1,984 matches
-
ales în cazul obiectivelor de interes istoric, cultural, religios, folcloric) și ca amenajări specifice ce au fost sau pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja. Diferența față de resursele naturale constă în faptul că resursele antropice sunt rezultatul unor activități de amenajare realizate în trecut, iar intervenția asupra lor, deși trebuie limitată drastic în cazul bunurilor de patrimoniu, este oricând posibilă și uneori chiar necesară (în cazul consolidărilor și restaurărilor). Toate aceste componente „hard”, specifice domeniului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
foarte sensibil la calitatea utilizării în scop recreativ a resurselor naturale, iar dacă nu se mențin standardele ridicate, rezultatul inevitabil va fi o depreciere a cererii. Din această cauză considerațiile ecologice și ambientale sunt de importanță vitală. 6.7. Atracții antropice Sunt cel mai dificil de sistematizat și caracterizat, datorită următoarelor caracteristici: • specificitatea accentuată; • continua schimbare a tehnologiei pe care se bazează; • continua lărgire a sferei de cuprindere a acestor atracții. O sistematizare, fără a avea pretenția de a fi exhaustivă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
tematice, câteva probleme ale amenajării muzeelor și destinațiilor speciale, restul urmând a fi tratate la amenajările specifice în funcție de structura geografică și forma de organizare. Activități practicate de către turiști Una din funcțiile importante ale unui proiect de amenajare în domeniul atracțiilor antropice o constituie evaluarea activităților care-i motivează și determină pe turiști să viziteze zona. Când s-au adunat suficiente date cu privire la acest aspect, rezultatul va trebui transmis acelor persoane care se dedică organizării petrecerii timpului de către turiști. Astfel ei vor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
întinse. În Sinaia, pădurile au devenit zone de interes, după ce terenurile din interiorul stațiunii s-au ocupat. Zonele împădurite din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a unei
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
numai o plajă căreia i s-a acordat Drapelul Albastru, aceasta trebuie să aibă acces și facilități pentru handicapați, cu excepția cazului când topografia nu permite acest lucru. (i). • Toate clădirile și dotările plajei trebuie întreținute în mod corespunzător. (i). Atracțiile antropice Pe litoral, acestea sunt foarte diversificate și diferă mult de la o zonă la alta. Ținând cont de motivația turistului aflat pe litoral, atracțiile de tip divertisment - parcuri acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de energie termică și electrică în același timp PIA Procesul ierarhiei analitice PFBC Pressurised Fluidised Bed Combustion (Ardere în strat fluidizat sub presiune) PFC Perfluorocarburi SNSC Strategia națională a României privind schimbările climatice SNEEGHG Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră SPA Arii de Protecție Specială Avifaunistică SCI Situri de Importanță Comunitară SRE Surse regenerabile de energie SF6 Hexafluorură de sulf TEP Tonă echivalent petrol TJ Terajoule UNFCCC United Nations Framework Convention on Climate Change
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
climatice. Schimbările climatice reprezintă un proces complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitații, frecvența și intensitatea crescută a fenomenelor meteorologice extreme etc.), atribuit în principal creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile antropice, proces care a dus la dezechilibre în atmosferă și a favorizat declanșarea efectului de seră. Atmosfera conține vapori de apă, dioxid de carbon, precum și alți compuși chimici în stare gazoasă, care permit trecerea luminii solare, dar absorb căldura reflectată de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
temperaturii medii globale observată în ultimii 150 de ani poate fi explicată doar prin efectul cumulat al mai multor factori naturali (variații în intensitatea radiației solare, ca urmare a schimbărilor în activitatea Soarelui sau variațiile în activitatea vulcanică), cu factorii antropici (schimbări în compoziția atmosferei ca urmare a activităților umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
concentrației gazelor cu efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese industriale), un rol tot mai important este reprezentat de sursele de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
răspândit gaz cu efect de seră, poate fi reținut de masa vegetală a pădurilor, sau de vegetația de pe alte terenuri, prin procesul de fotosinteză. Acest proces este denumit în terminologia specifică domeniului schimbări climatice, sechestrarea carbonului. Introducere Figura 1. Surse antropice de gaze cu efect de seră Așadar, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în principal prin arderea combustibililor fosili. În plus, în funcție de tipul de combustibil, instalațiile și condițiile de ardere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în 1994, stabilește cadrul general de acțiune interguvernamentală, ca răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice. Cu această ocazie a fost confirmat faptul că sistemul climatic este o resursă comună a omenirii al cărei echilibru poate fi afectat de emisiile antropice de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră. Această conferință a fost urmată de mai multe Conferințe ale Părților (COP), cele mai importante dintre acestea fiind expuse în cele ce urmează. A treia Conferință anuală a
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
activitate. În același timp, această componentă are drept scop actualizarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2005-2007 și a Ghidului național pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice (elaborat în 2008), prin integrarea elementelor apărute ulterior. Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGHG) reglementează toate aspectele de natură institu țională și procedurală în vederea estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră sub incidența Protocolului de la Kyoto, al raportării și al arhivării și stocării informațiilor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
adaptarea la efectele schimbărilor climatice (elaborat în 2008), prin integrarea elementelor apărute ulterior. Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGHG) reglementează toate aspectele de natură institu țională și procedurală în vederea estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră sub incidența Protocolului de la Kyoto, al raportării și al arhivării și stocării informațiilor cuprinse în Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră. SNEEGHG este un sistem de colectare, procesare și prezentare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de producție și practici, rețele de informații sau produse) în care scopul principal este de a colecta, trata, reduce, preveni sau elimina poluanții și efectele acestora, poluarea mediului sau orice alt tip de degradare a mediului ce rezultă din activitatea antropică. Astfel, activitățile de protecție a mediului și cheltuielile aferente pot fi împărțite în două categorii distincte, în funcție de natura și tipul de activitate (în afară de unele activități generale, cum ar fi managementul) - adică activități și cheltuieli pentru „depoluare” și activități și cheltuieli
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului Guvernul României (2007), HG nr. 1570/2007 privind înființarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto Guvernul României (2008), HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului național de alocare privind certificatele de emisii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cercetării - dezvoltării și inovației românești în domenii de nișă; - asigurarea unor noi resurse de energie, în condițiile reducerii energo - intensivității, protecției mediului și conservării resurselor naturale. 6. Întemeierea unei strategii naționale pentru dezvoltare durabilă care: - să reprezinte clar potențialul natural, antropic, uman și social al țării; - să identifice problemele care se pun în legătură cu valorificarea acestui potențial. astfel încât să asigure bunăstarea generațiilor prezente și viitoare; - să încorporeze principiile dezvoltării durabile statuate de Strategia U.E.; - să stabilească obiective specifice pe termen lung în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
azotit, amoniu, azot gazos și cel fixat în compuși organici, grupe între care există continue transformări / tranzitări, formându-se "ciclul azotului". Excesul duce la eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sănătății umane. Sursele de azotați în ape sunt naturale și antropice. Sursele naturale sunt : din precipitații; Oxizi de azot din atmosferă, produși de fulgere și de arderea combustibililor fosili; Aportul prin spălarea din roci și cenușă de vegetație arsă ajunsă în ape); Din nitrificarea amoniului (prin microorganismele nitrosomonas și notrosococcus) și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
acidifiere și a identificat ca și cauză emisiile de poluanți transfrontalieri din Europa centrală și de vest. Cauza principală sunt bioxidul de sulf și oxizii de azot degajate în atmosferă. Pe plan global sursele naturale au aceeași magnitudine cu cele antropice, care sunt în principal arderea combustibililor fosili, dar care în zone industriale le eclipsează pe cele de origine naturală. Mecanismul de formare a ploii acide constă în oxidarea în atmosferă a oxizilor de azot și sulf la acid azotic și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de ani, sumerienii și-au distrus propria civilizație prin irigarea excesivă a Mesopotamiei. Sursele de salinizare sunt naturale (evaporație crescută; dizolvarea de minerale; sarea de mare adusă de vânt pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) și antropice (irigații; exfiltrații din canale și halde de gunoi; intruzie salină de la minerit, dezghețarea șoselelor cu sare; extracția petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic pentru sare). Fierul e frecvent în exces în unele ape, subteran și în apa proaspătă nu se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac, Ciovlec, Movila Ilenii, Movila lui Șoldan, ultimele două identificate a fi fost: a Ilenii, pe drumul național Tecuci-Galați, exact pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anexa nr. 2, conform procedurii stabilite pentru autorizarea activităților, cod CAEN 7310; ... b) introducerea în scop de cercetare-dezvoltare pentru reconstrucția ecologică a unor habitate, care nu sunt incluse în rețeaua de arii naturale protejate și sunt distruse iremediabil de factori antropici sau de schimbările climatice. ... (3) Restrângerea arealului de răspândire/Eradicarea speciilor invazive apărute accidental sau deliberat pe teritoriul național este permisă în baza autorizației de mediu privind restrângerea arealului de răspândire/eradicarea speciilor invazive, eliberată de autoritatea publică competentă pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213503_a_214832]
-
la sol, aflat în │ la sol, aflat în diferite stadii de │ │ diferite stadii de descompunere. │ descompunere. │ │ 1.6. Consistență (indicele de închidere│ 1.6. 1.7. Sol nealterat (cu excepția │ 1.7. Sol nealterat de eroziune datorată │ │ eroziunii produse natural). │ intervențiilor antropice. Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite Criteriul 2: *1) Majoritatea pădurilor considerate virgine din Europa și din țara noastră sunt în realitate cvasivirgine. *2) Pe ansamblul unei păduri virgine având toate fazele de dezvoltare, indicele de închidere a coronamentului nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245063_a_246392]
-
și criteriile de atestare a stațiunilor turistice în scopul protejării, conservării și valorificării resurselor turistice. Articolul 2 Se atestă ca stațiune turistică de interes național sau local, după caz, localitatea ori partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice și care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în anexa nr. 1. Articolul 3 (1) Atestarea stațiunilor turistice se face de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, la solicitarea autorităților administrației publice locale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/245832_a_247161]
-
Articolul I Hotărârea Guvernului nr. 1.570/2007 privind înființarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 14 ianuarie 2008, se modifică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243133_a_244462]