11,066 matches
-
încep să petreacă mult mai mult timp împreună, dar Hatsu nu pare deloc satisfăcută de relație. Ninagawa este un tip slab, care intră în tot felul de situații neplăcute, din care iese cu mîndria terfelită, motiv pentru care stă întotdeauna aplecat de spate. Acesta este spatele pe care Hatsu ar vrea să îl lovească, parcă într-o încercare de a-l trezi pe Ninagawa la realitate și a-l scoate din letargia în care se complace. Deși nu e amoroasă, și
Literatura tânără în Japonia - Între comerț și artă by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/11124_a_12449]
-
Oh, părul gras, cu rădăcina tare,/ Dat la culcare cu petrol lampant,/ Înfierbânta în el orice agrafă./ Iar curul tău gigantic și vibrant,// Cu bucile cum pernele și roșii,// Purtat în rochii leoarcă de lături,/ }i-l arătai, pe putini aplecată,/ Punând cu-nțelepciune murături!!!" (Suprema servitoare, pp. 10-11). Întregul poem este o mică odă închinată inocenței ireversibil pierdute, o întoarcere nostalgică în timp la mirările unei vârste când totul părea posibil, pentru că întreaga viața era încă în față. În toate
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
un articol dedicat scriitorului brașovean Gheorghe Crăciun, la apariția traducerii romanului său ŤCompunere la paralele inegaleť. în rest, vid, tăcere. Este într-adevar literatura româna intransportabilă? Cele 16 pagini care îi sunt dedicate vor clarifica această dilemă, căci ŤLIREť se apleacă nu numai asupra scriitorilor invitați ci și asupra celor care și-au pus amprenta într-un fel sau altul pe ceea ce se cheamă literatură universală, cultură universală. Redactorii francezi s-au oprit asupra lui Tristan Tzara, Emil Cioran, Eugčne Ionesco
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
Monica Pătruț și este intitulată: "Cadrajele mediatice și dezbaterea electorală. Studiu de caz". Autoarea a realizat în prima parte a studiului un istoric al dezbaterilor electorale dintre anii 1990-2009, iar în a doua parte, prin studiul de caz, s-a aplecat asupra dezbaterilor din cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2014 ce i-au avut ca actori pe Victor Ponta și Klaus Iohannis. Concluzia acestui studiu este că: "Dezbaterea finală dintre cei doi candidați pentru funcția de președinte al României a inclus cele
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
-ul meu, de o surprinzătoare actualitate!) Nu-mi amintesc ca Brigitte Bardot ori alte "vedete" de talia ei să fi reacționat public față de cazul în speță probabil că numai în situațiile avantajoase cauzei lor simandicoasele urechi de acest rang se apleacă... Pasiunea pentru animalele de companie o înțeleg și o respect, atîta vreme cît bunul simț operează constant și față de semenii umani. Psihologii s-au pronunțat fără echivoc în favoarea acestei îndeletniciri (deși, în ce mă privește, aș sugera celor singuri, dacă
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
am face politică... Dar asta-i situația cosmică. Pur și simplu, mișcarea de învârtire a pământului ne azvârle-n partea ailaltă. Noaptea, pe batardou, ai senzația asta. Știți cum e, zice, când o mașină ia curba, și corpul tău se apleacă în partea opusă virajului... Că și Exupery, culcat pe o dună în Sahara lui, nu știu de ce a lui, singur, sub constelațiile Africii, noaptea, cu spinarea lipită de nisipul răcit, simțea ,cum întoarce planeta", inerția, împotrivirea trupului la viraj... Și
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
acela al despărțirii lui Cioran de profesorul său: triumful vizibil al rupturii, l-aș numi. Îl întîlnim în numeroase variante. El exprimă pe omul care se simte dezlegat numai dacă a făcut publică ruptura. Apoi există despărțirea melancolică, mai muzicală, aplecată asupra ei înseși... În fine, despărțirea pe care o resimte cel mai puternic acela care a dat - o despărțire care nu mai are nevoie să fie atestată formal. Este cea mai tragică și cea mai rodnică: despărțirea lui Eliade de
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și, cred eu, prima cădere din îndumnezeire, cădere ce stă sub semnul întrebării lui Dumnezeu către Cain: ,,unde este fratele tău Abel?”. Cu alte cuvinte, într-un plan mai pământean, unde este aproapele tău, omule? Surprinzător însă, pentru oricine își apleacă mai mult fruntea asupra textului, este faptul ca Dumnezeu nu-l pedepsește imediat pe criminal. El are răbdare și speră că omul va fi om. A doua cădere a noastră vine din nerecunoaștere, din minciună, din lipsă de responsabilitate sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
are meritul de a readuce în discuție una dintre neprețuitele sale problematici, asupra căreia a stăruit vreme de-o viață, operă emines ciană, cea care conferă literaturii române multiple perspective, cea metafizica rămânând de referință. De-ar fi să ne aplecăm doar la riguroasă „restituire” a înțelesului eminescian, întinsă în cele 7 volume 3, ar fi de-ajuns nu doar să-l amintim, ci să-l și omagiem la celebrările bianuale eminesciene. Perfectă logică internă a comentariului sau critic scoate la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
o mască, pe fata mea suspina chiar tinerețea noastră! De cârnelegi eu mă despart duios, în mine-apun toți praporii sfios! Și-n Styx nu mă arunc! 19 De când te caut, o, Shangri-La scumpă! Aici e Paradisul pe pamant? Ianuarie se-aplecă spre Tibet, lumina-i grea! Se duce ceață, iarna-i devo rata de lupi înfometați! Ce karma grea! Să mergem mai departe, la Shambala! Pe roatanțelepciunii timpul naște o evanghelie a florilor de nea! Eternitatea schilodește gândul, lumina dinlăuntru naște
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Sitech, Craiova, 2006) constituie, de altfel, cartea ce se naște ca să dea seama despre acest itinerar, carte sub titlul căruia autorul notează, luându-și o marjă de siguranță: „ - aproape poeme - (interpretări libere după realități americane)”. Intermezzo 2. Marian Barbu se apleacă în sine și declanșează, daca nu o revoltă, fiindcă el nu și-a luat ochii de la stelele fixe ale culturii, cel puțin un set de contestații. Importante pentru ființă poeziei. Mai întâi, împotriva propriei sale poezii scrisă la vârsta “artistului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Și nici ferestre. Dar Tu, care ești viu, îți rezemi fruntea De piatră și mă strigi Să vin la Tine. De ce m-aș îndoi Când iată - duhul Sparge pereții Și mă ia din giulgiu? Sunt nencepută, Doamne, ca o apă, Apleacă-Te să bei, Să fim un suflet. Maternă Ce transparentă ești acum... Mă uit la tine și văd norii Cum ce subție în văzduh, Te-ating și lung încep să sune Departe... razele în brazi. Cobori în gânduri netezind De
Monica Pillat by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/10752_a_12077]
-
din trunchiul unui brad lovit. Iată o copilărie bîntuită de fantasme rele avant la lettre, prefigurînd o existență sub egida spaimei fără scăpare: "dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica. femeile, ca niște/ pîlcuri de sălcii, se aplecau fluide deasupra unor menhire unde locuia/ magia estului.(...) estul era o încăpere funerară plină de/ cîntece războinice./ morții sînt otgoanele prin care dumnezeu ne leagă de mal./ la ce bun să ne tot îndepărtăm?/ datoria omului este să-și aștepte
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
strânsă prietenie toată viața. Tatăl, un adevărat personaj, cum sunt și altele importante, idolatrizat de fiică (,cea mai mare sursă de lumină din viața mea"), era un umanitarist și un socialist, crezând în valori, ca dragostea de oameni, mila, onestitatea, aplecându-se comprehensiv asupra stării de înapoiere a țărănimii și a muncitorilor. Era, cum s-ar zice, un idealist, ca și prietenul lui, Gala Galaction (pe atunci, Grigor Pișculescu). A avut mai multe profesii: învățător, funcționar de minister și la o
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
mă întreabă din când în când... dacă este bine așa... așa... așa... dacă mama arată cum trebuie... Dacă există un înger real... mă gândesc în tot acest timp... el trebuie să fie musai îngerul năsos al lui Rembrandt, cu capul aplecat de curiozitate pe umărul Sfântului apostol Matei, să vadă ce scrie el acolo, evanghelia... Șeful morgei, atât de grijuliu, în cele din urmă, face să alunece sicriul pe rampă, bătut de soarele generos al verii, spre codirla camionului funebru. Probabil
"Dacă mama arată cum trebuie..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10965_a_12290]
-
Niță se dovedește un autor avînd o mare calitate și totodată un mare defect. Calitatea stă în claritatea indubitabilă a scrisului său. Autorul știe să înfățișeze, cu limpezime și concizie, gîndirea unuia sau altuia dintre filozofii germani asupra cărora se apleacă, expunînd cu precizie paragrafele, capitolele sau secțiunile cărților lor. Se simte, în lucrarea lui Adrian Niță, o exactitate și o migală de cercetător, lor adăugîndu-li-se o cunoaștere incontestabilă a temelor abordate. Apoi, aparatul bibliografic și precizările din notele de subsol
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
asimilă posibilitatea altor tipuri de cunoaștere în care se regăsea problematică psihologică universală (religie, alchi-mie), dar se păstra în coordonatele raționalității deliberative, bazată pe observație și verificare. Psihanaliza culturală a renunțat la biologismul unilateral propriu metapsihologiei freudiene și s-a aplecat asupra condiționării valorico-atitudinale a eului, explicând funcționarea acestuia și etiologia nevrozelor în legătură cu modelul comportamental dintr-o societate dată21. Pe această cale, mecanismul constrângător al cenzurii și refulării a fost relativizat, în sensul că nu mai constituia o fatalitate naturală a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
asupra căreia autorul insistă considerînd-o o soluție posibilă în cadrul eticii contemporane (vezi cap. IX, ,Testul lui Gyges") -, nu mă voi opri în rîndurile de față decît asupra unui pasaj din capitolul III, intitulat ,Pajul lui Menon", unde Andrei Cornea se apleacă asupra unei probleme pe care, în ciuda pletorei de nuanțe cu care am încărcat-o cu toții de-a lungul vremii, nu vom înceta să o discutăm în continuare: problema sufletului național. Autorul afirmă că ,sentimentul național", ,sufletul național" sau ,spiritul național
În spiritul lui Platon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10980_a_12305]
-
sale înlăturate trosnesc sub picioarele mele pe asfalt. Voalul primăverii în bulbul trudit de sens urlet sau murmur, trăsură sau emul, tu za înălțată din țărână cu sânii de nori, cataractă de luceferi sau de pică. Alături o oglindă se apleacă, îți transformi precisul devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primăverii în bulbul trudit, plutele îți cară mersul și razele spre amurg lucirea. La fel Aștept să vină ceva necunoscut aștept să se scurgă pe undeva timpul din retine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rând de cui.’’ Așa-i grăi în partea-ntâia a diatribei, trandafirul cu toți spinii lui Prea Milostivei. Cele două femei încrucișară drumul. Cu capul plecat. Amândouă. Fiecare cu durerea ei, înmugurită-n rouă, cum de prea multă lună se-apleacă ramii înfloriți de tei. Prea Milostiva Maică, luând iar firul vorbei lui, răspunse trandafirului, cu ghimpii păzitori de vamă: Î’și ea e mamă... Ce contează cum reflectată e născuta rază? Oricărei mame se cuvine chiar îngerul din cer să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
gesticulînd și se bucura că necunoscutul se purta astfel; că înțelegea că, după o călătorie anevoioasă, rătăcindu-se adesea, găsise în cele din urmă casa pierdută în furtuna dezlănțuită. Bărbatul prinse să-și descheie cămașa. Își scosese bocancii și stătea aplecat deasupra mesei, uscîndu-se la căldura lămpii. Atunci cealaltă femeie se ridică, se duse la dulap și se întoarse la masă cu o sticlă pe jumătate plină și cu un pahar. Bărbatul apucă gîtul sticlei, scoase cu dinții dopul de plută
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
nu lipsea de la festin. O bună parte dintre regizori lucrează astăzi cu un coregraf alături, actorii recuperând parcă ceea ce se pierde, într-o oarecare măsură, în chiar lumea dansului. Cunoșteam deja Portretul lui Dorian Gray, piesă asupra căreia m-am aplecat cu mult interes la vremea premierei și în care Dragoș Golgoțiu nu numai că a apelat la Răzvan Mazilu în calitate de coregraf și a introdus o serie de scene în care dansul era singurul mijloc de expresie al spectacolului, dar a
Dans contemporan by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11038_a_12363]