zice, și vrea să facă din femeie o icoană pentru uzul său personal. - Așadar, tu găsești că eu sunt un ambițios, care... te-aș face nefericită? - N-am vrut să spun asta, Felix. Constat, însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de a plăcea cât e tânără, de a strânge pe bărbați în jurul ei. Un ambițios e puțin egoist, orice ai zice, și vrea să facă din femeie o icoană pentru uzul său personal. - Așadar, tu găsești că eu sunt un ambițios, care... te-aș face nefericită? - N-am vrut să spun asta, Felix. Constat, însă, că suntmediocră, neînsemnată pe lângă tine. Voința ta îmi inspiră G. Călinescu respect. Până acum râdeam de oamenii prea serioși, îmi plăceau bărbații chic. Nici nu știu cine e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atât, destinul eroilor este implicit o urmare a calităților și defectelor pe care ei le etalează în cuprinsul cărții. Moș Costache Giurgiuveanu se definește din primele pagini ca un avar și astfel se va comporta până când moare. Felix Sima este ambițiosul profesional de la început și totul se va centra, în cazul lui, în jurul voinței de a deveni un medic celebru, dorință pentru care va accepta cu stoicism șederea în spațiul meschin oferit de cele două familii din strada Antim. Firul narațiunii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ceilalți și un gând îi stăruia în minte, să fugă cât mai repede din această casă." În maniera sa plină de franchețe, Stănică o reprezintă pe Aglae astfel: "Asta n-are nimic sfânt. Bărbat, frate, toți-s fleac pentru ea. Ambițioasă și veninoasă". Weissmann o definește deosebit de bine într-o singură propoziție: "Este babă absolută, fără cusur în rău". Călinescu realizează concomitent tipuri și individualități. Aproape toate personajele ilustrează tipologii, cu două excepții: Pascalopol și Otilia. Pe Leonida Pascalopol îl unicizează
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
fură banii lui Costache Giurgiuveanu, el provoacă moartea acestuia. Costache Giurgiuveanu este avarul, iar Aglae Tulea, sora lui, este varianta sa feminină. Clanul Tulea, adică Simion, Titi, Aurica, Olimpia trăiesc parazitar. Otilia este snoaba, Pascalopol este rafinatul. Felix Sima este ambițiosul. Eroii alcătuiesc două grupuri sociale, care se confruntă. Pe de o parte clanul Tulea, cu Aglae Tulea, Stănică Rațiu, Olimpia, Aurica, Titi luptă să pună mâna pe avere, iar de cealaltă parte Costache Giurgiuveanu, Otilia, Felix Sima, Pascalopol, luptă ca să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atacat de paralizie, Aglae îi ocupă casa, dar nu aduce un medic să-l îngrijească. Este o analiză științifică, balzaciană a unei lumi de ariviști, în care toate intențiile, motivațiile comportamentului sunt dominate de bani. Chiar Felix Sima este un ambițios, care parvine prin știință, prin profesia de medic. El se deosebește de ceilalți prin calități morale, prin concepția despre lume și viață, prin faptul că este un om de valoare, activ social, și nu un parazit. b) Enigma Otiliei poate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Așchiuță În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil, o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
că nu a creat-o cu intenția de a fi malițios și au mers la o florentină împreună cu Nae, colega ei de bancă erau cei mai înfocați consumatori ai acestei prăjituri cu frișca și crema mereu proaspete. Era un țâr ambițios, nu la carte fiți fără grijă, ci în discuții contradictorii, și ținea cont de părerea lui pe care o considera primordială și originală până s-a înfuriat Tomiță și fiindcă nu îl putea bate i-a aruncat tenișii pe fereastră
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
petrochimie, farmacie, medicină, chimie industrială etc. După spusele colegelor era profesorul care nu punea niciodată 10 dar lui Stani îi era indiferent ce note obținea, însă ele se necăjeau de fiecare dată, mai ales că țineau la materia aceasta erau ambițioase și toceau! Fusese numit profesor emerit și avea metoda perfectă de a preda, că pricepeai lecția din clasă. Acasă trebuia s-o mai aprofundeze puțin, ceea ce Stani nu avea de gând. Era foarte ocupat cu poezia, însă dacă avea de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
scundă din primele bănci, profită de întâmplare nici nu se mai uită în jos. Convins că-i ea, s-a mai ciocnit odată, de data asta încet, să îl perceapă ca o îmbrățișare însă sânii apetisanți tot încercau să treacă ambițioși prin el. Avea trupul moale, încărcat cu promisiuni, era plină, fără să fie grasă, a simțit-o parcă îl aștepta. Abia atunci s-a uitat mai bine și s-a trezit cu diriginta în brațe, încredințată că el se va
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]