3,481 matches
-
pentru că se deschid răspunsurile mult așteptate la întrebările care ne frământau. Fără acumulare continuă de informații pe care le asociem, le comparăm prin analize îndelungate, punând la lucru fantezia, reveria, nu ajungem la iluminare. La acestea se adaugă și crearea ambianței stimulatoare, care depinde și de structurile temperamentale ale fiecărui participant la proiect. Căci astăzi, mai toate sarcinile și inițiativele trebuie să fie proiecte. Termenul de "proiect" era frecvent folosit în activitățile inginerești ca imagine geometrică și calcule pentru acțiunile impuse
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale unor obiecte (dintre care cel mai important este tronul pe care se așază oaspeții care citesc) poate face trecerea spre atelierul Ceciliei Cuțescu-Storck, aflat la parterul casei din strada Vasile Alecsandri, al cărui hall-atrium este decorat de pictoriță, reproducând ambianța unei sere sau a unei păduri tropicale. Ca și în alte situații, am ales o dublă ipostaziere a fenomenului, atât din perspectiva literară, cât și din perspectivă pictural-arhitectonică, ca fațete ale aceluiași fenomen prin care locuinței estetului-artist i se conferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii. În cazul celor două schițe pentru Vara, fundalul acvatic, ambianța estivală, efectul de siluetă amintesc de celelalte tablouri cu caracter simbolist ale lui Petrașcu, de desfășurarea unei atmosfere care predispune la visare. În Toamna, anotimp al melancoliei și al reflecției nostalgice în registrul sensibilității simboliste, accentul simbolist se precizează mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă liantul simbolist al unui larg spectru al unor états d'âme difuze care se reflectă la Petrașcu în pierderea conturilor și încețoșarea imaginilor. În schița de panou intitulată Iarna, nota simbolistă transpare din sugestia onirică pe care o creează ambianța nocturnă în care se află inserat nudul unei femei care doarme. Alese "drept simboluri ale acestui anotimp"178, noaptea și somnul contopite senzual creează atmosfera imersiunii onirice. În opinia lui Marin Mihalache 179, sub raportul picturii murale, Cecilia Cuțescu-Storck se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adus, în 1905, pentru viitorul său muzeu, L'Eternel Printemps, care putea fi văzut din 1910, când și-a deschis porțile muzeul Simu, și precum Kalinderu, care a achiziționat Sărutul, în 1906). Gustul pentru academismul istorist și tematica romantico-simbolistă formau ambianța artistică de tip eclectic, cultivată de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vorbi de celebrul caz al "feminizării" președintelui Schreber. În opinia lui Rodolphe Rapetti, opțiunea lui Klimt pentru Judith și nu pentru cealaltă celebră figură decadentă, Salomeea, constă în faptul că Judith este "o figură feminină a puterii politice, legată de ambianța intelectuală și de situația Austriei în anii care preced Primul Război Mondial"364. Merită să ne întoarcem la ceea ce constituie o trăsătură comună a câtorva din tablourile lui Klimt și care se regăsește aici, acest decupaj al figurilor. O regăsim
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea pictorului se apropie în cazul ei de cea a unui sacerdot care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictate de acesta. Melancolia întruchipată adesea de Magdalena apare mai mult decât ca o expresie a prototipului curtezanei penitente (meretrix paenitens), (e.g. Thaïs a lui Parmigianino, personaj revalorizat de estetica decadentă în seria de femmes fatales), ea face trecerea "de la ambianța ermetică la cea devoțională"559. Atât în Magdalena Terff, cât și în Magdalena Wrightsman, Magdalena se află în fața unei oglinzi lângă care arde o lumânare și ține în poală un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trimită la Haifa sau Tel Aviv, unde este înmormântat Isac, să văd mormântul lui, eventual filmat cum pun o floare. Doamne ferește, nu, nu! Iată cum poate fi regizat un documentar: în infinite feluri. Ce fel de sunet ați folosit? Doar ambianța și dialogul înregistrat cu lavalierele, pe care le purtau personajele, sau ați mai adăugat și alt material sonor la postprocesare? Am înregistrat foarte mult. Am făcut radio 20 de ani de zile, ca jurnalist, am predat un an de zile
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Imaginea transportă un mesaj chiar dacă nu vrei; se întâmplă deseori ca imaginea să contrazică intenția, numai pentru că operatorului i s-au părut că un cadru este frumos, fără să se gândească la conținut. Ce rol au muzica și zgomotul de ambianță? Muzica acționează ca și imaginea, subsecvent. Am văzut filme în care se face abuz de muzică, fără nici o justificare. Începătorii cred că trebuie să realizeze ceva elevat și atunci încearcă cu texte având iz literar și cu muzică permanentă, ceea ce
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sunet poate fi, chiar trebuie să fie, și artist. În film, de multe ori nu e necesar să se audă ca în realitate, deoarece sunetul poate fi făcut mult mai expresiv decât în viața de zi cu zi. Poate o ambianță să fie mai expresivă decât în realitate? Poate, dar pentru asta trebuie să știi cum să procedezi, la ce tehnici, la ce butoane să apelezi. De asta pun în față tehnologia, ca să ne ajute să facem un sunet expresiv, care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sonoră este foarte importantă, mai mult decât se obișnuiește în documentar. Consider că imaginea și coloana sonoră sunt componente cu valoare egală. Mă refer nu doar la partea vorbită, care aduce informația, ci și la ceea ce numim banda internațională: zgomotele, ambianța și muzica. Zgomotele bine alese pot crea efecte diverse, de la ironie la senzația de derizoriu. Muzica, de asemenea, are un efect extraordinar. Mai în toate filmele mele, muzica are un rol principal, ea nu doar ilustrează, ea nu creează numai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
muzica. Zgomotele bine alese pot crea efecte diverse, de la ironie la senzația de derizoriu. Muzica, de asemenea, are un efect extraordinar. Mai în toate filmele mele, muzica are un rol principal, ea nu doar ilustrează, ea nu creează numai o ambianță, o atmosferă. Sigur, totul curge mult mai frumos pe muzică, dar nu acesta îi este rolul ei. Ea are o funcție dramaturgică, ea contribuie la crearea unui sens, la crearea ideii. În filmul meu Ioane, cum este la construcții?, la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
puteau fi înțelese toate aceste observații de către un tânăr naturalist care tocmai studia lucrarea monumentală a lui Charles Lyell, Principiile geologiei? Lyell, una din marile autorități științifice ale vremii, susținea că fiecare specie a fost creată separat pentru o anumită ambianță. Înțelegem foarte bine nedumerirea care răzbate din însemnările jurnalului de călătorie al lui Darwin: „Nu mi aș fi închipuit niciodată că insule atât de răzlețe - aflate la 50-60 de mile una de alta - deși destul de aproape una de alta, formate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
performanțele adaptative ale viețuitoarelor în raport cu cele la care ar fi fost normal să ne așteptăm dacă ele ar fi fost produsul unui artizan perfect sau, într-o viziune cum este cea a lui Lamarck, ar fi fost modelate de cerințele ambianței așa cum își modelează materialul meșteșugarul sau artistul. Cum a arătat în mod sugestiv François Jacob, unul dintre numele mari ale biologiei secolului XX, există un contrast puternic între modul cum arată multe structuri care servesc realizării funcțiilor și comportamentelor adaptative
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pentru existență unele variații ale caracteristicilor morfologice, structurale, ca și variațiile în instincte, oricât ar fi ele de mici, au șanse mari să fie păstrate, adică transmise urmașilor organismelor care le posedă, atât timp cât ele le favorizează în confruntarea cu condițiile ambianței. Odată ce Darwin a ajuns să privească natura cu ochelari malthusieni, faptele relevante au început să se acumuleze rapid. Iată un singur exemplu. Tocmai în anul în care a studiat cartea lui Malthus, 1838, Darwin a citit o broșură scrisă de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care le făcuse în călătorie cu privire la repartiția geografică a speciilor de plante și animale puteau primi o explicație simplă. Întrebări fără răspuns pentru cel ce atribuie caracteristicile ce disting speciile, fie unor acte de creație separate, fie trăsăturilor particulare ale ambianței, căpătau o dezlegare firească. De ce pe insulele arhipelagului Galápagos, insule despărțite prin curenți puternici, pot fi întâlnite atâtea specii diferite, deși condițiile de climă și de sol sunt aceleași? Ce intenții ar putea conduce Ființa supremă să creeze aici specii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt valoroase pentru el, selecția naturală are la dispoziție milioane de alternative, pe care le oferă variațiile spontane. Aceste variații pot fi diferite în condiții asemănătoare. Si există variații foarte diferite care pot favoriza adaptarea viețuitoarelor la aceleași condiții de ambianță. Acționând în lungi perioade de timp, selecția poate da naștere acelor adaptări uimitoare ale structurilor și instinctelor care sugerează proiectul și intenția. În observațiile pe care le-a făcut crescând în propria sa gospodărie rațe și porumbei, Darwin a urmărit
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și armoniei. O asemenea ideologie nu putea fi armonizată cu viziunea lui malthusiană asupra naturii vii. Darwin sublinia că speciile cu organizare superioară nu înlocuiesc pretutindeni organisme cu o structură rudimentară. Acestea din urmă vor putea să prospere într-o ambianță pentru care sunt bine adaptate ori de câte ori nu vor avea concurenți puternici. Referindu-se la Lamarck, „care credea într-o tendință înnăscută și inevitabilă spre perfecțiune la toate organismele“, Darwin își va formula propriul său punct de vedere astfel: „Pentru teoria
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
modelul selecționist al evoluției“, model opus celui numit „instrucționist“. Intrate astăzi în uzul curent, aceste sintagme au fost propuse de cercetătorul american J.L. Lederberg, unul dintre inițiatorii geneticii bacteriilor. În viziunea „instrucționistă“, organismele vii se modifică sub acțiunea modelatoare a ambianței. Potrivit punctului de vedere „selecționist“, noile specii apar datorită accentuării unor variații întâmplătoare, variații ce avantajează indivizii care le posedă în lupta pentru existență. Atât creaționismul, cât și transformismul lamarckian sunt tributare modelului explicativ numit „instrucționist“. Schimbarea ochelarilor gândirii, care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vederea de toți cei care au cercetat conduși de vechile principii. Într-adevăr, Darwin a fost în măsură să arate că acea armonie între structura diverselor specii de organisme și funcțiile care asigură supraviețuirea și înmulțirea lor într o anumită ambianță, o armonie care a părut să fie un sprijin de neclintit al explicației creaționiste, este, cel puțin în parte, aparentă. Condițiile luptei pentru existență sunt cele care decid dacă organismele aparținând unei anumite specii vor putea supraviețui și în condiții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
armonie care a părut să fie un sprijin de neclintit al explicației creaționiste, este, cel puțin în parte, aparentă. Condițiile luptei pentru existență sunt cele care decid dacă organismele aparținând unei anumite specii vor putea supraviețui și în condiții ale ambianței foarte diferite de cele în care s-au format, condiții în care unele dintre caracteristicile lor structurale și comportamentale nu mai sunt utile. Răspunsul este că ele vor putea supraviețui și chiar prospera ori de câte ori nu vor avea în această nouă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
foarte diferite de cele în care s-au format, condiții în care unele dintre caracteristicile lor structurale și comportamentale nu mai sunt utile. Răspunsul este că ele vor putea supraviețui și chiar prospera ori de câte ori nu vor avea în această nouă ambianță concurenți și dușmani foarte puternici. Tot așa, abia odată ce cercetătorul a înțeles că instinctele pot fi explicate prin selecția naturală, el a putut observa că unele instincte nu sunt câtuși de puțin perfecte și că altele pot pricinui mari suferințe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în societatea londoneză a vremii, Darwin observa că aceștia au o minte puțin potrivită pentru cercetări științifice. Chiar și căutarea unei explicații a diversității speciilor de plante și animale prezente și trecute și a adaptării lor adesea uimitoare la condițiile ambianței în care trăiesc nu l-a atras pe Darwin datorită rezonanței ei excepționale în universul ideilor generale, terenul pe care se desfășoară disputele filozofice și teologice. Interesul său atunci când a abordat teme ca originea speciilor sau descendența omului, la fel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că speciile de plante și animale din trecut și de astăzi au fost create separat de către o inteligență superioară. Altfel spus, nu avea nici o alternativă la explicarea adaptării adesea admirabile a caracteristicilor morfologice, a funcțiilor și comportării ființelor vii la ambianța în care trăiesc prin proiectul Creatorului. Credea, totodată, că datoria cercetătorului nu este doar aceea să descopere și să descrie noi fapte, ci de asemenea să tragă concluziile care rezultă din observații cât mai minuțioase și mai bine verificate. Or
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]