10,938 matches
-
un topor ușor sau un tomahawk. în mâna stângă avea o pușcă. Vultur-în-Zbor n-avea nici o îndoială că era încărcată. Mai știa și că el era complet neînarmat. — Vino, Născut-din-Moarte, spunea batjocoritor vocea Axonei. Nu vrei să-l înfrunți pe apărătorul meu? Se spune că ești un mare războinic. Vino. Vultur-în-Zbor a oftat și a înaintat încet. Miza pe faptul că sosia lui se va comporta așa cum s-ar fi comportat și el într-o astfel de situație și va folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
9. La poalele muntelui Calf 10. Păsări 11. Cocoașa 12. Cutremurul 13. Dimensiuni 14. Inamici 15. Cufărul 16. Trosc 17. Urcuș 18. Magister Anagrammari 19. Febra 20. Iona 21. Dansatorul Putinței 22. Khallit și Mallit 23. Marea 24. Tunelul 25. Apărătorul lui Axona 26. Dincolo de ordine 27. Spaima 28. După aceea 29. Deggle 30. Valhalla Partea a doua - TIMPURI TRECUTE 31. Pietre 32. Sincopa 33. Afară din Elbaroom 34. în Elbaroom 35. Invitația 36. Gribb 37. Fiul Răsare 38. Acasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se consacră în întregime străduielilor de a-și salva iubitul. Astolfo și-a urmat singur drumul spre Albracca, pe care Agrican se pregătea să o asedieze. El a fost primit foarte frumos de către Angelica și s-a înrolat rapid printre apărătorii săi. Nerăbdător de a se distinge, el a pornit într-o noapte singur și a pătruns în tabăra lui Agrican, doborând la cavaleri pe capete, în dreapta și în stânga, cu ajutorul lanciei sale fermecate. Dar curînd el a fost înpresurat și copleșit
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
își îndemna oamenii la luptă prin fapte de mare și vitejie, curajul său fiind ațâțat de vederea Angelicăi care se ivise sub zidurile cetății. De acolo ea a fost martora unei lupte între Agrican și Sacripant. La un moment dat, apărătorul ei părea în primejdie de a fi învins, dar circazienii rupseră cercul despărțind comatanții. Sacripant, greu rănit, profită de învălmășeală și s-a retras în Albracca unde Angelica l-a primit și l-a îngrijit cu dragoste. Bătălia continuând, circazienii
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
părțile, au părăsit meterezele, iar oștirea lui Agrican a pătruns în cetate printr-un loc unde zidul fusese spart. In felul acesta, regele tătar a scăpat, cetatea a fost cucerită și locuitorii ei trecuți prin sabie. Angelica și câțiva dintre apărătorii ei, printre care se aflala și Sacrripan, au izbutit să se refugieze într-o cetățuie situată pe vârfful unui munte. Fortăreața aceasta era cu neputință de cucerit, dar n-avea alimente destule. Văzând această situație, Angelica le spuse celor din
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și eliminarea abuzurilor, a corupției și a jafului, cât și introducerea unor structuri bazate pe principiile justiției sociale a atras cel mai mare număr al celor nemulțumiți de ceea ce se petrecea în țara lui Armand Călinescu și cu Gavrilă Marinescu, apărători principali ai mafiei regale, au devenit conștienți de faptul că Mișcarea legionară a devenit o mișcare de masă și atunci să întocmească un plan pentru uciderea lui Codreanu. Ei credeau, așa cum de altfel au crezut toți politicienii monarhiști, fie că
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
imită râsul, adăugând, cu un accent sudist șarjat: — Știam că dacă facem apel la sentimentele tale patriotice, avem puține șanse de succes. — Howard, tu nu le ești loial decât banilor, femeilor și avioanelor. Și te cred când spui că ești apărătorul stilului de viață american așa cum l-aș crede pe Dracula când refuză o slujbă la un centru de recoltare a sângelui. Așa că povestea cu marele juriu are de-a face cu una din primele trei chestii. Pun pariu că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe lângă care treceau. Nu era nevoie de nici un efort de imaginație pentru realizarea acestor portrete. Erau doar ipostaze ale tristeții. Ale Încercării de a evada din viitorul imediat. Dar sesiză și altceva. Schimbarea multor chipuri la vederea celor treizeci de Apărători. Apropierea tropotelor de cal Îi făcea pe mulți pribegi să ridice privirile. Iar imaginea mantiilor albe cu semnul scutului și spadei și clinchetul ușor al săbiilor aducea ceva nou În expresia lor. O undă de speranță. Ca și cum, deodată, pribegia lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
În jur. Trâmbițele de pe metereze vestiră sosirea unei solii străine. Un ordin venit de la spătarul Albu puse În mișcare un grup de o mie de călăreți care așteptau În fața zidurilor și care porniră În grabă spre sud. Cei treizeci de Apărători traversară șanțul de apărare pe podul de lemn și intrară În prima curte interioară. Străjerii se dădură la o parte la vederea mantiilor albe. În a doua curte interioară se opriră și descălecară. Sute de făclii luminau interiorul cetății, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sosirea călăreților. - Ne-au venit secuii În ajutor... spuse căpitanul. Singurul ajutor din afară. Cu voia sau fără voia lui Matei. Un nou curier sosi, cu calul În spume, și Întrebă unde se află măria sa. În același timp, unul din Apărători se apropie de Oană, cu două răvașe făcute sul. - Mesaje venite pe calea săgeții, de la miazăzi și de la Răsărit! spuse oșteanul. Oană Îl citi repede și se Întunecă. - Vești proaste? Întrebă Alexandru. - La prima mă așteptam. Dinspre sud au intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe Drumul Mătăsii, cu ordin de a ucide un tânăr călător care se apropie dinspre China. Călătorul are 21 de ani și ochi albaștri. Oană și fiul său rămaseră tăcuți. Apoi căpitanul tresări, ca trezit dintr-un vis, și porunci Apărătorului care adusese mesajul să se apropie. - Mesaj pe calea săgeții către oamenii noștri de la Istanbul și de acolo către Uzun Hassan. „Fiul meu sosește pe Drumul Mătăsii. Îl vei recunoaște. În genunchi te rog să-l aperi!” Apărătorul reținu mesajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și porunci Apărătorului care adusese mesajul să se apropie. - Mesaj pe calea săgeții către oamenii noștri de la Istanbul și de acolo către Uzun Hassan. „Fiul meu sosește pe Drumul Mătăsii. Îl vei recunoaște. În genunchi te rog să-l aperi!” Apărătorul reținu mesajul, Îl scrise repede, Îl răsuci În jurul unei săgeți, ținti primul punct de trimitere a mesajelor și lansă săgeata. La o mie de pași, un alt Apărător trimise săgeata mai departe, pe rețeaua de Răsărit. Cuvintele căpitanului Își Începeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Drumul Mătăsii. Îl vei recunoaște. În genunchi te rog să-l aperi!” Apărătorul reținu mesajul, Îl scrise repede, Îl răsuci În jurul unei săgeți, ținti primul punct de trimitere a mesajelor și lansă săgeata. La o mie de pași, un alt Apărător trimise săgeata mai departe, pe rețeaua de Răsărit. Cuvintele căpitanului Își Începeau zborul prin cerul plumburiu din care nu conteneau să cadă fulgii mari ai unei ninsori care ar fi putut fi o sărbătoare, dar nu mai era decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ceața era un dezavantaj atât pentru moldoveni, cât și pentru turci. Iar vremea continua să se Încălzească. Deci și dimineață va fi tot ceață. - Care e soluția ta? Întrebă Ștefan. -Singura rețea de semnale rămasă În funcțiune este cea a Apărătorilor! Informațiile, În fiecare minut, vor face diferența dintre o oaste uriașă care nu știe Încotro s-o ia și o oaste mică, dar care știe fiecare mișcare a dușmanului. - O bătălie a informațiilor! spuse, luminat la chip, voievodul. Cu toții gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dealuri! Voievodul se ridică din jilț, pășind grăbit de-a lungul cortului. Apoi se opri și spuse: - Oștenii tăi, căpitane Oană, să plece chiar acum spre toate corpurile de oaste. La intrarea cortului se auzi tropot de cal și un Apărător ceru Încuviințare să intre. Ștefan aprobă, iar luptătorul Îi Întinse un răvaș căpitanului Oană. Acesta Îl deschise și privi Întâi semnătura. „Angelo”. Textul era scurt. „Veghează asupra voievodului. Cuceritorii au ajuns la Vaslui”. Dimineața de 10 ianuarie 1475, Vaslui Ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o frecare scurtă a vârfului săgeții de bucata de cânepă, acesta lua foc. Pe dealurile din stânga Bârladului, către Bobriac, o săgeată se ridică drept spre Înaltul cerului, arzând cu o flacără albă. În fiecare grup de o mie de oameni, Apărătorii traduseră semnalul: Toată lumea În dispozitiv. Așteptați poruncile măriei sale. De-a lungul negurilor din luncă se Înstăpâni liniștea. Zorile picurau, murdare, dincolo de dealul lui Mirenilă, dar lumina lor nu putea străbate perdelele dese de ceață. De undeva din față, ca dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
rapid și perfect organizat. Avangarda Semilunei fu decimată de sulițele moldovenilor. Podul nu putea fi trecut. - Arcași În linie la malul Bârladului! porunci Ștefan ascultând zgomotele urdiei, care se Întindeau În Întreaga luncă. Lansare continuă de săgeți, Înainte de contactul vizual! Apărătorul transmise semnalul. Bătălia Începea nu doar În jurul podului, ci de-a lungul Întregii lunci a Bârladului, În zona În care râul se unea cu apa Racovățului. Turcii forțau din nou podul, dar avansau, În același timp, pe Întregul front. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încordă, devenind parcă un bloc de granit. Ochii priveau fix, undeva În dreapta. Alexandru nu-l văzuse niciodată În felul acesta. Devenise alt om. Un om transformat Într-o mașină de luptă care dădea ordine cu repeziciune: - Pietro! Cinci sute de Apărători pe flancul stâng, atac la lance! Galop mare! Pietro dădu pinteni, fără nici o Întrebare. Știa că Oană simțise o mare primejdie abătându-se asupra voievodului. - Gâlcă! Lacrămă! Trei sute de oameni, apărare În triunghi cu arcași pe colțuri! Moț! Cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pas mai departe! - Oană! strigă Ștefan. Semnalele! Căpitanul se Întoarse și văzu cele două săgeți galbene despărțindu-se deasupra podului. Cavaleria moldoveană intra În retragere. Soliman câștiga teren. Galopul Cuceritorilor fu oprit de atacul pieziș al celor cinci sute de Apărători conduși de Pietro. Lăncierii moldoveni reușiră o breșă În mijlocul lor, dar În scurt timp agresorii intrară Într-un dispozitiv nou, desfăcând aripile Încercuirii. - Retragere cu voltă pe dreapta, ariergardă de lăncieri! porunci Oană, iar semnalul pentru Pietro porni imediat. - Mențineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
menținem pozițiile! strigă bătrânul comis. Nimeni nu dă Înapoi nici un pas! Unul din curieri se Întoarse În flancul stâng, cu vești rele. - În jurul voievodului e o luptă cumplită! spuse el, gâfâind. Căpitanul Oană se bate la sabie ca un nebun! Apărătorii sunt Încercuiți! - Nu ne lăsa, Doamne... murmură și comisul Toader, asemeni spătarului Albu. În tine ne e nădejdea, Dumnezeule, că Îți Înălță măria sa mănăstiri În toată Moldova... În partea centrală a bătăliei, peste cinci mii de răzeși zăceau Împunși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
fugă, spre dealurile din stânga Bârladului. După jumătate de ceas se Întoarse, asudat și plin de sânge. - Nu se poate trece spre măria sa... le spuse răzeșilor din jurul său. E o bătălie acolo cum n-am mai văzut. Au căzut mulți din Apărători... Răzeșii Își făcură cruce. Dacă și Apărătorii cădeau, atunci totul era pierdut. - Dar căpitanul Oană? Întrebă unul. - Căpitanul n-a căzut. Dar era singur, Înconjurat de cel puțin douăzeci de dușmani. În jurul lui, morman de trupuri. - Și măria sa? - Pe măria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de ceas se Întoarse, asudat și plin de sânge. - Nu se poate trece spre măria sa... le spuse răzeșilor din jurul său. E o bătălie acolo cum n-am mai văzut. Au căzut mulți din Apărători... Răzeșii Își făcură cruce. Dacă și Apărătorii cădeau, atunci totul era pierdut. - Dar căpitanul Oană? Întrebă unul. - Căpitanul n-a căzut. Dar era singur, Înconjurat de cel puțin douăzeci de dușmani. În jurul lui, morman de trupuri. - Și măria sa? - Pe măria sa nu l-am văzut... spuse Isailă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se dăduse foc. La instalarea acelor catapulte muncise Oană imediat după primirea mesajului de la Angelo. Iar acum se dovedeau devastatoare pentru Cuceritori. În aproape un ceas de luptă, căzuseră peste o mie din Cuceritori, dar și aproape cinci sute din Apărători. Triunghiul care Îl apăra pe voievod se transformase Într-un tunel de scuturi prin care acesta fusese scos În spatele dealului, În codru. O parte din Apărători se retrăseseră lăsându-l singur pe Oană În fața unui număr copleșitor de dușmani. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de luptă, căzuseră peste o mie din Cuceritori, dar și aproape cinci sute din Apărători. Triunghiul care Îl apăra pe voievod se transformase Într-un tunel de scuturi prin care acesta fusese scos În spatele dealului, În codru. O parte din Apărători se retrăseseră lăsându-l singur pe Oană În fața unui număr copleșitor de dușmani. Era o strategie de sacrificiu, dar singura care putea da roade. Oană rezistase de-a lungul celor zece minute, cât trebuia să dureze scoaterea domnitorului și revenirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se retrăseseră lăsându-l singur pe Oană În fața unui număr copleșitor de dușmani. Era o strategie de sacrificiu, dar singura care putea da roade. Oană rezistase de-a lungul celor zece minute, cât trebuia să dureze scoaterea domnitorului și revenirea Apărătorilor, cu cei trei sute de luptători de rezervă, ținând Într-un singur loc centrul luptei. În acest timp, o parte din Apărători ajunseseră la catapulte, iar cealaltă se putuse regrupa În spatele Cuceritorilor. La semnalul căpitanului, ambele atacuri fură declanșate. Ghiulelele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]