3,784 matches
-
și să preia în felul acesta rolul partenerului. 7.6. Antrenamentul la robotul de mingi Antrenorul folosește robotul din ce în ce mai mult la corectare la începători sau chiar și la avansați. Un robot de tenis de masă este bun mai ales la antrenarea unor anumite mișcări de lovire ( izolate ), când aceeași minge trebuie pasată de mai multe ori. Spre deosebire de antrenamentul cu găleata de mingi, antrenamentul cu robotul de tenis de masă prezintă câteva dezavantaje care trebuie subliniate: - la pasarea mingii nu se folosește
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și alergări de rezistență lungi și liniștite. Antrenamentul la tenisul de masă se află în prim plan. Acum sunt antrenate elemente complexe, schimbul de la joc pasiv la cel activ. Chiar și tactica vine din ce în ce mai mult în prim plan. Concursuri de antrenare și de testare vă oferă o posibilitate bine venită pentru controlul formei fizice și pentru introducerea în perioada competițională. Exercițiile de bază 25 %, tehnic/tactica 50 %, loc liber 25 %. O săptămână tip: Luni: rezistență și tenis de masă Marți: tenis
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
forță Vineri: tenis de masă Sâmbătă: înot Duminică: odihnă 6) Perioada de intrare în formă 4 săpt. = 1 ciclu volum = 10 % intensitate = mare ( crescută ) scop: pregătire pentru forma de vârf Volumul și intensitatea cresc din nou. Se pune accent pe antrenarea tenisului de masă cu o orientare tehnico-tactică. Exerciții de bază: 20 %, tehnica/tactica 40 %, joc liber 40 %. O săptămână tip: Luni: rezistență și tenis de masă Marți: tenis de masă Miercuri: forță și tenis de masă Joi: rezistență și tenis
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
decide care sunt acei copii ce vor fi orientați către unitățile "speciale"?; acest lucru nu înseamnă cumva o revenire la modelul medical?) 1.3. Diferențierea Diferențierea desemnează individualizarea demersului instructiv-educativ pe baza observațiilor și examinării nevoilor specifice ale fiecărui copil, antrenarea capacităților/resurselor personale și de grup ale specialiștilor, pentru a răspunde într-o manieră eficientă la provocările diversității elevilor dintr-o clasă/școală. Toate acestea îl ajută pe profesor să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de comprehensiune a fiecărui
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
anii '60 au loc o diversificare și o creștere a numărului de instituții destinate acestei categorii de copii; ideea educației copiilor cu deficiențe sau cu alte cerințe speciale în condiții cât mai apropiate de cele din învățământul de masă și antrenarea lor în anumite activități împreună cu copiii normali au fost în atenția specialiștilor din țara noastră chiar cu mai multe decenii în urmă; un argument în acest sens este Legea învățământului din 1924, care prevedea posibilitatea înființării în școlile obișnuite a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
că acești copii au un statut deosebit față de ceilalți, automulțumirea, dependența față de adult în activitățile de pregătire a temelor sau în rezolvarea sarcinilor individuale etc.; atitudinea obiectivă și echilibrată față de procesul de integrare școlară manifestată prin profesionalism, interacțiunea, comunicarea și antrenarea elevilor integrați pe parcursul lecțiilor, în egală măsură, fără elemente discriminatorii, adaptarea la potențialul lor de înțelegere și acțiune, evaluarea corectă și obiectivă, implicarea în toate activitățile clasei, cunoașterea particularităților și a individualității fiecărui copil, cooperarea eficientă cu specialiștii care susțin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și care va exercita o influență negativă asupra activității senzorial-perceptive și a formării în continuare a capacităților cognitive ale acestuia. în cazul copiilor cu dizabilități senzoriale parțiale (hipoacuzici și ambliopi), accentul se pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, în vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități în activitatea de învățare. în acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale didactice care să faciliteze receptarea informației școlare), precum și a exercițiilor de stimulare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
abate de la rezolvarea corectă, alunecând pe o pistă falsă din cauza unor eventuale asemănări între procedeele care au fost deprinse anterior). De asemenea, întâlnim elevi care manifestă spirit de observație redus, slabă manifestare a interesului, insuficientă curiozitate, ceea ce influențează negativ procesul antrenării lor în activitatea cognitivă, inclusiv în activitățile de învățare în clasă, determinând limitarea evidentă a operațiilor mentale, numeroasele stereotipii prezente în comportament și în comunicare, sărăcia exemplificărilor originale, dificultățile de aplicare în practică și de transfer a achizițiilor realizate anterior
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dezvoltarea personalității și pentru dezvoltarea psihică în general, învățarea are un rol decisiv, pentru că, în esență, cu ajutorul ei dobândim noi comportamente. Între învățare și celelalte procese psihice există relații de interdependență: pe de-o parte, pentru a învăța este necesară antrenarea tuturor celorlalte procese psihice; pe de altă parte, învățarea modifică și restructurează celelalte procese psihice. Această relație este valabilă și în cazul inteligenței și învățării. Firește că nu putem învăța fără a ne folosi de capacitățile noastre intelectuale, dar la fel de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în urma actului de evaluare. Evaluarea progresului presupune, în fapt, comparația între o stare inițială și una finală și poate viza: progresele în gradul de autonomie; progresele în limitarea efectelor secundare ale dizabilității și în prevenirea secundară și terțiară; progresele în antrenarea potențialului restant; progresele în actul compensării; stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). Depistarea și diagnosticarea timpurie a întârzierilor și abaterilor de la traseul obișnuit al dezvoltării copilului permit prevenirea sau chiar înlăturarea unor posibile deficiențe și tulburări în plan intelectual, comunicațional și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
școlare la care a ajuns elevul și permite trecerea la următoarea etapă, respectiv adaptarea curriculară. în prezent, programele de intervenție destinate recuperării elevilor cu cerințe speciale cuprind în structura lor obiective generale legate de: sprijinirea elevilor în compensarea deficiențelor prin antrenarea capacităților și deprinderilor dezvoltate; adaptarea curriculară pentru acești elevi, astfel încât să le ofere posibilitatea obținerii unor performanțe superioare; asigurarea unui mediu stimulator care să le permită dezvoltarea intelectuală și aptitudinală. Orice copil cu cerințe educaționale speciale, care a primit decizia
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
repetat etc.); proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, în funcție de situațiile și problemele identificate; desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile motivaționale favorabile învățării și pe evaluarea formativă; colaborarea cu specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare a unui demers educațional care să poată fi operaționalizat în practică) ce se realizează în mai multe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în practică, și anume: - posibilitatea ca fiecare elev să opereze direct cu un material didactic, variat și atractiv; - gradarea solicitărilor, cu orientare spre abstractizare (de la operații cu obiecte concrete, la folosirea jetoanelor cu imagini, a figurilor simbolice și a schemelor);antrenarea mai multor analizatori (vizual, auditiv, tactil) în învățare și fixarea numerelor;matematizarea realității înconjurătoare;realizarea frecventă de corelații interdisciplinare. Trebuie să ținem cont și de faptul că la clasa a III-a și a IV-a se urmărește: - sublinierea necesității
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93504]
-
din cele mai favorabile momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi. În centrul preocupărilor se situează asigurarea cadrului stimulativ necesar unei participări afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea întro comunicare corecta cu partenerii de dialog, stabilirea unei relații reciproce învățător-copil dar mai ales a interrelațiilor copil-copil, copil-copii. „Imaginarul, pornit din aceasta bucurie de „a face ca”, de a trai o existență care nu este a ta, contribuie la
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
problemei - pronunța foarte greu sunetele ceea ce îi provoacă o stare de timiditate. Față de grupa mijlocie acum se exprimă mai ușor și a început să aibă mai multă încredere în el. PLAN DE INTERVENȚIE -Adunarea datelor care conturează profilul personalității sale;Antrenarea în diferite activități pentru a-i stimula dezvoltarea personalității; -Selectarea unor exerciții, jocuri, activități care să-l ajute la corectarea tulburărilor de limbaj; -înfrângerea timidității, a rezervelor prin cultivarea încrederii în sine evidențiind rezervele de care dispune; -Nevoia de socializare
Caleidoscop by Maria Roxana Taciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93501]
-
din cele mai favorabile momente pentru exersarea vorbirii afective și a socializării, datorită comunicării intense ce se stabilește între elevi. În centrul preocupărilor se situează asigurarea cadrului stimulativ necesar unei participări afective a școlarului mic la regulile jocului de rol, antrenarea întro comunicare corecta cu partenerii de dialog, stabilirea unei relații reciproce învățător-copil dar mai ales a interrelațiilor copil-copil, copil-copii. „Imaginarul, pornit din aceasta bucurie de „a face ca”, de a trai o existență care nu este a ta, contribuie la
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
și metode de stimulare a potențialului creativ al copilului, referindune la creativitatea de tip școlar, manifestată de elevi în procesul de învățare. Recunoașterea jocului didactic ca pe o metodă de stimulare și dezvoltare a creativității o argumentăm prin capacitățile de antrenare în joc a factorilor intelectuali și nonintelectuali evidențiați de cercetările științifice oglindite în literatura didactică. Referindu-ne la principalii factori determinanți în structurile creatoare ale personalității (fluiditate, flexibilitate, originalitate), constatăm că aceștia sunt solicitați și antrenați cu ponderi diferite în
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
copilul în situația de a rezolva probleme el face apel la limbaj, îl vom obișnui să gândească, să găsească răspunsuri la întrebări. Povestirile copiilor, fie libere, fie create de ei constituie un exercițiu eficient de educare a limbajului și de antrenare a proceselor intelectuale, dar și a exprimării independenței în vorbire. Prin intermediul imaginii, copilul primește un mesaj, se exprimă asupra lui, îl comunică. În acest scop, copilul, înainte de toate, trebuie deprins cu “cititul” imaginilor, trebuie învățat să recunoască anumite simboluri picturale
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
despre număr și numerație 0-10; familiarizarea cu aspectele:cardinal și ordinal ale numărului; - S9: dezvoltarea și activizarea unor operații ale gândirii (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea) precum și dezvoltarea calităților gândirii (corectitudinea, promtitudinea, independența, flexibilitatea, rapiditatea, e. t. c) prin antrenarea treptată a copiilor într-o activitate corectă, orientate spre descoperirea și înțelegerea unor relații între mărimi, familiarizarea copiilor având deficiența auditivă cu limbajul matematic în forme accesibile înțelegerii lor;S10: formarea spiritului de observație, a inteligenței, creativității și a spiritului
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
formativă și cognitivă mai mare, iar contextul pedagogic și metoda folosită determină eficiența materialului didactic prin valorificarea funcțiilor sale pedagogice. Pentru a-i imprima o finalitate pedagogică, materialul didactic trebuie conceput și realizat în așa fel încât să contribuie la antrenarea copiilor preșcolari în activitatea de învățare, să stimuleze participarea lor la procesul de învățământ, aplicarea cunoștințelor în practică. Pentru atingerea scopului formativ al mijloacelor de învățământ trebuiesc îndeplinite o serie de condiții psihopedagogice: - nivelul de satisfacere a obiectivelor cărora le
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
cu deficiență de auz la această vârstă, precum și de intensitatea trăirilor afective. Matematica dispune de bogate valențe formative. Specificul activităților matematice la copilul surd constă în faptul că ea reprezintă o tensiune, o încordare, o mobilizare a spiritului care înseamnă antrenarea intelectului - a gândi. Însușirea noțiunilor matematice necesită un efort susținut și bine gradat al intelectului, al gândirii și reprezintă un antrenament mintal. Principiul de bază în învățarea matematicii trebuie să fie ,,să gândesti ca și când tu însuți ai fi acela care
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
delimitate perioade optime în care copilul cu deficiență de auz este deosebit de receptiv la anumite tipuri de activitate, perioadă în care achizițiile dintr-un domeniu sau altul se realizează temeinic și cu efort minim. Orice devansare forțată sau întârziere în antrenarea copilului la activitatea respectivă necesită un efort sporit și un timp mai îndelungat de exersare în vederea obținerii rezultatelor urmărite, fără ca acestea să ducă întotdeauna la o stabilitate a achizițiilor realizate. În cadrul jocului didactic matematic trebuie realizat un echilibru perfect între
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
constă în perfecta simultaneitate a rezonanței și în egalitatea tuturor sunetelor. Premisa reușitei constă în relaxarea brațului în condițiile totalei concentrări a atacului degetelor. Evitarea decalajelor în timpul atacurilor acordurilor poate fi făcută printr-o sincronizare perfectă a gesturilor ce implică antrenarea brațelor, a poigné-ului și a degetelor. Acorduri simultane la patru mâini în nuanțe foarte mici întâlnim în creația compozitorului Dan Dediu - Idile și Guerille - Guerilla, măs. 170-173: Ex Sincronizarea, precizia atacurilor staccato, dinamica (ppp, pppp), precum și durata foarte mică de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ales prin activitatea școlară și intelectuală"25. Un prim reper în trezirea culturală a urbei îl constituie transformarea sălii de sport a Liceului Grigore Ghica în sală de teatru, demonstrând, o dată în plus, rolul școlilor și al cadrelor didactice în antrenarea intelectuală a provinciei. În 1921, orașul este onorat de prezența violonistului dorohoian George Enescu care concertează în sala teatrului tocmai pentru strângerea de fonduri în vederea unei mai bune dotări 26. Principalul loc de reuniune a figurilor intelectuale locale sau invitate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
intelectualilor locali s-a manifestat cu constanță. Liceele și-au depășit rolul formator-educativ devenind, alături de societățile culturale și revistele locale, instanțe implicate social, creatoare de ambianță culturală. Desigur, nu contestăm rolul celorlalte școli - primare, normale sau de profil tehnic - în antrenarea culturală a zonei. Totuși, factorii culturali de primă mână sunt liceele care se impun pe scena manifestărilor locale. Remarcăm desele organizări de prelegeri și conferințe în cadrul ateneelor și al altor instituții la care participă atât personalități din capitală, cât și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]