4,171 matches
-
de a vorbi al unei persoane <CIT > emițătorul citește un text (()) indicații ,,scenice” (ex. tușește; își drege vocea etc.) () transcriere probabilă text neclar; numărul de semne (x) indică, în mod aproximativ, lungimea secvenței neclare [...] secvență netranscrisă Bibliografie Achim Mihu (2002). Antropologia culturală. Cluj-Napoca, Dacia. Adams, J.S. (1965). Inequity in social exchange. În L. Berkowitz (ed.). Advances in experimental social psychology, vol. 2. New York, Academic Press, p. 267-299. Ager, D. E., G. Muskens, et al. (1993). Language education for intercultural communication. Clevedon, Multilingual
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepute la cei pe care îi luăm ca model de interacțiune socială). Prezentarea comportamentelor comunicative a fost preluată din Andra Vasilescu (2005), „Dialogul” în Gramatia limbii române, Editura Academiei, București, pp. 794-796. Vom folosi termenul emoție cu sensul său din antropologie, ca termen generic pentru diverse stări afective, fără a face disocierile curente din psihologie (emoții, sentimente, pasiuni, afecte, stări etc.). Emițătorul își concepe monologul din perspectiva destinatarului potențial; în cazul monologului oral (nu scris), emițătorul poate monitoriza vizual și auditiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
indică: xxx secvențe neînțelese de persoana care a realizat transcrierile de pe bandă; [...] notează suprapunerile dintre interlocutori. Anna Wierzbicka s-a născut în Polonia și este în prezent profesor de lingvistică la Universitatea Națională din Australia. Studiile ei de pragmatică, semantică, antropologie și comunicare interculturală sunt cunoscute și apreciate în lume. Un exemplu hazliu de etnocentrism apare într-o comedie romantică americană din anul 2002. Tatăl eroinei principale, grec de origine, are tendința de a exagera superioritatea culturii grecești în raport cu cea americană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din București -„Analele de Psihologie”(primul nr a apărut în 1934Ă. W. Bennis consideră că viitoarea teorie a conducerii va fi interdisciplinara, bazându-se pe colaborarea între psihologii cognitiviști, psihonemologi,psihosociologi,psihobiologi, dintre psihologi și specialiști din domeniile de graniță: antropologie, biologie,neurofiziologie, psihologia etniilor. Un rol important îl vor avea în elaborarea noilor teorii despre conducere, savanții din științele politice, istorice și din alte domenii. De asemenea, se resimte nevoia imperioasa a unor studii longitudinale cu privire la conducători și adepții lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); gospodar (2); ins (2); liber (2); națiune (2); neam (2); nebunie (2); păcat (2); pămîntean (2); persoana (2); puternic (2); sclav (2); societate (2); specie (2); superioritate (2); tata (2); tîmpit (2); umanitate (2); zăpadă (2); agricultor; amabil; animală; antropologie; apropiat; armonie; avocat; bani; băiat; bătrîn; bestie; blînd; blîndețe; bun și rău; buni; bunicul; calitate; caracter; casă; căutare; celebritate; cerință; cetățean; chimie; cîine; complexitate; complicare; comunicare; conștiință; corp; creier; cuminte; cumsecade; cunoaștere; cunoscut; cunoștință; curaj; cuvîntătoare; darnic; de nimic; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru datele voluminoase care există deja și care sunt puse la dispoziția publicului. Capitolul 1tc " Capitolul 1" Metodologia cercetării socialetc "Metodologia cercetării sociale" Acest capitol și-a găsit rostul într-un volum relativ tehnic tocmai pentru a încuraja sociologii, politologii, antropologii, istoricii sau practicanții altor discipline sociale să lase în urmă timiditatea sau condescendența față de tehnicile cantitative avansate de cercetare sociologică. Cunoașterea și folosirea lor nu duc la o specializare tehnică având ca efect închiderea sau limitarea intelectuală, nici la o
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
întrucât formula sa de calcul, care utilizează o formă de standardizare a obiectelor după setul de variabile, ignoră magnitudinea valorilor luate de obiecte pentru variabile. Acest lucru este util în disciplinele care lucrează cu „profiluri”, cum sunt psihologia, sociologia sau antropologia 1. Una dintre limitările acestei măsuri de similaritate este aceea că adesea nu satisface condiția inegalității triunghiulare, fapt ce poate influența rezultatele algoritmului de grupare a obiectelor. Un alt neajuns al acestei măsuri este lipsa de înțeles statistic. În calculul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
același timp singurul analogon disponibil pentru a gândi o anumită complexitate a gândirii”. JeanFrançois Lyotard, Inumanul:Conversații despre timp tc "" Introduceretc "Introducere" De-a lungul istoriei, percepția asupra corpului a cunoscut mutații esențiale, evidențiate deja în numeroasele studii de filosofie, antropologie, istoria artei și a literaturii, sociologie sau psihologie. De la corpul armonios și simetric al Antichității și, respectiv, renascentist la corpurile dislocate și dezmembrate ale avangardei și ale diferitelor tipuri de modernism și la trupul eclectic, reciclat și remediat al postmodernismului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
istorice își extrage forța iconică tocmai din alăturarea umanului și a tehnologicului, deși, prin accentuarea condiției tehnologice, avangardismul, ca și alte tipuri de modernisme, a ajuns să se situeze la o extremă ideologică. Vom putea construi în acest mod o antropologie tehnoculturală a imaginarului contemporaneității, apelând la conceptele postmodernismului care „slăbesc” ideologiile radicale de tot soiul, de la cele utopice la cele distopice. Vom adăuga însă acestei viziuni cuplate o perspectivă sociologică și politologică asupra ființei umane care există și acționează în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
practică neutră, iar provocările tehnoștiințifice lovesc în straturile adânci ale corporealității umane. Condiția virtualității se dovedește a fi punctul de intersecție dintre realitate, materialitate și corporalitate, pe de o parte, și miturile, simbolurile și constructele cultural-imaginale, pe de altă parte. Antropologia culturală a relației dintre ființa umană și tehnologie își dovedește, la începutul mileniului al treilea, legitimitatea, ca discurs asupra corpului și identităților hibride. Rezumatul capitolelortc "Rezumatul capitolelor" Primul capitol configurează o posibilă ontologie virtuală la întâlnirea dintre materialitate și imaterialitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-lea la roboții umanoizi ai lui Rod Brooks din anii ’90. Mecanologia își găsește subiecți reprezentanți în toate timpurile, iar ceea ce pare astăzi hipertehnologizarea ființei umane (sau robotizarea excesivăă nu este decât o hiperbolizare a relației om-tehnologie din toate epocile. Antropologia dovedește această coabitare între ființa umană și unealtă încă din vremurile străvechi ale constituirii unui simț minimal de civilizație sau societate. În toate aceste configurații diacronice, înlănțuirea dintre uman și mașinal este considerată mai „umană” decât umanul (căruia tehnologicul pur
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subscrierea la poziția lui Haylesă și în același timp își propune să sublinieze continuitatea acestei atitudini cu anumite caracteristici ale umanului (vezi analiza fenomenologică a cyborgului la sfârșitul acestui eseuă. La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică încearcă să interiorizeze sau să își aproprieze străinătatea (tehnologiaă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu anumite caracteristici ale umanului (vezi analiza fenomenologică a cyborgului la sfârșitul acestui eseuă. La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică încearcă să interiorizeze sau să își aproprieze străinătatea (tehnologiaă. Astfel, prin conceptul de corp (incluzând mintea, rațiunea, percepția, dorința, memoria, senzualitatea și identitateaă se înțelege
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică încearcă să interiorizeze sau să își aproprieze străinătatea (tehnologiaă. Astfel, prin conceptul de corp (incluzând mintea, rațiunea, percepția, dorința, memoria, senzualitatea și identitateaă se înțelege o constelație de semnificații uman-tehnologice, adesea conflictual-creative, care sunt privite în aspectul de spațializare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o reflectare a percepției celuilalt asupra „anormalului”Ă în sistemul psihosocial al corpurilor normale, sistem în care devierea trupească este socotită un stigmat și este marginalizată de societate. Antropologia tehnologică este chemată să discute această problematică. 1.5. Stelarc și corpul cyborgictc "1.5. Stelarc și corpul cyborgic" Majoritatea discursurilor cibernetice cad însă în capcana de la polul opus, punând accent pe dimensiunea cibernetică din cadrul celor două procese ale ontologiei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de practicile diverse ale reasamblărilor și ale reteritorializărilor ființei umane. Problema alterității în spațiul virtual este complexă și paradoxală, vizând nu doar prezența altuia, a îndepărtatului sau a străinului, ci și orice expresie a diferenței sau a virtualității înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de depășire a limitelor trupești și identitare. De asemenea, transformă tentativele de destrupare și de dematerializare a trupului în cadrul cyberspațiului în contexte ale manipulării materiale și ale celebrării corporale: de la revolta socială și strategiile opoziționale ale rezistenței la ontologia și antropologia cibernetice. Spre deosebire însă de artistul australian care fie își adaugă proteze trupești („The Third Hand”, 1992Ă, fie își conectează corpul la Internet („Ping Body”, 1996Ă, artista franceză își remodelează și își imaginează chipul, scoțând la iveală caracterul construit în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se realizeze în limita compatibilității acestora cu natura umană, cu complexitatea paradoxală și cu incertitudinea sceptică a umanului. Dacă ontologia virtuală este una „slabă” (în direcția perspectivismului filosofiei postmoderneă, epistemologia virtuală este una hibridă, neputând fi desprinsă de fenomenologie, de antropologia tehnoculturală și de etică. În acest sens, postumanismul temperat încearcă să chestioneze atât condiția umană, cât și integrarea umanului în alte sisteme, de la cele biocibernetice la cele comunicațional-avatarice, până la cele transgenice care populează spațiul virtual. Undeva la mijlocul drumului marcat de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
scripturistic ține, într-o oarecare măsură, și de un anumit context „educațional”3. Tora, „învățătura prin excelență”, nu prevede doar ce trebuie să facă (sau să nu facă) un evreu; la Facerea 1-10, Tora prezintă o veritabilă lecție de cosmologie, antropologie, zoologie și geografie. Nu numai regii și preoții, dar și profeții și înțelepții se dedicau studium-ului, susținând „doctrine” care erau, în același timp, adevărate „norme”. Toate acestea aveau loc în școlile preoțești de la Templu și în școlile palatului 4. Nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
coregrafia folclorică, la arta populară sau la unele practici arhaice de natură magică. Studiul imaginarului presupune o pregătire multidisciplinară și ideală ar fi cercetarea în echipe din care ar trebui să facă parte specialiști în literatură comparată, în etnologie, în antropologie, în lingvistică și poetică, în psihologie, în filosofie, în istoria religiilor, în științe sociale și politice, în muzică, arte plastice ș.a. Cariera didactică, în învățământul preuniversitar, a candidatei i-a limitat, prin forța împrejurărilor, specializarea și documentarea, încât este, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lua în considerare funcția sa creatoare. În schimb, G. Vico redefinește imaginația, considerând-o "forma primară a gândirii omenești", "generatoare de mituri". În viziunea lui Kant, imaginația este o "schemă" cu "funcție structurală" (transcedentală) care particularizează "formele universale", categoriile. În antropologie, imaginația este "o condiție a experienței elementare" care dezvăluie țesătura evenimentelor umanității. 4 Ca produs al imaginației, imaginea este duală, autonomă și heteronomă, în același timp; înțeleasă ca "reprezentare", "reproducere", "reflectare", imaginea își întemeiază propria existență pe alteritatea obiectualului înstăpânit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semnificații. Întregul Cosmos devine transparent și supus unor "legi"."180 Ansamblul, Lună Ploaie Fertilitate Femeie Șarpe Moarte Regenerare, a pus bazele unei adevărate filosofii tradiționale: În conștiința omului arhaic, intuiția destinului cosmic al lunii a fost echivalentă cu întemeierea unei antropologii. Omul s-a recunoscut în "viața" lunii, nu doar pentru că propria sa viață avea un sfârșit, ca aidoma tuturor organismelor, dar, mai ales, pentru că oferea autenticitate, prin revenirea ei ca "lună nouă", propriei sale năzuinți de regenerare, speranțelor sale de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o nouă filozofie a religiilor, Editura Polirom, Iași, 1998. COHEN, Jean, Le haut langage, Théorie de la poéticité, Châpitre IV, Néutralisation et dé-néutralisation , Édition Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Édition Flammarion, Paris, 1966. COMAN, Mihai, Introducere în antropologia culturală, Mitul și ritul, Editura Polirom, Iași, 2008. COPANS, Jean, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la poéticité, Châpitre IV, Néutralisation et dé-néutralisation , Édition Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Édition Flammarion, Paris, 1966. COMAN, Mihai, Introducere în antropologia culturală, Mitul și ritul, Editura Polirom, Iași, 2008. COPANS, Jean, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cultură, Editura Politică, București, 1968. HUSAR, Alexandru, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983. IRIMIA, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1986. JOLY, Henri, L`imagination, Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877. LÉVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera Mazo, Traduit du russe par Antoine Garcia, Éditions du Progrès, Moscou, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]