2,109 matches
-
experți evrei ce locuiau în Oltenița. b) Comerțul Activitatea comercială la evrei s-a bucurat din totdeauna de un prestigiu și o importanță deosebită. Cunoscutul economist german Werner Sombart vorbea despre existența la evrei a “...geniului comercial datorat unei educații ancestrale.” Și tot el aprecia că “...evreii favorizează dezvoltarea economică a țărilor și orașelor în care se stabilesc...” Și într-adevăr aprecierea s-a putut verifica și în cazul prezenței lor în orașul Oltenița, care alături de cei greci, bulgari, armeni sau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
grup îl înfățișează pe Hercule. Sf. Augustin spune într-o scrisoare: deși templele erau distruse, slujitorii au rămas păgâni. Ca în multe părți ale lumii mediteraneene, viața religioasă a populației rurale din Scythia Minor era tributară fondului vechi de credințe ancestrale cultul străvechi al vetrei descoperit la Telița (Jud. Tulcea), atașamentul față de Hercule, ceea ce denotă conservatismul mediilor rustice, cauza genezei creștinismului popular între români.19 Așadar, în secolul al IV-lea, în Scythia Minor, păgânismul este o realitate, dar vechea religie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aspect funerar, mormintele aflate pun problema apartenenței etnice și religioase incinerația era practicată de slavi, iar inhumația de autohtonii creștini afirmația că mormintele de incinerație aparțin populației romanizate, cum susține Eugenia Zaharia, este falsă. Dar menținerea unor adepți ai ritului ancestral până în secolele VII-VIII este plauzibilă, iar în anumite regiuni se poate să fi fost resturi de cenușă ale unor romanici păgâni, harta răspândirii creștinismului în spațiul românesc cuprinde puncte albe pe lungi perioade istorice! Dar mormintele de incinerație și sacrificiile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mănăstirii, în secolul al X-lea.25 Documentele arheologice și cele scrise pun în evidență manifestări artistice: decorația de pe vasele ceramice, obiectele de os și metal, apoi baladele cântăreților ("joculatores"), cântecele populare-toate aceste mărturii arată gustul pentru frumosul artistic de ancestrală tradiție. Ceramica românească aflată în așezările și cimitirele din secolele VII-X coexistă cu cea slavă (lucrată cu mâna), care aparține ultimului val migrator slav, pătruns în Transilvania, la sfârșitul secolului al VII-lea și începutul secolului al VIII-lea. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
populația de limbă latină alcătuia o rețea mai densă ori mai rară, în diferite epoci". Dar asemănările din cele patru dialecte provin și din conservatismul funciar al poporului român din toate regiunile, în toate ramurile vieții sale, în idiomul său ancestral, care a păstrat multe cuvinte latine timp de aproape două milenii, ca și cuvinte vechi indo-europene.56 Adepții teoriei imigraționiste, Tomaschek, Jirecek ș. a., considerau că "vatra" din care a iradiat limba română ("leagănul" poporului român) era Dacia nova (aureliană, din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Panonia, ungurii au adoptat creștinismul apusean, în jurul anului 1000, apoi și-au extins stăpânirea asupra teritoriilor învecinate, Slovacia, Transilvania ș. a. Noii veniți au încercat să înlocuiască vechile realități autohtone cu instituții transplantate, ceea ce a dus la suprapunerea peste instituțiile ancestrale a altora noi, ceea ce a conferit Transilvaniei unele particularități. Cele dintâi semne ale schimbărilor au fost în domeniul politic și social-economic. Cetățile distruse sau avariate în timpul luptelor cu pecenegii, din a doua jumătate a secolului al XI-lea (lupta de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
când Andrei II amintește de "terra siculorum". Unitățile teritoriale secuiești, "terrae", în secolul al XIII-lea, "sedes" (scaune), în secolele XIV-XV, erau cadrul teritorial al seminției secuiești, cu funcțiile lor militare, judecătorești, administrative. Comunitățile secuiești se orientau după cutume (norme) ancestrale, iar privilegiul care consfințea dreptul tradițional de autoguvernare a autonomiei lor era "libertas siculorum". În secolul al XIII-lea, diverse comunități autonome secuiești, universitates, tind să se grupeze într-un corp teritorial-etnic, sub un "comes siculorum", căpetenie unică. Înființarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Genghis-han, sesizând lipsa de similitudine între tradiția românească și cea ungară, sub raport structural, a exclus posibilitatea transpunerii versiunii maghiare. Concluzia sa este că motivul vânătorii rituale a bourului are o sorginte autohtonă, ca supraviețuire a riturilor și miturilor ancestrale, comune zonei carpatice și lumii orientale și mediteraneene. Valoarea istorică a tradiției despre "descălecatul" lui Dragoș, acreditată de letopisețele slavo-române și acceptată de cronicari și istoricii romantici, a fost primită cu rezerve de școala critică istorică, de la sfârșitul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nicicând nu vom înceta s-o repetăm, cât de major, de inedit și de primordial a fost acest fenomen. Așa cum subliniază istoricul François Bédarida referindu-se la Marea Britanie, care cunoaște o evoluție similară, în câțiva ani țara trece de la "stadiul ancestral al societăților de penurie unica experiență a omenirii de până atunci la posibilitățile aparent nelimitate ale creșterii"173. Are loc o veritabilă revoluție economică, socială și, de asemenea, culturală. Franța intră cu adevărat într-o nouă eră, cea a societății
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
71, aprilie 2012 Neliniști la marginea deșertului În 1965, Ionatan Lifshitz, fiul lui Iolek și al Havei, are douăzeci și șase de ani și nu-și găsește liniștea. În kibbutzul Granot, ordinea lucrurilor și a vieții urmează matrici și valori ancestrale și, în afară de amenințarea războiului și de conflictele politice, nimic nu tulbură ritmul egal al timpului. Cele două părți ale romanului, intitulate Iarna, respectiv Primăvara, urmează simbolic traiectoria evoluției lui Ionatan. Tânărul își plănuiește evadarea, compune în minte discursuri de adio
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
controlul psihic asupra lor, trebuie să-și lărgească permanent registrul discursului, temeiurile lui inconștiente, vizînd mereu noi credințe, noi sectoare ale imaginarului colectiv, atingînd chiar limitele extreme ale legendei. Așa au făcut, printre alții, Napoleon și Stalin: au suprapus moștenirii ancestrale a revoluțiilor și claselor populare pe aceea a patriei, imperiului țarilor și, pentru primul, pe aceea a religiei. Dacă acest tip de discurs nu-și mai află stăpînul, artistul capabil să-l reînnoiască, își pierde puterea de seducție. Așa s-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
speranțe pe care și le mai putea pune omenirea într-o politică liberală, într-o viziune rațională asupra istoriei se năruiau în fața acestor urlete sălbatice. Zgomotul și furia hoardelor acestora i-au deșteptat lui Freud și celor asemenea lui temeri ancestrale. Chiar dacă astfel de temeri sînt un sfetnic prost, ele sînt de rău augur. Ele ațîță amintirile mulțimilor excitate, mînate din pogrom în pogrom. Freud era evreu. Iar naziștii antisemiți. El a supt temerile de la pieptul mamei, o dată cu laptele. Nu avea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
știute. În realitate, Freud se separă de Le Bon exact în punctul în care s-a separat și de Jung. Punctul litigios este inconștientul colectiv. De fapt, el observă că pentru psihologul francez inconștientul reprezintă în mare parte un reziduu ancestral al nației sau al rasei am notat acest lucru la momentul cuvenit. Puterea lui provine din moștenirea acumulată de-a lungul mai multor generații, fiecare dintre acestea aducîndu-și aportul. Aceasta e de fapt memoria colectivă a speciei și a culturii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de minciuna față de sine. Dacă cei din tribul Tiv reușesc să propună o lectură În forță a lui Hamlet, cu toate că, În aparență, e complet străină piesei lui Shakespeare, asta se Întâmplă pentru că se simt că sunt profund implicate credințele lor ancestrale În așa măsură, Încât ajung să animeze cartea-fantomă, inventată de ei printr-o formă trecătoare de existență. * Înseamnă să spui cât de mult oferă discursul despre cărțile necitite, dincolo de cheia personală care atrage finaluri defensive, același lucru ca și autobiografia
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
absolut, până la denegația lui din final, când se sinucide. Ne propunem să îmbinăm, în cele ce urmează, analiza care urmărește cronologia volumelor cu aceea a toposurilor poetice. Specifică atât deconstrucției, cât și neomodernismului, este întoarcerea spre trecut, cu preluarea simbolurilor ancestrale, care, însă, sunt recondiționate, printr-o raportare a lor la necesitățile prezentului. Fie la nivel individual, fie la nivel paradigmatic, conotațiile simbolisticii devin mereu altele, intervenind argumentativ în susținerea ideii de deconstrucție a canonului. În poezia Anei Blandiana, întâlnim o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o privire de ansamblu asupra specificului metaforei la Ana Blandiana. În acest sens, grupăm, încă de la început, creația Anei Blandiana în două etape. Prima etapă o numim, generic, etapa poetică a metaforizării sau volumele deconstrucției (în care poeta demolează sensurile ancestrale ale metaforei, contribuind, asemenea congenerilor săi, la un dinamism al simbolurilor utilizate, fie la nivelul semnificatului, fie la nivelul semnificantului, "conferind un câmp semantic unui cuvânt ce nu a fost consacrat în limbajul poetic sau înnoind câmpul semantic prin îmbogățire
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
deconstrucție a semnificației originare sau a trăsăturilor impuse de curentul literar. În acest sens, am grupat creația Anei Blandiana în două etape. Prima etapă am numit-o generic, etapa poetică a metaforizării sau volumele deconstrucției (în care poeta demolează sensurile ancestrale ale metaforei, contribuind, asemenea congenerilor săi, la un dinamism al simbolurilor utilizate, fie la nivelul semnificatului, fie la nivelul semnificantului, "conferind un câmp semantic unui cuvânt ce nu a fost consacrat în limbajul poetic sau înnoind câmpul semantic prin îmbogățire
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Însuși era tînăr și-și Învăța declamațiile, care se lăuda de a-l fi supt pe Augustin la Milano, pe vremea cînd era Încă păgîn.” E vorba aici de Sfîntul Augustin. Dar și de un șocant dezgheț al unor percepții ancestrale cirumscrise de atîta vreme vinovăției. Antiamerican și antipuritan este acest fragmentarium și pentru că face ecou la ceea ce se numea În anii ’70 gîndirea absenței (asimilată antiumanismului de Luc Ferry și Alain Renaut, și chiar de promotorii ei: Gilles Deleuze, În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Împodobită cu florile morții,/ icoană de lacrimi, primește tămâia.../ se năruie cerul zăvoarele porții,/ sunt eu, am venit, aleluia." Poetul este ambasadorul Melancoliei, cetatea este a Mâhnirei, orașul se numește Megalopolis, Țicăul, orașul metafizic, casa singuratică cu nuci și castani ancestrali, toate vorbesc de universul spre care se tot întoarce poetul. "Poezii" (1972) și "Poemul de purpură și alte poeme" (1974), "Diotima" (1975) conțin versuri în care simțim spiritul ultimei perioade: Dan Laurențiu, Leonid Dimov, M. Ivănescu, dar și Eminescu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din pământ", desprinsă din lumea albastră a cimitirelor în care morții dorm cu vișinii și cu prunii la căpătâi, unde iarba crește luxuriantă ca-n paradis, unde turmele pășeau înfricoșate de glasul poruncii în altă limbă. Un trecut de dureri ancestrale, ce făceau și "hora mai domoală", în cântecul lui Goga, concentrează această ritmică parcă stinsă în sunet de ecou de clopot, ce anunță vecernia și îngenuncherea Ardealului. În 1973, "Imnele" devin ale bucuriei, ele sunt "lumină din lumină", cum ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pradă ușoară pentru manageri ca noi, școlite pe afară și căutate de head-hunteri, aceștia trebuie tratați cu maximum de atenție. Primitivi cum sunt (dacă vă puteți imagina, nici măcar de Kotler n-au auzit), au ca atu un soi de viclenie ancestrală și sunt mereu dispuși să manipuleze nepriceperea clienților. Negustorii bărbați sunt cei mai periculoși: abordează problematica gătitului într-o manieră insidioasă și persuasivă și, indiferent ce vând, sunt în stare să convingă o extraterestră să le cumpere toată marfa*. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o proiecție a acesteia În planul ideal, În care persoana se regăsește pe sine ca valoare, o Întoarcere la ideea că „omul este măsura tuturor lucrurilor”. Această concluzie la care am ajuns ne obligă să căutăm semnificația valorică În izvoarele ancestrale, mitologice, dar și filosofico-morale ale acesteia. Originile prometeice ale umanului Cele expuse mai sus privesc ideile și originile intelectualiste și culturale ale umanismului. Acestea caută să explice concepția umanistă care Își are rădăcinile În aspirațiile spirituale ale supraeului, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
în franceză și ea le citise în timpul adolescenței. Tonul satiric al lui Comenius despre labirintul legăturilor umane care mai târziu a devenit baza pentru filosofia lui utilitaristă asupra educației, au impresionat-o. În ultimă instanță, a văzut propria ei lume ancestrală flamandă, începând cu Renașterea, în acești termeni uimitori descâlcind labirintul secretelor familiale și al personalităților stângace. Trilogia neterminată a lui Yourcenar, produsul ultimelor ei decenii de scris, cuprinde în total 1000 de pagini. Ea înglobează mai mult decât viziunea vieții
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
figurația și atmosfera împrumutate din mythosul autohton: zânele frigului (‚zăludele", "nebunele"), balaurii și șerpii înțelepți din aur, vârcolacii etc. Sugestie vizibilă a perisabilității uneia, respectiv a perenității celuilalt; într-un alt plan, a salvării umanului printr-o revitalizare a esențelor ancestrale, grație cărora ființa își poate recăpăta, oricând, echilibrul necesar. Mai mult decât mitul care aureolează existența, maternitatea rămâne, pentru Oana Lazăr, remediul constant de nealterare a feminității, ba chiar un fel de panaceu al animei universale. Deloc întâmplător, ultimul volum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din cruce pavăză-ai făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții ce "beau lumină din cântecele-ncinse"), de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]