190,296 matches
-
destinul artistului, ambele diferite între ele. Această diferență face obiectul prozei fantastice pe care scriitorul o situează în imediata apropiere a realismului cotidian, îmbinare ciudată care vrea să păstreze intact simțul fin de observație al autorului și să mărească pertinența analizei psihologice. Reușita este însă cam artificială pentru că așa cum am spus, acțiunea este mult prea restrînsă. Ce frapează însă în mod plăcut este conștiinciozitatea analitică a scriitorului care-și scrie reportajele nu din memorie așa cum în mod fals ne avertizează inițial
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]
-
este, precum se va vedea ulterior, o încercare de traducere a primei încercări. Fără o decriptare psihanalitică delirul nu devine însă cu mult mai citeț, căci amănunte stranii, imposibile și grotești se acumulează tot mai neverosimil. Al treilea capitol conține analiza cazului întreprinsă de Freud, însoțită de punctarea principalelor momente ale terapiei. Până în debutul acestui capitol cititorul nu realizează ce grad de realitate au ciudățeniile acumulate în primele două. Lucrurile se vor limpezi însă acum. Dar nu în întregime, căci, dovedind
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
pacientul, mâine va deveni mai puțin adevărat, nu neapărat prin dezmințire, ci doar depășit fiind de un adevăr mai cuprinzător. Cu această povară de semnificații nedescoperite, transformată uneori în bogăție palpabilă, Lisa Erdman pornește mai departe în viață, după încheierea analizei, vindecată - dar desigur, nu complet, ceea ce ar fi o utopie. Psihanaliștii spun - iar autorul reamintește explicit acest principiu: ce era înainte patologie se transformă pe cale terapeutică într-o banală nefericire. După un episod italian de relativă împlinire, Lisa Erdman ajunge
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
ani ca ciudate insule de criptomnezie - și care seamănă cu portretul lui... Nichita Stănescu. Ambii își invită cititorii în camera de lucru, ambii strălucesc de mondenitate etc. Cea care pierde din transferul nemodificat și neactualizat în antologie este partea de analiză propriu-zisă a operei poetului. Înșirarea componentelor poeziei lui Nichita Stănescu (realistă, parodică, sentimentală, abstractă, epică, poezească, vizionară) e de un didacticism negativ și dă impresia neplăcută de disecție și nicidecum de vivisecție. Nu sînt însă puține pasajele de analiză reușită
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
de analiză propriu-zisă a operei poetului. Înșirarea componentelor poeziei lui Nichita Stănescu (realistă, parodică, sentimentală, abstractă, epică, poezească, vizionară) e de un didacticism negativ și dă impresia neplăcută de disecție și nicidecum de vivisecție. Nu sînt însă puține pasajele de analiză reușită și asta se întîmplă mai ales atunci cînd Alex. Ștefănescu renunță la programul de popularizare și redevine criticul din Preludiu: "Toate jocurile de abstracții, toate aforismele, toate solemnitățile de epopee, în sfîrșit, toate enunțurile aparent impersonale din poezia lui
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
fundamentală și totodată paradoxală, prin statutul ei în contextul filozofiei lui Foucault. Voi explica îndată la ce mă gîndesc cînd spun că e paradoxală. Cercetătorii operei lui Foucault disting, de regulă, două etape/moduri esențiale în gîndirea acestuia: genealogia (ca analiză a formării unui sistem, cum e reflectată de A supraveghea și a pedepsi, de pildă, unde e studiată constituirea modalităților de putere) și arheologia (ca analiză a sistemelor de cunoaștere, fiecare cu regulile sale de constituire, așa cum o observăm în
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
lui Foucault disting, de regulă, două etape/moduri esențiale în gîndirea acestuia: genealogia (ca analiză a formării unui sistem, cum e reflectată de A supraveghea și a pedepsi, de pildă, unde e studiată constituirea modalităților de putere) și arheologia (ca analiză a sistemelor de cunoaștere, fiecare cu regulile sale de constituire, așa cum o observăm în Istoria nebuniei sau în Istoria sexualitățiii, de exemplu). Ce-i drept, alți interpreți insistă să ținem cont și de o a treia perioadă în opera lui
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
a treia etapă, a eticii, mi se pare superfluă. Arheologia cunoașterii este un text fundamental în măsura în care elucidează, sau încearcă să elucideze, premisele teoretice ale unor studii aplicate de genul Istoriei nebuniei. Este un text inspirat de o criză a metodologiei analizei istorice pe de-o parte, dar pe de altă parte fundamentat pe intuițiile conceptuale puse deja în aplicare de autor în Nașterea clinicii, de exemplu, care apăruse încă din 1963. Criza metodologiei istorice, așa cum o percepea Foucault în 1969, constă
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi față de Arheologia cunoașterii (între aceștia Richard Rorty), cred că e singura scriere foucauldiană care se pretează masiv la analize aplicate. Statutul paradoxal al textului constă în faptul că acesta lămurește, oricît de parțial, dileme pe care Foucault însuși nu pare să și le pună în propriile sale analize. Există o anistoricitate flagrantă în arheologiile sale aplicate. Oricine a citit
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
cred că e singura scriere foucauldiană care se pretează masiv la analize aplicate. Statutul paradoxal al textului constă în faptul că acesta lămurește, oricît de parțial, dileme pe care Foucault însuși nu pare să și le pună în propriile sale analize. Există o anistoricitate flagrantă în arheologiile sale aplicate. Oricine a citit Istoria nebuniei, de pildă, nu se poate să nu fi fost șocat de precaritatea documentară a textului, de viteza generalizărilor, de cursivitatea modelului. E suficient să te apleci o
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
Foucault. Cu doi sau trei ani în urmă, cînd am prezentat traducerea făcută la Humanitas, a unuia dintre cele mai valoroase texte foucauldiene, A supraveghea și a pedepsi, mă miram că ideile de-acolo nu inspiră nimănui la noi o analiză a sistemului politic comunist. Eram surprinsă, cu alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații sau, mai rar, în reflecții metateoretice. Or, nici analizele inspirate de
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
noi o analiză a sistemului politic comunist. Eram surprinsă, cu alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații sau, mai rar, în reflecții metateoretice. Or, nici analizele inspirate de o teorie anume, nici replicile nu sînt posibile decît în virtutea unui confort global resimțit față de acea teorie. Un confort pe care nu-l poți obține, evident, decît dacă înțelegi un text în contexul său, stabilit de alte scrieri
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
Rodica Zafiu Au început să apară și la noi, în ultima vreme, cărți despre cenzură - ca fenomen general dar și cu aplicație la stările de lucruri din trecutul autohton mai îndepărtat sau mai recent. în analiza cenzurii e normal ca accentul să fie pus pe contextul istoric și politic; nu mi se pare însă inutilă o abordare de orientare preponderent lingvistică și stilistică a fenomenului: integrabilă studiului mai larg al reflexelor ideologiei în discurs. Practica "croșetării
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
și stilistică a fenomenului: integrabilă studiului mai larg al reflexelor ideologiei în discurs. Practica "croșetării" - a omisiunilor indicate prin paranteze și puncte de suspensie - poate fi urmărită și sub aspect sintactic: al structurii segmentelor eliminate și al refacerii unor coerențe. Analiza semantică ar putea viza listele de termeni interziși, pentru a stabili în ce măsură respingerea era dictată de sensul propriu-zis sau de conotațiile lor de diverse tipuri. Din punct de vedere pragmatico-stilistic, cred că merită studiate mai ales substituția eufemistică, expresiile impreciziei
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
ales substituția eufemistică, expresiile impreciziei. Am prezentat altă dată cîteva strategii retorice din această ultimă categorie, așa cum apăreau ele în manualele de istorie din perioada totalitarismului, cînd autorii încercau să evite falsul, cu prețul unei imprecizii cel puțin la fel de periculoase. Analiza se poate extinde la discursul istoriei literare și al îngrijirilor de ediții. Cu riscul de a ieși din cadrul analizei lingvistice, trebuie să amintesc aici de numărul mare de ediții (pentru publicul larg sau cu destinație didactică) inutilizabile, din cauza omisiunilor și
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
în manualele de istorie din perioada totalitarismului, cînd autorii încercau să evite falsul, cu prețul unei imprecizii cel puțin la fel de periculoase. Analiza se poate extinde la discursul istoriei literare și al îngrijirilor de ediții. Cu riscul de a ieși din cadrul analizei lingvistice, trebuie să amintesc aici de numărul mare de ediții (pentru publicul larg sau cu destinație didactică) inutilizabile, din cauza omisiunilor și a impreciziei afirmațiilor pe care le cuprind. Un exemplu dintre atîtea, care mi se pare absolut reprezentativ pentru strategia
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
acea viziune de ansamblu, acea viziune totală a existenței care este metafizica", subliniind că "metafizica nu duce la mîntuire, cum ar duce, de pildă, experiența religioasă; ea duce numai la împăcare". Sau, în altă parte: "Domnilor, metafizica este, în ultimă analiză, știința care se ocupă cu studiul transcendenței. Această transcendență însemnează, propriu-zis, exact același lucru ca și metafizica. În același fel în care ceea ce este dincolo de existența fizică se numește metafizică. Tot ceea ce este dincolo de această realitate a experienței mele se
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
tînăr postmodern, de un remarcabil bun gust și cu o sită axiologică fină. Fără aroganță, teribilism, snobism sau stridențe contestatare, Amphion "are clasă", pledează nu împotriva altora, ci doar pentru valorile în care crede și pe care le supune unor analize serioase, academice dar deloc aride, reușind asta fiindcă își alege colaboratori pe cît de cultivați pe atît de talentați ca scriitori. Un loc important îl ocupă eseurile ce folosesc în mod creator bibliografia teoretică europeană și americană pentru a pune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau relansând dialogul. Și despre ce se discută? Informații, analize, puncte de vedere personale, amintiri se desfășoară în meandre cu ritmuri capricioase, cănd mai rapid cu întrebări percutante și răspunsuri prompte, cănd lent cu alunecări și ocolișuri, explicații și de o parte și de alta. Sunt atinse o sumă de
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
este așa de complex încât nimeni nu-l va cunoaște niciodată în totalitatea să". Se vorbește și despre adecvarea tehnicii vocale, de relația cu pianul acompaniator, de modalitățile de accesare la înțelesurile partiturii. În cele două capitole dedicate lui Mozart analizele întreprinse de Pântea la "Don Giovanni" și "Flautul fermecat" - atât din postura regizorului, cât și din cea a cântărețului - conțin sugestii convingătoare căci vin dintr-o citire atentă a textului. Deschis către modernitate dar prudent în afirmații, Pântea răspunde întrebării
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
totul trebuie demonstrat din aproape în aproape, cât mai aplicat pe text. Sunt urmărite cele mai mici variațiuni, importanța lor fiind demonstrată convingător. Foarte interesant este capitolul "Arta criticului", unde un loc important îl ocupă portretistica lovinesciană; exemplele sunt savuroase - analizele didactice ale unui anume Botez intră într-un mic dialog parodic: Dar nu găsiți acest dialog profund caracteristic?" - îl găsim. "Și cât e de sugestiv dialogul acesta..." - e, într-adevăr, sugestiv. Nu e oare acest portret al Floricăi, o pânză
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
Din nefericire, amprenta decisivă a vulgarității lăsate de "epoca Cristoiu" asupra ziarului n-a dispărut cu totul nici azi, când gazeta e condusă de un editorialist și scriitor, Cornel Nistorescu, infinit superior d-lui Cristoiu ca talent și capacitate de analiză a evenimentelor "la zi". Aș fi uitat, poate, toate acestea dacă nu mi-ar fi venit în urechi zvonul că dl. Ion Cristoiu a intentat un proces lui H.-R. Patapievici, solicitându-i cinci sute de milioane de lei "daune
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
altor confesiuni ale localnicilor: un cimitir greco-catolic mai vechi, cu cruci sculptate în lemn, un cimitir adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
este lingvista Rodica Zafiu, valoroasa colaboratoare a revistei noastre. Bruno Mazzoni are calitatea de a da în volumul supus acum discuției, pe de o parte, prima ediție științifică a inscripțiilor de pe crucile din Săpînța și, pe de alta, o bună analiză a limbii acestora. Lucrarea începe, cum se cuvine, cu situarea geografică a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde ca figură centrală meșterul Ion Stan Pătraș, inițiatorul acestui cimitir "vesel
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
eminesciană în poezia noastră. Celălalt studiu, solid, bine argumentat, privește "timpul popular", plecînd de la un fapt aparent lipsit de însemnătate, anume reformarea, în 1924, a calendarului. Argumentele lui Liviu Antonesei vin dinspre antropologie, după ce, în epocă, Vasile Băncilă făcea o analiză plauzibilă care încerca să explice fenomenele (acceptare/respingere) cu instrumentele filosofiei istoriei, ale psihologiei etnice și economiei vieții țărănești. Adaug bunelor argumente ale lui Liviu Antonesei distincția dintre timp și vreme, cu care operează cultura populară (în literatură, la Eminescu
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]