2,537 matches
-
religie mozaică” sau „concepția biologică a națiunii”. Radu Ioanid apreciază că legea privind statutul juridic al evreilor era mai dură decât legile similare de la Nürnberg: „Definirea evreului în România se făcea prin criterii mai severe decât criteriile prevăzute de legislația antisemită din Germania nazistă”. Și asta pentru că, potrivit legislației românești, evreu era și acela care provenea dintr-o căsătorie mixtă. În acest context, Statutul juridic a fost prima reglementare împotriva evreilor care anunța, cel puțin într-un domeniu al societății, ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia (doc. nr. 1). După numai patru luni toții evreii, indiferent de categorie, vor fi obligați și la muncă, și la plata de taxe militare. Ulterior, cu fiecare nouă lege antisemită importantă se relua definirea evreului. Ascendența și apartenența la religia mozaică erau criteriile determinante. De exemplu, în Regulamentul Ministerului Apărării Naționale nr. 2030/1941 asupra Decretului-lege nr. 3984/1940, relativ la statutul militar al evreilor, care în fapt îi excludea de la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1940), Decret-lege pentru interzicerea pentru evrei de a folosi posturi de radiorecepție (06.05.1941), Decret-lege pentru recensământul locuitorilor având sânge evreiesc (16.12.1941) etc. Această redefinire continuă a evreului nu numai că îngreuna posibilitatea aplicării unitare a legislației antisemite, ci crea și premisele pentru haos, întrucât schimba categoria demografică căreia i se adresa un decret sau altul, chiar dacă modificările nu erau întotdeauna semnificative. Primele obligații de muncă ale populației evreiești impuse prin voința arbitrară a admi nistrației statului au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
prefecturi au dispus, după bunul plac, ca evreii să fie adunați și obligați la diverse munci considerate a fi în folosul comunității. Matatias Carp, în Cartea neagră, prezintă mai multe asemenea acțiuni îndreptate împotriva evreilor. Au existat situații în care antisemiții au profitat, practic, de autoritatea lor și și-au manifestat deschis și agresiv disprețul sau ura față de evrei. Așa cum menționează Jean Ancel, aceste prime manifestări de umilire a evreilor au prefigurat ceea ce în scurt timp avea să devină un sistem
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost supuși evreii pe durata regimului de muncă obligatorie”. Rezultatele sistemului muncii forțate. Munca obligatorie pentru evrei în perioada regimului Antonescu a durat din decembrie 1940 până în august 1944. După 23 august 1944, guvernul generalului Sănătescu a anulat legislația antisemită și a repus populația evreiască, pe cei care au supraviețuit Holocaustului, în drepturile și libertățile conferite de Constituția din 1923. Din perspectivă instituțională, munca obligatorie a produs două categorii de efecte: asupra populației evreiești și asupra capacității economico-militare a României
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au adăugat regulamente și instrucțiuni de aplicare, organizări și reorganizări instituționale. Responsabilitatea covârșitoare revine armatei (doc. nr. 37), iar în anumite etape s-au asociat Ministerul de Interne și cel al Muncii. Această continuă reorganizare, revenirile și completările din legislația antisemită au fost observate în epocă și de unele instituții chemate să aplice aceste discriminări. Acestea au fost puse pe seama grabei de a promova politici antisemite și a contextului internațional. Istoricul Florin C. Stan, analizând raportul armatei din octombrie 1941 intitulat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerul de Interne și cel al Muncii. Această continuă reorganizare, revenirile și completările din legislația antisemită au fost observate în epocă și de unele instituții chemate să aplice aceste discriminări. Acestea au fost puse pe seama grabei de a promova politici antisemite și a contextului internațional. Istoricul Florin C. Stan, analizând raportul armatei din octombrie 1941 intitulat „Studiu și propuneri asupra problemei evreiești în România” referitor la legislație, observă: „După prezentarea legislației antisemite se concluziona că «imperativul ceasului în care s-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost puse pe seama grabei de a promova politici antisemite și a contextului internațional. Istoricul Florin C. Stan, analizând raportul armatei din octombrie 1941 intitulat „Studiu și propuneri asupra problemei evreiești în România” referitor la legislație, observă: „După prezentarea legislației antisemite se concluziona că «imperativul ceasului în care s-a elaborat, a cerut o redactare în pripă», aceasta fiind, prin urmare, «incompletă», o dovadă în sprijinul acestui argument fiind faptul că se face distincție juridică politică între «românii de sânge» și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se determină «românul de sânge». Apoi «definiția noțiunii de evreu variază de la lege la lege», ca și categoriile de evrei «privilegiați și exceptați» ș.a.”. Deși imperativul timpului poate fi o ipoteză de lucru în încercarea de a explica meandrele legislației antisemite, ea nu este singura. Legislația germană sau cea italiană puteau servi drept model și astfel presiunea contextului istoric nu mai apare ca fiind un argument puternic. Pe de altă parte, în ce măsură o legislație antisemită care stabilește criterii pentru identificarea subiectului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încercarea de a explica meandrele legislației antisemite, ea nu este singura. Legislația germană sau cea italiană puteau servi drept model și astfel presiunea contextului istoric nu mai apare ca fiind un argument puternic. Pe de altă parte, în ce măsură o legislație antisemită care stabilește criterii pentru identificarea subiectului discriminat necesită și o definire a „românului de sânge”? Reglementările privind munca obligatorie pentru evrei nu fac nici ele excepție. În perioada august 1940 - septembrie 1941 au fost emise zece decrete-legi, ordine, decizii și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
propunerile făcute Octomvrie 1941 STUDIU ȘI PROPUNERI asupra problemei evreești în România. Problema evreească în România a existat permanent precedând cu mult princi piile rasiste actuale ale ideologiei național-socialiste, și trecând cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu mult mai înainte la forme politice. Astfel: mișcarea antisemită a D-lui A.C. Cuza, acțiunea generației de la 1922, acțiunea lui Octavian Goga, acțiunea Gărzii de Fier, înglobând în special tineretul românesc, au însemnat tot atâtea acțiuni politice cu caracter antisemit. Ele au izvorât din reacțiunea firească a organismului națiunii românești, înăbușit de activitatea evreească ca acaparatoare a vieții economice. De aci deducem că, în rădăcinile ei, problema evreească din România a luat naștere, în special, din considerațiuni de ordin economic
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor politice cu caracter naționalist și antisemit. De
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, bazate pe principiul rasial al națiunilor, a avut o influență covârșitoare și în România, înlesnind accesul la guvernarea țării a partidelor politice cu caracter naționalist și antisemit. De aci înainte, drepturile evreilor au început a fi restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
redusă. 2/. - Acțiunea de românizare a început într’o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. - Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca și alte scrieri. Dintre acestea, doar însemnările din perioada 1937-1944, în care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul The Quality of Witness (1982), apoi în română, în 1996, sub titlul Jurnal din vremuri de prigoană. SCRIERI: Cântece pentru Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă cu bălanul meu
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
bine, ce fel de silogism este cel șchiop care spune că a fi de stînga Înseamnă a fi implicit ceaușist? SÎnt gata să bag mîna-n foc că, după 21 august 1968, ceaușiștii erau, de fapt, niște naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum avea să se spună În anii 1980, În raport cu tot ceea ce, tocmai Începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură, arhitectură, chiar și rețeaua mediatică, atît de transporturi terestre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
presentiment destinal al claustrării trebuie să fi apărut orientarea lui ideologică din tinerețe, și-apoi din credința că s-ar mai putea salva, schimba ceva, a venit reconversia de după război (anunțată deja din 1933, căci Blanchot n-a fost niciodată antisemit). Neutralitatea scriiturii lui, clamată, n-are Însă cinismul mușcător al celei beckettiene, nici răceala ei. Are ceva din aritmia lui Anton Webern, unul din compozitorii săi preferați. La fel ca serialistul vienez, Blanchot a făcut parte din avangarda vremii sale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanul lui Mihail Sebastian despre drama insolubilă a unui evreu român, și la Nu, eseul contestatar de celebrități literare al lui Eugen Ionescu. În primul caz e respins ca inadmisibil abuzul prin care comentariile ideologice asupra iudaismului, suscitate de prefața antisemită a profesorului Nae Ionescu, sunt date drept cronică literară, în al doilea se relevă condiția de „confesiune tragică” a lui Nu, citit, insolit, ca un document al „înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
UE și voi respecta toate tratatele diplomatice semnate de România, cât și acordurile cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială” a adăugat el. Ar trebui să precizăm că Vadim Tudor încearcă de câțiva ani să lupte împotriva imaginii sale de antisemit și de xenofob și să readucă formațiunea sa în centrul echilibrului politic. Nu trebuie să uităm că, în 2000, el a ajuns în al doilea tur al alegerilor prezidențiale (primul tur 2000: Iliescu 36,35%, Vadim Tudor 28,34%; turul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
superiorității. Rezistență acestei comunități, pe de-o parte în fața încercărilor de globalizare, care pot fi deseori interpretate de o astfel de comunitate (sau de un astfel de stat) că încercări de dezrădăcinare religioasă, iar pe de altă parte în fața încercărilor antisemite de distrugere a granițelor statale pe motive religioase și geopolitice venite în special dinspre islam, devine explicabila pe același temei al credinței că un popor cu adevarat mare nu se poate mulțumi cu un rol secundar în omenire, ci, așa cum
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
răsăriteni: Ecra la Berlin, Kadimah la Viena, Bnei-Zion la Londra etc., toate aceste societăți considerau emigrația ca fiind singura soluție alternativă viabilă.310 Demersurile evreilor se vor dovedi însă lipsite de o bază instituțională capabilă să facă față noilor provocări antisemite; în 1882, are loc (la Dresda, Germania) Primul Congres Internațional Antisemit, unde se propune constituirea unui front comun în fața tendințelor de emancipare a lumii evreiești; ulterior se va constitui un organism antievreiesc cu dimensiuni mondiale, iar în 1886 se înființează
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
toate aceste societăți considerau emigrația ca fiind singura soluție alternativă viabilă.310 Demersurile evreilor se vor dovedi însă lipsite de o bază instituțională capabilă să facă față noilor provocări antisemite; în 1882, are loc (la Dresda, Germania) Primul Congres Internațional Antisemit, unde se propune constituirea unui front comun în fața tendințelor de emancipare a lumii evreiești; ulterior se va constitui un organism antievreiesc cu dimensiuni mondiale, iar în 1886 se înființează, la București, Alianța Antiisraelită Universală. În secolul al XX-lea se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
În acest sens, ideologia arabă a căpătat treptat accente ultraradicale, caracteristice terorismului contemporan, toate acestea contribuind la adâncirea clivajului interetnic, antagonizarea lumii arabe devenind o realitate în condițiile în care întregul discurs naționalist arab s-a afiliat curentului antievreiesc și antisemit. Totodată, s-a remarcat o amplificare a curentului ideologic ultraradical (antioccidental), care a contribuit la formarea unei noi ideologii (pan-islamice), în vederea purificării imperiului și a lumii musulmane, în general, prin îndepărtarea elementelor creștine în special a celor nemusulmane.325
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
critica intelectuală este dublată de un filon tradiționalist și de o propensiune către stigmatizarea xenofobă. Posteritatea formelor fără fond va fi marcată de predilecția noilor generații intelectuale (influențate de exegezele lui A.C. Cuza și Nicolae Iorga) pentru stratul vizionar și antisemit al gândirii eminesciene. Acel Eminescu al junimismului clasic este ignorat de cei ce zămislesc mitul profetului naționalismului integral. Fără săși propună a fi o istorie politică a Junimii, contribuția de față este scrisă de pe poziția intelectuală asumată a unui liberal
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]