7,092 matches
-
dintre aplicări. Încă își mai aplică benzile elastice o dată pe zi: «Să nu-mi pierd antrenamentul și să mă asigur că durerea nu revineă. Acum se bucură de viață cum n-a mai făcut-o de mulți ani”. Reflexologia elimină anxietatea nervoastc "Reflexologia elimin\ anxietatea nervoas\" Dacă sunteți una dintre milioanele de persoane ce suferă de anxietate, atunci ar trebui să învățați care sunt tehnicile reflexogene ce vă pot calma această stare. Un medic tratează tremurul mâinilor. Doctorul White relatează cazul
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mai aplică benzile elastice o dată pe zi: «Să nu-mi pierd antrenamentul și să mă asigur că durerea nu revineă. Acum se bucură de viață cum n-a mai făcut-o de mulți ani”. Reflexologia elimină anxietatea nervoastc "Reflexologia elimin\ anxietatea nervoas\" Dacă sunteți una dintre milioanele de persoane ce suferă de anxietate, atunci ar trebui să învățați care sunt tehnicile reflexogene ce vă pot calma această stare. Un medic tratează tremurul mâinilor. Doctorul White relatează cazul unui tânăr care suferea
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și să mă asigur că durerea nu revineă. Acum se bucură de viață cum n-a mai făcut-o de mulți ani”. Reflexologia elimină anxietatea nervoastc "Reflexologia elimin\ anxietatea nervoas\" Dacă sunteți una dintre milioanele de persoane ce suferă de anxietate, atunci ar trebui să învățați care sunt tehnicile reflexogene ce vă pot calma această stare. Un medic tratează tremurul mâinilor. Doctorul White relatează cazul unui tânăr care suferea de tremurul mâinilor, insomnie și epuizare nervoasă. „I-am aplicat cleștii reflexogeni
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
facultate, portretizați corosiv, cu un subiectivism mândru de sine. Mai apropiată se simte hiperlucida de Nae Ionescu, căruia îi poartă o admirație în care se percepe o undă afectivă, de Emil Cioran, cu care se simte înrudită sufletește, după cum pentru anxietățile lui Emil Botta are, firesc, antenele erecte. Altminteri nu prizează exagerările, pe care le taxează de teribiliste, ale criterioniștilor, ce „fac caz de neliniștile lor cerebralizate” în chestiuni, oricum, irezolvabile. Absolutul la A. e în iubire. Luând închipuirile drept adevăr
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
taină”, omul, „finit” în alcătuirea lui, nu poate decât să bâjbâie printre atâtea lucruri „insondabile și minunate”. Tot ce obține el este un „sens împăienjenit”. Sondând cu încăpățânare insondabilul, vânătorul de năluci, care nu-și pierde simțul relativității, scapă de anxietăți și printr-un surâs nastratinesc, prin (auto)ironie, dar mai ales prin replierea în credință. Dacă filosofarea se pierde în prelungi bâjbâiri printre indescifrabile noime, credința incendiază orizontul mirării cu luminoase viziuni: „Orice miracol e cu putință, într-o lume
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
acționează asupra cauzelor psihologice și emoționale ascunse, iar fiecare dintre viciile menționate are la rădăcină cel puțin una, de obicei chiar și două. Folosirea Simbolului Armoniei vă va ajuta să aduceți la suprafață aceste probleme cauzale - cum sînt respingerea, frica, anxietatea, disprețul față de sine, nevoia de afecțiune etc. - pentru ca ele să fie analizate și vindecate. Asemenea conștientizări pot fi, desigur, foarte neplăcute, de aceea, dacă nu vreți cu adevărat să vă ocupați de problema respectivă, pur și simplu o veți Împinge
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
expunerea copilului la violență (violența folosită de părinte sau de pedagogul social asupra altor copii sau de către copiii mai mari asupra celor mai mici); violența intrafamilială: copilul trăiește într-un climat de ură, de ostilitate între părinți, care-i creează anxietate. În acest context, copiii își asumă de la vârste mici responsabilități pentru care nu sunt suficient de maturi să le facă față. Aceste situații sunt, de regulă, trecute cu vederea. Efectele negative apar în timp. La acești copii pot apărea probleme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nevoile și problemele personale, fiind incapabili să aibă grijă de ei înșiși, incapabili de autocontrol, lucru pe care copiii îl observă; divorțul - sunt menționate patru aspecte legate de divorț care pot fi identificate ca abuz emoțional : când copilul dezvoltă o anxietate cronică de separare și sentimentul de vină că a ținut parte unui părinte; când copilul a fost folosit (conștient sau inconștient) de părinți pentru trimiterea de mesaje, spionare etc. răpirea copilului sau separarea ilegală de părinți; când părinții se bat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței), trecând prin cei familiali (vârstă, număr de persoane și relații intrafamiliale), apoi prin mediul social (situația economică, locuința). Pentru evaluarea acestor rezultate, trebuie înțelese mai întâi efectele secundare ale pedepsirii, care sunt în mare parte negative. Pedepsele cauzează copilului anxietate sau agresivitate și o imagine de sine negativă (sentiment diminuat al valorii propriei persoane), în acest sens controlul prin pedeapsă cauzând un gen de poluare socială. Această idee a fost deja avansată de către Wheeler. Trebuie să facem o distincție între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
excludere socială. În regiune a crescut numărul familiilor aflate în șomaj, al familiilor monoparentale, precum și al gospodăriilor rurale fără venituri financiare. Șomajul reprezintă o experiență psihologică tulburătoare și un factor generator de stres, de scădere a stimei de sine, de anxietate, stare de sănătate precară și creștere a mortalității infantile. Totodată, poate da naștere la tensiuni și conflicte familiale, cu efecte negative asupra copiilor (subnutriție, violență, abandon în instituțiile statului). Tabelul 1. Minimul de subzistență și rata sărăciei în țările din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în situație de risc de a fi abuzat sexual de către părinți sau îngrijitorii legali; - atunci când are nevoie de îngrijire și tratament medical, iar părinții sau îngrijitorii legali nu-i pot asigura aceste condiții; - atunci când se află în situații psihologice deosebite (anxietate, depresie, comportament agresiv), ceea ce necesită tratamente de specialitate, iar părinții se află în situația de a nu putea asigura aceste servicii; - atunci când părinții sau îngrijitorii legali nu-i pot asigura condițiile esențiale pentru supraviețuire (hrană, îmbrăcăminte, adăpost); - atunci când se află
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1975 și 1985, ce au avut ca subiect copiii cu părinți alcoolici”. Rezultatele au arătat că „simptomatologia” copiilor cu părinți alcoolici se axează pe indicatori ca „hiperactivitatea și tulburările de personalitate, procesul cognitiv scăzut, problemele somatice, simptomele depresive și de anxietate, abuzul fizic, interacțiunile familiale eșuate” (Guille, 2004). Plecând de la aceste caracteristici putem identifica trei tipuri de persoane care abuzează (Fishel și Rynerson, 1998, p. 300). Primul tip „este caracterizat ca având trăsături de personalitate antisociale [...Ărăspunde la furie prin calm
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care sunt prezentați fondatorii modelelor terapeutice, construcțiile teoretice cheie, dinamica problemei principale și tehnicile-cheie specifice fiecărei abordări. Ultimul capitol prezintă progresele cercetării în terapia de familie: tulburările de comportament ale copilăriei și adolescenței, terapia de familie centrată pe depresie și anxietate, pe tulburările provocate de folosirea substanțelor, terapia de familie în cazul schizofreniei, a tulburărilor de nutriție, precum și eficiența terapiei maritale și de cuplu. Astfel, sunt analizate și prezentate, „cunoștințele despre ce se poate schimba în terapia eficientă, ce este important
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de apărare sunt definite ca fiind ansambluri de sentimente, gânduri sau comportamente relativ involuntare, care apar ca răspuns la perceperea unui pericol psihic. Aceste mecanisme au drept scop să mascheze ori să atenueze conflictele sau factorii de stres care generează anxietatea. 7b) În ultima ediție a DSM, respectiv DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), mecanismele de apărare (sau stilurile de coping) sunt definite ca fiind acele procese psihologice automate care protejează individul de anxietate, de perceperea unor pericole sau de factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conflictele sau factorii de stres care generează anxietatea. 7b) În ultima ediție a DSM, respectiv DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), mecanismele de apărare (sau stilurile de coping) sunt definite ca fiind acele procese psihologice automate care protejează individul de anxietate, de perceperea unor pericole sau de factorii de stres (interni și externi). Autorii DSM-IV precizează că mecanismele de apărare constituie niște mediatori ai reacției subiectului la conflictele emoționale și la factorii de stres interni sau externi. În același timp, ei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
subliniază și faptul că subiecții nu conștientizează existența acestor mecanisme de apărare decât atunci când sunt deja activate. 8) Pentru Holmes (1994), mecanismele de apărare constituie niște strategii prin care indivizii reduc sau evită anumite stări negative cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul. 9) În sfârșit, potrivit lui Plutchik (1995), termenul „apărare” se referă la un proces inconștient destinat să disimuleze, să evite sau să modifice amenințări, conflicte sau pericole. Analizând aceste diferite definiții și cele câteva precizări sau comentarii care le
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea, controlarea, canalizarea pericolelor interne și externe (4) sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva factorilor de stres interni și externi (7b). Pentru alți autori, această dublă referire la mediul intern și la cel extern este implicită, mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
această dublă referire la mediul intern și la cel extern este implicită, mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-ar configura atunci astfel: mascarea sau atenuarea conflictelor ori a factorilor de stres care generează anxietatea (7a), reducerea sau evitarea unor stări negative, cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că doar una dintre aceste definiții (9) nu face referire clară la mediul intern sau extern; finalitatea este în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mediul extern fiind evocat prin conceptul de stres; finalitatea mecanismelor de apărare s-ar configura atunci astfel: mascarea sau atenuarea conflictelor ori a factorilor de stres care generează anxietatea (7a), reducerea sau evitarea unor stări negative, cum sunt conflictul, frustrarea, anxietatea și stresul (8). Să spunem, în sfârșit, că doar una dintre aceste definiții (9) nu face referire clară la mediul intern sau extern; finalitatea este în acest caz disimularea, evitarea sau modificarea amenințărilor, conflictelor sau pericolelor. Dezacordul dintre aceste definiții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reacțională Intelectualizarea Unul dintre aceste mecanisme, compensația, este mai puțin cunoscut: ea vizează găsirea de substitute în cazul unor pierderi sau al unor inadecvări reale sau imaginare. Plutchik (1995) pune acest mecanism în legătură cu tristețea generată de o pierdere și cu anxietatea care creează îndoiala cu privire la posibilitatea de a recupera obiectul pierdut. Bazată pe studierea relațiilor dintre mecanismele de apărare - relații ce implică deopotrivă similitudini și opoziții -, lista lui Plutchik se situează într-un cadru teoretic nou: teoria psihoevoluționistă, care pune în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
7) Conduita contrafobică (V.): apărare specifică împotriva fobiei, subiectul utilizând refuzul în act în domeniul specific al fobiei sale. 8) Controlul (V.): încercarea de a gestiona și/sau dirija în mod exagerat evenimentele și obiectele mediului înconjurător pentru a reduce anxietatea și a rezolva conflictele interne. Acest control se poate exercita prin diverse strategii precum intervenția prin sugestii, sabotajul, seducția, complezența excesivă etc. 9) Controlul prin gândire (V.): utilizarea într-o manieră constrângătoare a procesului de gândire drept apărare împotriva anxietății
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
anxietatea și a rezolva conflictele interne. Acest control se poate exercita prin diverse strategii precum intervenția prin sugestii, sabotajul, seducția, complezența excesivă etc. 9) Controlul prin gândire (V.): utilizarea într-o manieră constrângătoare a procesului de gândire drept apărare împotriva anxietății crescânde. Acest mecanism se caracterizează printr-o nevoie de a cunoaște toate detaliile într-un mod pe cât posibil complet. Conținutul situației ce provoacă spaima nu este vizat, dar subiectul încearcă, printr-un proces îndelungat de familiarizare ce permite anticiparea pericolului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de a cunoaște toate detaliile într-un mod pe cât posibil complet. Conținutul situației ce provoacă spaima nu este vizat, dar subiectul încearcă, printr-un proces îndelungat de familiarizare ce permite anticiparea pericolului, să se pregătească și să-și diminueze astfel anxietatea 19. 10) Controlul omnipotent asupra obiectului (L. și P.; Segal): apărare maniacă proprie poziției depresive (care se întinde pe durata celei de-a doua jumătăți a primului an de viață și al cărei început este marcat de identificarea cu mama
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gândurilor, obiectelor sau situațiilor ce au potențial de conflict. Bergeret menționează evitarea doar ca apărare accesorie și subordonată refulării. 20) A face pe bufonul, a lua în derâdere (V.): utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare. 21) A fluiera pe întuneric (V.): mecanism conținând elemente de conduită contrafobică, de refuz și de formațiune reacțională și implicând identificarea cu o persoană care nu cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
întoarcerea către propria persoană este sinonimă cu agresiunea pasivă, mecanism figurând în DSM III-R și DSM-IV. 12) În lista lui Valenstein, retragerea este definită ca deplasarea (removal) interesului sau afectului de la un obiect. Retragerea are două fațete: retragerea ocazionată de anxietatea ce poate fi atribuită conflictului în care interesul este demn de menținut și retragerea declanșată de exigențe narcisiste acute, de pildă, pe timpul bolii sau într-o perioadă de criză cum este graviditatea. Această definiție trebuie comparată cu aceea a retragerii
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]