7,050 matches
-
asume acest rol. Povestirea încearcă să răspundă la o întrebare fundamentală apărută în epoca exilului: în ce condiții poate supraviețui universul? Cine sau ce va împiedica o catastrofă cosmică în să stare trimită lumea în neant? Pentru cel care percepe analogia dintre potop și exil, întrebarea capătă o conotație suplimentară și devine: „Oare vom trăi un sfârșit al lumii la fel ca acela al distrugerii Ierusalimului, jefuirii templului și sfârșitului monarhiei?”. Răspunsul la această întrebare este dublu. Partea cea mai veche
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ea. Într-un discurs a cărui formulare și al cărui context recunosc că nu este ușor de interpretat, Isus vorbește despre Ioan Botezătorul comparându-l cu Ilie cel care „a venit”, dar care nu a fost tratat cu respect. Prin analogie, Isus, care deja considera că există o legătură între propria misiune și cea a lui Ioan, ne face să înțelegem că același destin îl așteaptă și pe el. Și el va „suferi multe și va fi disprețuit” (Mc 11,12
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pura organizare funcțională. Progresul (legat de formalizare) a ridicat nivelul de trai, dar a indus omului «angoasa de altă dată, cea a pierderii propriului nume». Expunând teza lui Horkheimer și Adorno despre iluminism, ne vine în minte, datorită unei anumite analogii, perspectiva de eliberare susținută de filosofii tineri francezi. Este diferit aparatul cultural și ținta politică, însă discursul este surprinzător de asemănător: de la pretenția de a clarifica totul rațional, o pretenție ce ia naștere în contextul luptei pentru eliberarea de autorități
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ci activitate hermeneutică. Credință și căutare: o confruntare a structurilor Discursul pe care intenționăm să-l ducem mai departe în aceste ultime paragrafe este legat de cele prezentate în paginile precedente. Vrem să subliniem că trăsăturile caracteristice filosofării prezintă o analogie cu unele elemente tipice experienței religioase. Asta nu anulează diferența clară dintre cele două figuri, respectiv filosoful și credinciosul, dar pun totuși în lumină, ceva mai presus de simplul fapt că cele două experiențe nu sunt contradictorii, ceva ce ține
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
elemente tipice experienței religioase. Asta nu anulează diferența clară dintre cele două figuri, respectiv filosoful și credinciosul, dar pun totuși în lumină, ceva mai presus de simplul fapt că cele două experiențe nu sunt contradictorii, ceva ce ține de o analogie în ceea ce privește începutul și convergența direcțiilor lor intenționale. Acest aspect ține mai mult de cadrul general al raportului dintre filosofie și religie, decât de cel dintre creștinism și filosofie, totuși modul în care se înțelege experiența credinței este mult influențată de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
are loc nu printr-o contestare a lor (ar fi imposibilă contestarea a ceea ce în practică susține cele mai elementare gesturi și atitudini ale vieții de fiecare zi), ci de o altfel de asumare a lor. Putem observa aici o analogie cu ceea ce se întâmplă cu cel care începe să filosofeze. Și el trebuie să practice o suspendare a propriilor certitudini, nu atât în sensul de a le pune la îndoială sau de a le contesta, cât mai ales în sensul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
atitudinile indicate, trebuie, cu siguranță, săvârșită o suspendare în fața credinței însăși; trebuie să se pună între paranteze conținuturile sale. Totuși, când se ajunge la experiența autentică a filosofării, se atinge un nivel al cunoașterii în multe privințe asemănător actului credinței. Analogia despre care vorbim nu este nicidecum analogie a credinței practice, însoțitoare obișnuită a vieții de fiecare zi, cât mai ales a credinței religioase, înțeleasă ca accedere la primul act al experienței, ca gândire dusă până la originea realității, acea gândire care
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
suspendare în fața credinței însăși; trebuie să se pună între paranteze conținuturile sale. Totuși, când se ajunge la experiența autentică a filosofării, se atinge un nivel al cunoașterii în multe privințe asemănător actului credinței. Analogia despre care vorbim nu este nicidecum analogie a credinței practice, însoțitoare obișnuită a vieții de fiecare zi, cât mai ales a credinței religioase, înțeleasă ca accedere la primul act al experienței, ca gândire dusă până la originea realității, acea gândire care se transformă din judecată în aprehensiune estetică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ghicit Tolstoi ce se va întîmpla în Rusia, patruzeci, cincizeci de ani după ce scrisese Stăpân și slugă: că boierimea și boierașii vor fi sacrificați până la unul, dar țărănimea se va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer. - Nici nu trebuie s-o înțelegi, căci e o interpretare sociologizantă, și nu se potrivește uniformelor noastre de general. Pentru că, Domniță, adăugă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Dimineață pierdută este, în opinia mea, o capodoperă, iar Gabriela Adameșteanu, unul dintre cei mai mari prozatori din literatura română postbelică. Sanda Cordoș, în lumea nouă, Dacia, Cluj-Napoca, 2003 * Comparată în mod inerțial, până la saturația analogiei, cu Hortensia Papadat-Bengescu (feminitatea expurgată de sentimentalism și obiectivată prin cruzime prozastică), Gabriela Adameșteanu urmează cu o consecvență minuțioasă programul de modernizare a romanului autohton schițat de Camil Petrescu. în această Dimineață pierdută, lumea exterioară apare numai ca o răsfrângere
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
termenul "igienic", respectiv "motivator": Deoarece factorii determinanți ai insatisfacției descriu în esență mediul și servesc în primul rând la prevenirea insatisfacției față de post, având un efect scăzut asupra atitudinii pozitive față de muncă, au fost numiți factori igienici. Aceasta este o analogie cu utilizarea medicală a termenului, însemnând "preventiv și legat de mediu". Un alt termen utilizat în mod curent pentru acești factori este cel de mentenanță. Îi sunt recunoscător lui dr. Robert Ford de la American Telephone & Telegraph Company pentru acest excelent
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de a lăsa teoria să definească în avans problemele de cercetare și conceptele relevante, astfel încât cercetătorul intră în câmpul de cercetare cu mintea închisă, mai degrabă ca un observator. Această abordare este denumită de Garfinkel "capul câștigă, pajura pierde" prin analogie cu practica aruncării monedei practică prin care cercetătorul nu poate "pierde" niciodată, prin faptul că el formulează tautologic problema de cercetare în avans. Arminen (2008) atrage însă atenția că etnometodologia este în pericol de a deveni o practică fără teorie
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de lucru, până la restituirea datoriei. În acest context šĕmițțăh poate avea o singură semnificație: între-ruperea obligației de a se presta personal (oricum nu se putea lucra nimic în timp ce câmpul se odihnea) și poate și iertarea totală a datoriei! Pe baza analogiilor istorico-religioase considerăm mai plauzibilă a doua posibilitate, așa cum se întâmpla în anul al șaptelea de slujire al sclavului din datorii. Se pare așadar că Dt 15 a avut rolul de a crea o legătură explicită între odihna pământului și eliberarea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fel, nu există nici o dovadă că a funcționat cum trebuie! Mai apare o întrebare: ce raport există între calendarul egiptean (cf. 16.1.c-e) și cel din Cartea Jubileelor sau de la Qumran? Chiar dacă unii autori nu admit o dependență, analogia vizibilă între cele două moduri de calcul presupune un oarecare raport. Încă o întrebare, și aceasta fără răspuns, este: există vreo legătură cu sistemul samaritenilor? Pe scurt, fragmentele care ne oferă date sigure sunt puține, doar două sau trei, și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a fost judecata istorică prin excelență asupra infidelității poporului și a capilor săi, judecată care o anticipă pe cea care trebuie să se realizeze în formă cosmică la sfârșitul timpurilor. c) Diferențele de fond sunt totuși mult mai numeroase decât analogiile; din acest motiv, apocaliptica a fost comparată cu un fiu nelegitim. În apocaliptică, mesajul este secret și trebuie revelat doar în timpurile stabilite, care sunt întotdeauna „timpurile de pe urmă”; profetul este mereu vestitorul Cuvântului dumnezeiesc; alegerea este stabilită dintr-o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
toate afluxurile contemporane. Aceste rătăciri instinctive punctate de întâlniri în "locurile sfinte" la modă. Tot în acest fel trebuie să interpretăm succesul emisiunilor de tele-realitate și alte migrații turistice sau pelerinaje religioase. În fiecare dintre aceste cazuri se exprimă o analogie afectivă. "Vibrăm", avem feeling, ne recunoaștem în celălalt, ca mod de existență a ființei colective. Rostand arată cum Cyrano, scriind Roxanei în numele lui Christian de Neuvillette, se crede acesta din urmă: ,,Iubito, voi muri! Astă-seară ne batem, scumpa mea! Mă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în "figuri emblematice" care cristalizează așteptările, dorințele, fricile și speranțele comune speciei umane. Comuniuni în jurul imaginilor arhetipale care vor favoriza, misterios, adeziunea la cutare produs, la cutare muzică, la cutare vedetă. Imagini fundamentale, cauză și efect ale modei în general. Analogia afectivă este, desigur, firul roșu al etosului postmodern. Ea reînnoadă legătura cu situația premodernă care considera lumea ca o țesătură de metafore pe care trebuie să le descifrăm. Se sprijină pe faptul că există "datul". "Intimări" obiective pe care trebuie
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
au christianisme, Fayard, 1993. 53 R. Warms, La Morale de Spinoza, Hachette, 1892, pp. 11-15. 54 Cf. É. Durkheim, Les Formes élémentaires de la vie religieuse, Le Livre de Poche, 1991, și prefața pe care am scris-o pentru aceasta. Despre "analogia afectivă", cf. C.G. Jung, Métamorphoses de l'âme et ses symboles, Georg, Geneva, 1993, pp. 90 și 108. * Edmond Rostand, Cyrano de Bergerac (Actul al cincilea, scena a cincea), Editura pentru Literatură, colecția Biblioteca pentru toți, București, 1962 (traducere de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se juca se referă la joc de societate, de cuvinte și se referă la totalitatea obiectelor cu care se joacă, reprezintă numele sportului: joc de șah, acțiunea de a se juca însemnând figurat, mișcare repede și capricioasă. Numele jocurilor preia analogia cu locul de naștere: rugby, ori cu membrul de joc: și instrumentul de joc: fotbal, volei, sistemul de pronunție fiind atent la brevilocvență și excluzând termenul de joc: facem o minge? În societate, jocul valorilor din Jocurilor Olimpice însemna în Grecia
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ca mijloc de cunoaștere și de influențare a factorului politic industrial și al civilizației. Cultura sportivă reprezintă o integrare și un transfer de informație: recunoaște rolul probei, competiției ca mijloc de a favoriza integrarea socială. Cultura sportivă organizează lumea prin analogie simbolică: analogia între corp și suflet înseamnă proporție, echivalența a două raporturi secrete, aritmetice (b-m = m-a, 2, 4, 6), geometrică (a/m = m/b, 2, 4, 8) și armonică (m-a/b-m = a/b, 3, 4, 6
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de cunoaștere și de influențare a factorului politic industrial și al civilizației. Cultura sportivă reprezintă o integrare și un transfer de informație: recunoaște rolul probei, competiției ca mijloc de a favoriza integrarea socială. Cultura sportivă organizează lumea prin analogie simbolică: analogia între corp și suflet înseamnă proporție, echivalența a două raporturi secrete, aritmetice (b-m = m-a, 2, 4, 6), geometrică (a/m = m/b, 2, 4, 8) și armonică (m-a/b-m = a/b, 3, 4, 6). Această proporție
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
b-m = a/b, 3, 4, 6). Această proporție matematică poate să fie logică (fiind date ¾ și 6 apare al patrulea termen 8, căci 3/4=6/8). Corpul sportivului este proporționat întrucât presupune o echilibrarea între trup, suflet, spirit. analogia de proporție misterioasă este o identitate de raport, care unește doi câte doi termenii din cupluri (din punctul de vedere al originii, al structurii, al funcției, al conexiunii ori din alt punct de vedere): a este pentru b, ceea ce este
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
doi termenii din cupluri (din punctul de vedere al originii, al structurii, al funcției, al conexiunii ori din alt punct de vedere): a este pentru b, ceea ce este b pentru c (Pitagora: „fericirea sufletului constă în știința perfecțiunii numerelor”). Doctrina analogiilor și corespondențelor se susține în orice inițiere ( Totul este Unu, la nivel simbolic, de simpatie sau de ansamblu). Corpul sportivului susține inițierea socială. analogia de atribuție înseamnă trimiterea diverșilor termeni la un termen unic primordial, extrinsec (om sănătos), intrinsec (viața
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
pentru b, ceea ce este b pentru c (Pitagora: „fericirea sufletului constă în știința perfecțiunii numerelor”). Doctrina analogiilor și corespondențelor se susține în orice inițiere ( Totul este Unu, la nivel simbolic, de simpatie sau de ansamblu). Corpul sportivului susține inițierea socială. analogia de atribuție înseamnă trimiterea diverșilor termeni la un termen unic primordial, extrinsec (om sănătos), intrinsec (viața este în Dumnezeu și în ființe). Corpul sportivului trimite spre Divinitate. analogia intrinsecă poate să trimită la o ființă unică primordială (Dumnezeu) sau la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
nivel simbolic, de simpatie sau de ansamblu). Corpul sportivului susține inițierea socială. analogia de atribuție înseamnă trimiterea diverșilor termeni la un termen unic primordial, extrinsec (om sănătos), intrinsec (viața este în Dumnezeu și în ființe). Corpul sportivului trimite spre Divinitate. analogia intrinsecă poate să trimită la o ființă unică primordială (Dumnezeu) sau la raționament, pornind de la observație (fulger, electricitate) sau prin psihologie (nazism /bolșevism) sau prin biologie (aripi insecte /aripi păsări). Corpul sportivului trimite spre ființele din jurul său. analogia poate să
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]